CONSUMUL RESPONSABIL:

URMĂTOAREA FRONTIERĂ ÎN MARKETINGUL

ECOLOGIC
 Trebuie să fim conştienţi că în fiecare zi, avem ocazia să
reducem impactul negativ, generat de activităţile
noastre, asupra mediului.

 Pentru a avea un comportament eco-responsabil trebuie

ca la nivel de individ, să ne schimbăm mentalităţile şi
obiceiurile.

 Comportamentul eco-responsabil este o stare de spirit

care se referă în primul rând la adoptarea unor gesturi
simple, aparent mici dar cu efect mare.
 Pasta de dinți fără Fluor ″Tom's of Maine″ este cu
adevărat verde dacă consumatorii lasă apa să curgă în timp
ce se spală pe dinți?

 Este un bec de energie ″ENERGY STAR″ cu adevărat

verde dacă rămâne aprins după ce toată lumea iese din
cameră?

 Este important să proiectăm un produs pentru a fi ecologic,

dar impactul negativ asupra mediului produs pe parcursul
întregului ciclu de viață al unui produs nu poate fi redus
la minimum decât dacă consumatorul îl folosește (și îl
elimină) în mod responsabil.

 „Consumul responsabil” - ceea ce consider următoarea

frontieră a marketingului ecologic - se referă la conservarea
resurselor asociate utilizării produselor. Aceasta include
încurajarea consumatorilor să folosească doar ceea ce este
necesar și să reducă în mod conștient deșeurile.
 Liderii în sustenabilitate/durabilitate se străduiesc
pentru obiectivele ideale: zero deșeuri și zero energie,
dar nu vom ajunge niciodată la zero până când
oamenii nu vor învăța să consume în mod
responsabil și să arunce în mod corespunzător
produsele cumpărate.
 ROLUL CONSUMATORULUI

 După cum va arăta orice evaluare a ciclului de viață,

utilizarea consumatorilor poate reprezenta o parte
semnificativă din impactul total asupra mediului, în
special produse precum detergenți, săpunuri și șampoane
care necesită resurse, energie și apă pentru a funcționa.

 Producătorii pot proiecta produse pentru a face mai ușor

consumatorilor să reducă la minimum utilizarea resurselor,
cum ar fi o funcție de imprimare duplex pe o imprimantă
dublă.

 Dar numai consumatorii pot apăsa butonul „rece” de la

mașina de spălat sau pot opri apa atunci când se spală.
 STIMULENTELE INDUSTRIEI

 Întreprinderile au o mulțime de stimulente pentru a încuraja un

astfel de comportament, iar unele sunt deja pioniere în
moduri inovatoare de a se alătura în sprijinul
consumatorilor.

 Asta pentru că, atunci când piețele nu reușesc să abordeze

problemele de mediu, guvernele tind să intervină.

 Certificarea a realizat schimbări la aparate, consumabile, cu

consum de energie și eficiente în apă, becuri și mașini.

 Vor fi alături apa rece, detergenții pentru rufe, bumbacul

organic și încălțămintea fără piele?
 O altă problemă la care industria trebuie să fie atentă este
„efectul de recul” - prin care consumatorii vor cumpăra
sau utiliza mai multe produse dacă costă mai puțin
datorită eficienței sporite.

 „Efectul de recul” descrie efectul pe care costurile mai

scăzute ale serviciilor energetice, datorate creșterii eficienței
energetice, îl are asupra comportamentului individual și la
nivelul societății.

 Un exemplu clasic în acest sens sunt mașinile cu consum

redus de combustibil, care sunt conduse cu mai mulți
kilometri decât mașinile mai puțin eficiente.
 Înscrierea sprijinului acordat consumatorilor pentru
consumul responsabil este un mod sigur de a-și construi
credibilitatea și de a reduce riscul.

 Consumatorii înțeleg intuitiv că nu este posibil să ne scoatem

din criza de mediu.

 La nivel micro, simpla schimbare a unui supermarket-plin de

produse „maro” cu cele „verzi” nu va vindeca bolile de
mediu.

 Crearea unei societăți durabile necesită (printre altele) ca

fiecare dintre noi să folosească doar ceea ce avem nevoie și
să ajutăm la recaptarea resurselor pentru o utilizare succesivă
prin reciclare și compostare.
 LECȚII ÎNVĂȚATE DE LA LIDERII ÎN
SUSTENABILITATE

 Liderii în sustenabilitate câștigă acum respectul părților

interesate, comunicând nevoia de a consuma în mod
responsabil, în special în consumul de energie.

 Pentru început, HP a câștigat locul 1 pe lista Newsweek a

celor mai importante companii ecologice din 2009,
angajându-se să reducă emisiile de produse și consumul de
energie cu 40% de la nivelurile din 2005 până în 2011.

 Dându-și seama că trebuie să se asocieze cu consumatorii

pentru a atinge acest obiectiv, compania a lansat campania
Power to Change, care încurajează utilizatorii să își
oprească calculatoarele atunci când nu au nevoie de ele
(de exemplu, noaptea) și urmărește acțiunile pentru
calcularea impactului energiei și carbonului.
 Un alt exemplu este Levi Strauss & Co., care a făcut
echipă cu Goodwill pentru a educa consumatorii cu
privire la modul de reducere a impactului ciclului de
viață al blugilor albastri.

 Campania „O etichetă de îngrijire pentru planetă”

folosește mesagerie online și în magazin și o nouă
etichetă de îngrijire pentru blugi, pentru a încuraja
proprietarii să îi spele în apă rece și să își doneze blugii
(atunci când nu mai îi folosesc).

 Compania estimează că astfel de măsuri ale

consumatorilor responsabili pot reduce la jumătate
impactul schimbărilor climatice din ciclul de viață.
 În mod similar, în Europa, Ariel Procter & Gamble
organizează o campanie Turn to 30 (°C) pentru a
încuraja consumatorii să spele la temperaturi mai scăzute.

 Sprijiniți de amenințarea cu reglementarea, industria

detergenților de rufe s-a unit pentru promovarea spălării
responsabile.

 Și o campanie la nivel mondial Washright, lansată în

1998 de Asociația Internațională pentru Săpunuri,
Detergenți și Produse de Întreținere (AISE), din
Bruxelles, a ajuns la 70% din gospodăriile europene cu
sfaturi despre cum să spele rufele într-un mod ecologic.
 Un ultim exemplu este Sacramento Municipal Utility
District, care știe acum că presiunea de grup este o
strategie excelentă pentru promovarea consumului
responsabil și poate fi chiar mai motivant decat
economisirea de bani.

 Printr-un test care a început în aprilie 2008, la 35.000 de

clienti selectați aleatoriu, li s-a imprimat pe facturile de
utilități lunare fețe „fericite“ sau fețe „triste“, în funcție
de modul în care își consumă energia în comparație cu cea
a vecinilor și a celor mai eficienți utilizatori de energie.

 Clienții care au primit fețele „fericite“ sau fețele „triste“

și-au redus consumul de energie electrică cu 2%,
comparativ cu cei care care nu au primit aceste mesaje.

 Sacramento Municipal Utility District a extins programul

la 50.000 de gospodării în august 2009.
RELAȚIA DINTRE MARKETINGUL
ECOLOGIC ȘI SUSTENABILITATEA
ORGANIZAȚIONALĂ
 Globalizarea economiei, creșterea gradului de conștientizare
socială și de mediu, atenția mediatică și presiunea mai multor
grupuri de părți interesate au ridicat importanța sustenabilității
(Einwiller et al., 2016).

 Prin urmare, organizațiile și afacerile din întreaga lume se

străduiesc să adopte sustenabilitatea ca un pilon de bază al
modelului lor operațional pentru a contribui la dezvoltarea
durabilă.

 Fundamental, sustenabilitatea abordează trei tipuri de

dimensiuni ale performanței: economice (financiare), sociale și
de mediu, necesare atât pentru mediu, cât și pentru organizații
(Elkington, 1997).

 În acest context, un număr tot mai mare de organizații par dispuse

să raporteze performanțele lor de sustenabilitate economică,
socială și ecologică (SchalteggerandWagner, 2006) și acest lucru
este susținut în continuare de creșterea standardelor de raportare,
cum ar fi inițiativa de raportare globală (Ehnert et al., 2016)
 În acest context, este necesar să se exploreze relația dintre marketingul
verde și sustenabilitatea organizațională, teoretic și empiric, chiar dacă,
marketingul ecologic contribuie în egală măsură la îmbunătățirea
performanței economice, sociale și de mediu a organizațiilor.

 Literatura existentă se ocupă în principal de contribuția marketingului

ecologic la îmbunătățirea performanței de mediu a organizației, mai
degrabă decât relația acesteia cu performanțele sociale și economice.

 Majoritatea studiilor au relevat doar relația dintre marketingul ecologic

și performanța de mediu (Paco și colab., 2014; Grundey și Zaharia,
2008).

 Studiile anterioare nu au reușit să raporteze aspectele sociale și economice

ale marketingului ecologic, dincolo de aspectele de mediu.

 Cu toate acestea, claritatea este necesară în ceea ce privește modul în

care marketingul ecologic poate juca un rol activ în determinarea
performanței economice, de mediu și sociale pentru a spori
sustenabilitatea organizațională.
 Marketingul ecologic și performanța de mediu

 Protecția mediului devine un focus de activitate din ce în ce

mai mare din cauza amenințărilor specifice asupra
mediului, cum ar fi vremea rea, creșterea temperaturii globale,
topirea gheții, acumularea de gaze cu efect de seră și multe
altele (Ahmad și colab., 2009).

 Pentru a răspunde acestor probleme, organizațiile sunt din ce în

ce mai solicitate să-și îmbunătățească orientarea asupra
mediului pentru a reduce impactul negativ asupra mediului,
precum și pentru a crește impactul pozitiv asupra mediului
(Thevanesand Arulrajah, 2018).

 În acest context, marketingul verde este un domeniu critic al

practicilor ecologice care contribuie în mare măsură la
îmbunătățirea orientării către mediu a organizației.
 Marketingul verde constă în toate activitățile destinate să
genereze și să faciliteze orice schimburi destinate să satisfacă
nevoile sau dorințele umane, astfel încât satisfacerea acestor
nevoi și dorințe să aibă loc, cu un impact negativ negativ asupra
mediului natural (Grundey și Zaharia, 2008).

 Această explicație indică faptul că marketingul verde joacă un

rol esențial în dezlănțuirea performanței de mediu a
organizației.

 Prin urmare, în prezent, organizațiile își pun accentul pe

crearea și implementarea mix-ului de marketing verde
pentru a obține avantajul competitiv.

 Comercializarea ecologică include produse mai sigure ecologic,

ambalaje reciclabile și biodegradabile, operațiuni eficiente din
punct de vedere energetic și controale mai bune de poluare.
 În plus, Mathur și Mathur (2000) au utilizat patru categorii de
marketing ecologic:
1. produse ecologice
2. reciclare
3. promoții ecologice și
4. numirea managerilor politici de mediu pentru a analiza efectele
strategiilor de marketing ecologic.

 Ginsberg și Bloom (2004) au folosit principalele instrumente ale

mix-ului de marketing ale produsului, prețului, plasării și
promovării (4P) pentru a împărți marketingul verde în patru
strategii principale:
1. strategie verde slabă
2. strategie verde defensivă
3. strategie verde umbrită și
4. strategie ecologică extremă.

 Aceste practici și strategii sunt cu adevărat rodnice în

îmbunătățirea imaginii verzi a organizației.
 Majoritatea consumatorilor și-au dat seama că deciziile lor de
cumpărare au un impact direct asupra problemelor ecologice din
întreaga lume (Laroche și colab., 2001).

 În acest sens, sunt dispuși să cumpere și să fie gata să plătească mai

mult pentru produsele ecologice pentru a-și dovedi responsabilitatea și
responsabilitatea asupra mediului (Paco și colab., 2014; Mainieri și
colab., 1997, Mattijssen și colab., 2018; Kim et al. 2012).

 Concret, descoperirile sugerează că majoritatea consumatorilor

preferă astfel de beneficii de mediu pentru produse de uz casnic ca
fiind sigure de utilizat în jurul copiilor, fără ingrediente toxice,
fără reziduuri chimice (Ottman et al., 2006).

 Prin urmare, organizațiile acordă o mare atenție producției de

produse ecologice precum automobile hibride, vopsea ecologică,
alimente ecologice, echipamente electronice eficiente din punct de
vedere energetic, hârtie de reciclare și produse de curățare ecologice
pentru a atrage clienții orientați asupra mediului (Paco și colab., 2014).
 În plus, utilizarea la nivel înalt a polietien-ului, plasticului și
hârtiei creează amenințări majore pentru mediul natural.

 Cercetătorii au indicat că ambalajul produsului ar trebui să

fie eficient pentru a proteja și echilibra bio-diversitatea și
pentru a realiza nevoile ecosistemului.

 Astfel, guvernul și alte agenții de reglementare a mediului

au atenționat organizațiile pentru a reduce consumul de
polietilen, hârtie și plastic.

 Pentru a răspunde acestei probleme, organizațiile adoptă mai

multe practici de ambalare verde, cum ar fi ambalaje
reciclabile și biodegradabile, furnizarea pungilor de hârtie în loc
de pungi din polietilen, folosind hârtie reciclată, detergenți fără
fosfați, (Ajike și colab., 2015).
 De exemplu, IKEA (celebra companie exportatoare de mobilă din
lume) încorporează eforturi prietenoase de afaceri cu mediul în fiecare
zi și susține continuu inițiative de care beneficiază copiii și mediul.

 Pentru a reduce costurile de transport, IKEA folosește ambalaje plate;

clienții asamblează produsele acasă.

 Dincolo de reducerea costului de transport al companiei, această

practică contribuie într-adevăr la reducerea amprentei ecologice prin
atenuarea consumului de combustibil al organizației.

 În plus, unele organizații au menționat sloganuri de conștientizare

ecologică și jargon în produsele lor pentru a accentua importanța
protecției și gestionării mediului pentru clienții lor, ceea ce, la rândul
lor, duce la consolidarea responsabilității lor de mediu.

 Cherian și Jacob (2012) sugerează alți factori care pot contribui la

convingerea consumatorilor să achiziționeze produse ecologice:
conștientizarea mediului, informațiile disponibile pe teme de
mediu, publicitatea ecologică promovată de companii și gama de
produse ecologice puse la dispoziție.
 În mediul tehnologic, marketingul de afișare, marketingul medial
social, marketingul afiliat, marketingul motoarelor de căutare,
marketingul prin e-mail, marketingul mobil, marketingul pe click și
marketingul de conținut sunt tehnicile de marketing digital aplicate
de către organizații pentru a satisface nevoile și dorințele
consumatorului.

 Aceste noi tehnici de marketing, de tendință contribuie la atenuarea

amprentei ecologice a organizațiilor prin reducerea consumului de
hârtie, plastic, polietilen.

 În plus, aceste practici contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea

imaginii pozitive a mediului, prin reducerea transportului
organizat de asociații.

 Dincolo de asta, organizațiile creează și implementează mai multe

practici și inițiative inovatoare de marketing ecologic pentru a-și
dovedi responsabilitatea ecologică și pentru a câștiga
competitivitatea durabilă.

 În general, această tendință îmbunătățește performanțele de

mediu ale organizațiilor.
 Marketingul ecologic și performanța economică

 Conform lui Jabbour and Santos (2008), performanța inovării este un

aspect important pentru o organizație pentru a îmbunătăți
performanțele economice.

 Miles and Covin (2000) au sugerat că cerințele pentru îmbunătățirea

performanței financiare și de mediu încurajează simultan firmele să
caute modalități inovatoare de a utiliza marketingul verde ca sursă de
îmbunătățire a reputației, a avantajului competitiv și, în final, a
performanței financiare.

 În acest sens, organizațiile creează și introduc mai multe strategii și

practici de marketing ecologic pentru a satisface clienții.

 Mai mult, cercetătorii au dezvăluit că, clienții sunt dispuși să plătească

mai mult pentru produsele ecologice (Kapelianisand Strachan, 1996;
Laroche și colab., 2001).

 De exemplu, în prezent clienții preferă mai multe produse ecologice

decât produse artificiale.
 În general, organizațiile stabilesc prețuri mai ridicate la produsele
ecologice, iar clienții sunt gata să plătească pentru ca, în final, aceste
tendințe să conducă la creșterea profitabilității organizației.

 Manaktola și Jauhari (2007) au afirmat că practicile de marketing

ecologic pot crește competitivitatea acesteia contribuind la
poziționarea diferită pe arena competitivă.

 În plus, Wymer și Polonsky (2015) sugerează că ecologizarea producției

poate duce la economii de costuri sau la un profit mai mare prin
adăugarea valorii sau prin creșterea competitivității și atragerii
firmei către piață.

 Astfel, organizațiile pot reduce aceste efecte negative prin adoptarea

inițiativelor, practicilor și strategiilor de marketing ecologic, ceea ce
conduce la îmbunătățirea performanței financiare prin dezlănțuirea
avantajului competitiv durabil.
 Dincolo de asta, organizațiile adoptă mai multe strategii inovatoare de
marketing, cum ar fi: marketing de afișare, marketing în social media,
marketing afiliat, marketing pentru motoarele de căutare, marketing prin
e-mail, marketing mobil și marketing de conținut pentru a ajunge la
clienții lor.

 Acestea sunt strategii de marketing ecologic mai eficiente în

comparație cu strategiile tradiționale de marketing.

 De exemplu, în Sri Lanka, există 6,7 (32%) milioane de oameni

utilizatorii de internet și 6 milioane de persoane (29%) care utilizează
activ media socială (raport Hootsuite, 2018).

 Prin urmare, organizațiile din Sri Lanka pot accesa cu ușurință numărul
mare de clienți prin intermediul marketingului digital.

 În plus, este posibil să se ajungă la cele 6 milioane de persoane din Sri

Lanka prin adaptarea marketingului în social media.
 În plus, aceste metode oferă mai multe beneficii organizațiilor, cum
ar fi obținerea feedback-ului imediat, reducerea capitalului, este ușor
de verificat dacă instrumentul de marketing este eficient sau nu,
maximizarea rezultatelor, accesul ușor la clienții țintă etc.

 În cele din urmă, aceste tendințe contribuie cu siguranță la

îmbunătățirea rentabilității și la reducerea impactului negativ al
impactului asupra mediului prin reducerea consumului de hârtie,
hârtie și plastic și diminuarea consumului de combustibil.

 În acest context, Miles și Munilla (1995) au indicat, de asemenea, că

companii din ce în ce mai progresiste urmează o orientare „eco
marketing” în efortul de a obține un avantaj competitiv prin
poziționarea produselor lor în segmentul „consumator verde”.

 Mai mult, mai mulți cercetători au identificat diverse beneficii ale

marketingului ecologic, care include o marcă și o reputație mai bună
(Lawrence, 1991; Porter și Linde, 1995), și o rentabilitate mai bună și
rentabilitatea investițiilor cu surse solide de avantaj competitiv.
 Prin urmare, practicile de marketing ecologic sunt foarte recomandate
pentru atingerea acestor obiective economice ale organizațiilor.

 Multe companii celebre precum IKEA, Apple, Coca-Cola și altele adoptă

marketing ecologic pentru a îmbunătăți sistemul de management de mediu
al organizațiilor pentru a îmbunătăți performanțele economice și de mediu.

 Astfel, practicile de marketing ecologic sunt considerate ca fiind

componentele critice și esențiale pentru îmbogățirea performanței
economice a organizațiilor.
 Marketingul ecologic și performanță socială

 Inițiativele de responsabilitate socială corporativă (RSC) au devenit

subiectul fierbinte în domeniul managementului modern.

 În plus, o afacere care nu face altceva decât bani este considerată o

afacere slabă.

 Această afirmație subliniază clar importanța RSC a organizațiilor.

 Datorită creșterii gradului de conștientizare a importanței RSC,

companiile par să aducă conceptul de RSC în programele de
marketing (Hoefflerand Keller, 2002).

 CSR a fost definită drept obligația unei afaceri de a-și maximiza

impactul pozitiv și de a reduce impactul negativ asupra societății.

 CSR este preocupată de modalitățile prin care o organizație

depășește obligațiile minime față de părțile interesate specificate
prin reglementări și guvernanță corporativă (Johnson et al., 2008).
 În acest context, mai mulți cercetători au susținut că majoritatea
organizațiile au început să utilizeze RSC ca instrument de marketing
pentru a îmbunătăți performanțele financiare ale companiei.

 Mai mult, Mass (2016) a susținut că performanța de mediu a

organizației deschide calea pentru a îmbunătăți performanța socială
a organizației.

 Pe o bază mai generală, tema orientării mediului este tratată în cadrul

RSC, împreună cu multe categorii de probleme legate de societate.

 Pe de altă parte, Wood (1991) a subliniat că lipsa investițiilor în RSC

poate reprezenta amenințări greu de depășit pentru imaginea
corporativă, pierderea piețelor greu de recuperat, reducerea
sprijinului acordat părților interesate și, în consecință, moartea
eventuală a organizației.

 Multe firme încep să-și dea seama că sunt membre ale unei comunități
mai largi și, prin urmare, trebuie să se comporte într-o manieră
responsabilă pentru mediu, rezultând astfel integrarea problemelor
de mediu în corpul firmei.
 Utilizarea tot mai mare de polietilen, plastic și hârtie sunt extrem de
periculoase pentru mediul natural și viețile omului.

 În general, organizațiile contribuie foarte mult la scăderea utilizării

polietilenului și plasticului la produsele și serviciile lor.

 Un exemplu în acest sens este faptul că McDonald’s este adesea

învinovățit pentru poluarea mediului, deoarece o mare parte din
ambalajele lor ajung ca deșeuri pe marginea drumului.

 În acest sens, guvernele investesc mai mult pentru proiectele de

gestionare a deșeurilor.

 Pentru a răspunde acestei probleme, organizațiile se străduiesc să

întreprindă ruta pentru a realiza progresiv și eficient reducerea
semnificativă a utilizării polietenului și a plasticului, adoptând practici
de ambalare ecologică, cum ar fi reciclarea ambalajelor și ambalajele
bio-gradabile.

 Un exemplu de firmă care își promovează inițiativele de mediu este Coca-

Cola care a investit sume mari de bani în diferite activități de reciclare,
precum și-a modificat ambalajele pentru a minimiza impactul asupra
mediului (Lal, 2015).
 Marketingul ecologic este practica utilizată de multe dintre organizații
pentru dezvoltarea durabilă.

 Susan (2018) a explicat că afacerile pot crește loialitatea brandului în

rândul consumatorilor conștienți social, demonstrând un nivel ridicat de
responsabilitate socială.

 În perspectivă socială, marketingul verde poate fi utilizat pentru a crește

publicitatea organizației.

 Dacă marketerii au capacitatea de a le arăta ca fiind „mai verzi”, va

avea un impact sporit cu relația publică.

 Organizațiile ecologice pot fi poziționate ca o organizație responsabilă din

punct de vedere social, deoarece pot promova RSC-ul acesteia verde.
(Rizwana, 2016).

 Publicitatea corporativă despre preocupările ecologice privind protecția

vieții sălbatice, reciclarea, mediul curat ajută la realizarea imaginii
sociale.
 RSC-urile alocă fonduri pentru plantarea copacilor, donații pentru diverse
programe de conservare a animalelor, derularea de programe de
conștientizare, toate acestea pot ajuta la realizarea sustenabilității sociale a
organizației.

 Dincolo de asta, organizațiile depun mai multe eforturi pentru a îmbunătăți

responsabilitatea de mediu a clienților publicând mesaje ecologice pe
etichetele produselor lor.

 În general, această tendință îmbunătățește performanța socială a

organizației.
CONCLUZII

 Organizațiile își păstrează un angajament puternic de a-și arăta și

raporta performanțele economice, sociale și de mediu pentru a
asigura performanța organizațională durabilă.

 Prin urmare, organizațiile își orientează atenția asupra identificării,

creării și implementării practicilor de management durabil pentru
a confirma sustenabilitatea lor organizațională.

 În acest context, practicile (managementul) durabile trebuie să aibă

capacitatea de a contribui în mod egal la performanțele economice,
sociale și de mediu ale unei organizații.

 Pe baza criteriilor practicii de management sustenabil, această revizuire

a identificat marketingul ecologic ca fiind unul dintre practicile de
management durabil.

 Pe baza literaturii citate, se poate concluziona că marketingul verde

are puterea de a contribui în mod egal la performanțele economice,
sociale și de mediu ale organizației.
 Astfel, marketingul verde poate fi denumit marketing sustenabil.

 În acest proces de revizuire, pe lângă suportul disponibil în literatura de

specialitate, recenzorii au oferit unele justificări logice general acceptabile
pentru a valida sau a demonstra motivul pentru care marketingul
ecologic poate fi considerat ca o practică de marketing durabilă.

 Această revizuire a subliniat clar contribuția la sustenabilitate a

marketingului ecologic.

 Tabelul 1 arată contribuția marketingului ecologic la sustenabilitatea

organizațională.
 Contribuția marketingului ecologic la sustenabilitatea organizațională Tabelul I

Aspect economic Aspectul de mediu Aspect social

 Reducerea cheltuielilor de  Sprijinirea eco-inovării, a  Îmbunătățirea sănătății și

marketing ale organizației (de
exemplu, transport, cazare etc.).
 Îmbunătățirea rentabilității prin
răspunsul la consumismul
ecologic.
 Contribuie la accesul mai multor
clienți prin strategii de marketing
ecologic (de ex. marketing în
social media, marketing în
motoarele de căutare).
 Îmbunătățirea avantajului
competitiv prin îmbunătățirea
imaginii sociale și de mediu.
 Obținerea unei rentabilități mai
mari prin stabilirea prețurilor mai
mari pentru produsele și
serviciile ecologice.
economiilor de materiale, energie
și apă etc.
 Reducerea imaginii de hârtie,
plastic și polietien.
 Îmbunătățirea imaginii verzi și a
reputației verzi.
 Contribuie la respectarea legilor
locale și internaționale.
 Reduce consumul de combustibil
prin reducerea transportului
aferent pieței.
siguranței produselor verzi.
 Contribuie la îmbunătățirea
sistemului de gestionare a
deșeurilor prin reducerea
consumului de hârtie, plastic și
hârtie.
 Contribuie la promovarea
comportamentelor ecologice în
rândul comunității prin mesajele
ecologice de conștientizare.
 Sprijină proiectele ecologice,
cum ar fi plantarea copacilor în
cadrul proiectelor RSC verzi.
 Contribuie la crearea mediului
verde prin reducerea poluării
mediului.
 Îmbunătățirea imaginii sociale a
organizației.

 Satisfaceți nevoile și dorințele

părților interesate (stakeholders).
 Pe baza tabelului 1, această revizuire oferă dovezi pentru a accepta
marketingul ecologic ca o practică de management durabil.

 Prin urmare, marketingul verde poate fi denumit marketing

sustenabil.

 Astfel, organizațiile pot aplica inițiativele și practicile de marketing

ecologic pentru a spori sustenabilitatea organizațională care contribuie
la dezvoltarea durabilă.

 În acest context, marketingul ecologic susține într-adevăr obținerea

avantajului competitiv durabil.

 Mai mult, pe baza revizuirii, figura 1 arată relația dintre marketingul

verde și sustenabilitatea organizațională - performanța economică,
socială și de mediu.
 Relația dintre marketingul verde și sustenabilitatea organizațională - Figura I
performanța economică, socială și de mediu

Performanța
economică

Marketing Performanța Sustenabilitatea

ecologic socială organizațională

Performanța de
mediu

 Marketingul ecologic poate fi tratat ca o practică de marketing

durabilă pentru a contribui la performanțele economice, sociale și
de mediu pentru a dezlănțui sustenabilitatea organizațională.