Ioan Slavici este unul dintre scriitorii care au introdus in literatura romana filonul popular al povestirii si

surprinde aspecte ale satului transilvanean . Scriitorul este un creator de personaje memoriabile, un observator lucid si
moralist cu vocatie de pedagog. Ioan Slavici ilustreaza in ,,Moara cu noroc” virtuti morale precum: sinceritatea, cinstea,
cumpatarea.

Evolutia personajului principal, la nivelul discursului narativ poate fi inteleasa numai prin raportare la celelate personaje, in care i se oglindesc
calitatile si defectele. Semnificativa, in acest sens, este relatia dintre Ghita si
Lica.-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----

(a) In ceea ce priveste statutul social, Ghita este la inceput un simplu cizmar cu o situatie financiara modesta si o
familie frumoasa. Gandindu-se la viitorul copiilor si a sotiei sale si dorind sa le ofere o viata lipsita de griji, ia in arenda
carciuma de la Moara cu noroc, devenind in cele din urma carciumas. Din punct de vedere moral, acesta trece printr-o
transformare- daca la inceput era un om tandru si cinstit, familist covins, cu principia bine conturate, pe parcurs, devine
un om corrupt, lacom, rece si agresiv fata de familie. Din punct de vedere psihologic, Ghita are o personalitate slaba,
fiind introvertit si dans semne ca echilibrul sau mintal se zdruncina.

Lica, din punct de vedere social, in aparenta este seful porcarilor, insa aceasta este doar o acoperire, el fiind
defapt in acelasi timp si seful unei bande de talhari. Din punct de vedere moral, in timp ce Ghita trece printr-o
transformare, Lica ramane neschimbat, ramanand de la inceput pana la sfarsit un barbat ambitios, calculate, dar in
acelasi timp si mincinos, corrupt, avand o duritate dusa la extrem, fiind capabil sa omoare alti oameni fara pic de
scrupule. Din punct de vedere psihologic, Lica este inzestrat cu o personalitate puternica, este extravertit, insa, are
deseori porniri de cruzime.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

(b) Relatia dintre Ghita si Lica este scoasa in evidenta si prin intermediul secventelor semnificative.
Incompatibilitatea dintre Lica si Ghita este ilustrata de fiecare episod narativ dedicat intalnirii lor. O scena semnificativa
pentru relatia dintre cele doua personaje o reprezinta discutia lor despre importanta prieteniei in afaceri. Dupa ce afla ca
a ucis o femeie pentru a o jefui, Ghita afirma: "Tu nu esti om, Lica, ci diavol". In schimb, capetenia porcarilor
reactioneaza batjocoritor simtind ca a reusit sa-l supuna pe carciumar: "Tu esti om cinstit, Ghita, si am facut din tine om
vinovat".O alta scena semificativa pentru relatia dintre cele doua personaje o reprezinta scena jocului din duminica
Pastelui cand dupa un dans ce ii pare lui Ghita nesfarsit, Lica "se lasa pe laita, o lua pe Ana pe genunchi, si incepu asa, in
gluma, sa o sarute si sa o stranga la piept.". Mizand pe o reactie isterica a lui Ghita, Lica ii spune direct ca o doreste pe
sotia lui si ii porunceste sa-i lase singuri. Ghita reuseste insa sa se stapaneasca si sa-l atraga in cursa pe Samadau printr-o
tactica invatata de la el: cunoscand slabiciunea porcarului pentru femei, Ghita o ofera drept momeala pe Ana si
calculeaza cum poate sa-i dea mai repede de stire jandarmului Pintea. Astfel deznodamantul tragic al nuvelei este
oarecum previzibil

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

(c) Actiunea se desfasoara intr-un spatiu si timp bine precizate: in tinuturile Ardealului, langa Siria si Ineu, in a
doua jumatate a secolului al XIX-lea. In expozitiune, sau incipit, se ilustreaza detaliat reperele spatiale: Moara cu noroc
se afla in valea dintre dealuri, la o rascruce, pe unde treceau turme de porci spre si dinspre targ: ,,Ori din care parte ar
veni, drumetul se bucura cand o zareste din culmea dealului plesuv, caci venind dinspre locurile rele, ea il vesteste ca a
scapat norocos, iara mergand spre ele, la moara, poate sa gaseasca ori sa astepte alti drumeti ca sa nu plece singur mai
departe”. Intriga se decnaseaza odata cu aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, om cu stare, care poate sa
plateasca grasunii pierduti ori pe cei furati. Desfasurarea actiunii urmareste procesul alienarii lui Ghita. Acesta intelege
ca trebuie sa accepte implicarea in afacerile necinstite ale lui Lica, astfel devine ,,mai de tot ursuz’’ fata de Ana si copiii
ei, el ,, nu mai zambea ca mai inainte”. Punctul culminant il constituie momentul in care Ghita accepta sa plece de la han,
lasand-o pe Ana cu Lica. Deznodamantul, sau finalul, aduce moartea Anei, a lui Ghita si a lui Lica in mod violent, dar
ilustreaza si felul in care se mistuie Moara cu noroc, sub actiunea focului purificator. Incipitul este simetric cu finalul prin
cuvintele batranei, soacra lui Ghita, care vorbeste despre sensul fericirii: ,,omul sa fie fericit cu saracia sa, caci, daca e
vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit”. Trecerea de la o secventa la alta se realizeaza prin tehnica
inlantuirii cauzale si temporale.

Perspectiva narativa este obiectiva, intamplarile fiind relatate la persoana a treia pe un ton neutru de catre un
narator extradiegetic, omniscient si omniprezent.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

(d) In opinia mea, tema creatiei - dezumanizarea omului sub puterea banului- se reflecta din relatia dintre cele
doua personaje.

In concluzie, ,,Moara cu noroc” este o nuvelă realist-psihologică, pentru că urmărește efectele dorinței de îmbogățire,
frământările personajelor în planul conștiinței, conflictul interior, iar observarea este minuțioasă și servește realizării unor psihologii
complexe.