MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării
Specialitatea Jurnalism și Științe Mediatice

NOILE MEDIA DIN REPUBLICA MOLDOVA: EVOLUȚIE ȘI

PERSPECTIVE

TEZA DE LICENȚĂ

Conducător științific:
dr., conf. univ.

Autor: Suruceanu Irina

Chișinău, 2022
 CUPRINS

ADNOTARE ……………………………………………………………………………............. 3
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………..5
Capitolul 1. NOILE MEDIA ÎN ERA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE:
ABORDĂRI CONCEPTUAL TEORETICE
1.1. Noilor media. Din istoricul apariției.……………………………………………………... 9
1.2. De la mijloacele de informare în masă tradiționale la platformele digitale de informare:
ascensiune și provocări ….......................................................................................................... 19
CAPITOLUL 2. ANALIZA COMPARATIVĂ APORTALULUI DE ȘTIRI
UNIMEDIA.INFO ȘI AGORA.MD ......................................................................................... 30
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ..........................................................................................40
BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................43

2
 ADNOTARE
Autor: Suruceanu Irina. Noile mediad în Republica Moldova: evoluție și perspective. Teză
de licență, la specialitatea 571 – Jurnalism și Științe Mediatice, Chișinău, 2022.
Structura tezei: Lucrarea constă din introducere, două capitole, concluzii generale și
recomandări, bibliografia din ?? de titluri, ?? pagini de text de bază.
Cuvinte-cheie: mass-media, noile media, spațiul virtual, internet, realitate virtuală, forme
de reflectare, tirajare, audieță.
Scopul şi obiectivele tezei: Scopul lucrării constă în identificarea metodelor și mijloacelor
prin care new media reflectă realitatea conform funcțiilor de bază a comunicării de masă în
general și în Republica Moldova în particular, dar și de a demonstra efectele, atât pozitive cât și
negative, pe care le provoacă schimbarea formelor media tradiționale și înlocuirea lor treptată cu
formele media noi. Gradul de realizare a scopului propus este marcat de următoarele obiective:
prezentarea de ansamblu a abordărilor conceptual-teoretice referitoare la evoluția fenomenului
studiat; expunerea și descrierea noilor forme de reflectare a realității generate de new media în
era informațională; constatarea gradului de implementare a tendințelor new media în produsele
instituțiilor autohtone și stabilirea perspectivelor acestora în condițiile realității Republicii
Moldova.
Noutatea și originalitatea științifică: Teza vine să consolideze într-o anumită măsură
teoriile și modelele existente ale fenomenului new media, redate dintr-un punct de vedere
original și nou. Lucrarea de față vizează nu doar descrierea noilor forme de reflectare a realității
în lume, ci și modul în care acestea au evoluat pe parcurs și au generat perspectivele dezvoltării
ulterioare a new media în viitor. Originalitatea lucrării este caracterizată de analiza mai multor
instituții media naționale, cu un auditoriu destul de mare, care nu a mai constituit obiectul unei
cercetări până acum, și se referă la utilizarea new media în difuzarea informațiilor de ultimă oră.
Importanța teoretică a lucrării: Ținând cont de insuficiența lucrărilor privind
implementarea și influența new media asupra practicilor jurnalistice din Republica Moldova,
studiul dat prezintă o cercetarea ce sintetizează o parte dintre cele mai importante studii în
domeniu care din diferite perspective analizează cele mai importante aspecte ale subiectului dat.
Valoarea aplicativă a lucrării: Din perspectivă practică și aplicativă lucrarea pune un
accent deosebit pe analiza cantitativ-calitativă a o serie de portaluri web a instituțiilor media
naționale care reprezintă toate elementele sistemului mass-media, presa scrisă, agenție de știri,
televiziune și portaluri native, care s-au impus prin activitatea constantă și adaptarea rapidă la
noile condiții de muncă, dar și prin categoriile de public pe care au reșit să și le facă fidele.

3
 ANNOTATION
Author: Suruceanu Irina. Media from the Republic of Moldova: evolution and
perspectives.
Bachelor's thesis, specialty 571 - Journalism and media processes, Chisinau, 2022.
Thesis structure: The paper consists of an introduction, two chapters, general conclusions and
recommendations, a bibliography of ??? titles, ?? pages of basic text.
Keywords: media, new media, virtual space, internet, virtual reality, forms of reflection,
circulation, audience.
The actuality and importance of the problem addressed: The aim of the paper is to identify
the methods and means by which new media reflects the reality according to the basic functions of
mass communication in general and in the Republic of Moldova in particular, but also to demonstrate
the positive and negative effects of changing forms. traditional media and their gradual replacement
with new forms of media. The degree of achievement of the proposed goal is marked by the
following objectives: the overall presentation of the conceptual-theoretical approaches regarding the
evolution of the studied phenomenon; exposing and describing the new forms of reflection of the
reality generated by new media in the information age; ascertaining the degree of implementation of
new media trends in the products of domestic institutions and establishing their perspectives in the
conditions of the reality of the Republic of Moldova.
Purpose and objectives of the paper: The thesis comes to consolidate to a certain extent the
existing theories and models of the new media phenomenon, rendered from an original and new point
of view. This paper aims not only to describe the new forms of reflection of reality in the world, but
also how they have evolved over time and generated the prospects for the further development of
new media in the future. The originality of the paper is characterized by the analysis of several
national media institutions, with a fairly large audience, which has not been the subject of research so
far, and refers to the use of new media in disseminating the latest information.
The novelty and scientific originality: Taking into account the insufficiency of works on the
implementation and influence of new media on journalistic practices in the Republic of Moldova,
this study presents a research that summarizes some of the most important studies in the field that
analyze the most important aspects of this topic.
The degree of research of the investigated topic: From a practical and applied perspective, the
paper places special emphasis on the quantitative-qualitative analysis of a series of web portals of
national media institutions that represent all elements of the media system, print media, news agency,
television and native portals, which have prevailed through the constant activity and the rapid
adaptation to the new working conditions, but also through the categories of public that they
managed to make faithful.

4
 INTRODUCERE

Actualitatea temei. Fenomenul de New Media și influența lui asupra practicilor

jurnalistice este o temă actuală, atât sub aspect teoretic cât și cu referință la activitatea practică
jurnalistică. Tema aceasta, Noile Media continuă să fie actuală, deoarece relațiile umane și cele
de activitate profesională se schimbă permanent sub influența noilor tehnologii comunicaționale.
Astfel, întroducând corectivele lor și în perceperea valorilor etice și morale care sunt proprii
societății la un anumit punct al dezvoltării sale, societatea, oamenii fiind și ei într-o mișcare
continuă, producând noi valori și standarde profesionale. De aici și interesul pentru studierea
acestei teme în cadrul unei teze de licență în domeniul jurnalismului. Cu atât mai mult, că
activitatea mass-media, așa cum s-a încetățenit de-a lungul secolelor, nu se limitează doar la
activitatea radioului, televiziunii, presei scrise ci mai nou și a New mediei, dar și la alte domenii
ce țin de comunicarea de masă.
Astfel, voi încerca să aflu care sunt motivele pentru care Internetul are un asemenea efect
asupra mass-mediei, ce aduce el în plus în peisajul mediatic. Teza este rezultatul unui număr de
opinii și presupuneri al căror proces de validare este o necesitat de cercetare aprofundată în
domeniul jurnalismului în special cel online. De aici una dintre provocările majore ale încercării
mele, care a constat în colectarea unei cantități suficiente de informație relevantă din fiecare
dintre aceste domenii ca să ne permită formularea unui răspuns echilibrat la principala întrebare
conținută în ipoteza noastră inițială, noile media din Republica Moldova evoluție și perspective.
Mediul online a cunoscut în ultimii ani o evoluție deosebit de spectaculoasă la nivel
mondial. Astfel, toate mijloacele de comunicare în masă au fost nevoite să se racordeze la noile
mijloace tehnologice pentru a putea rămâne pe piață. Atât instituțiile media, partidele politice cât
și cetățenii obișnuitți au fost beneficiarii direcți ai noului trend comunicațional, astfel încât a
devenit necesară studierea mecanismelor de funcționare ale noilor media.
Prin intermediul Internetului, am intrat într-o adevărată lume cybernetică, configurând
realităţi secunde sau virtuale. Noile media sunt un termen-umbrelă, care incumbă tehnologii
diverse înglobând blogurile, podcasturile, jocurile video, lumile virtuale, enciclopediile de tip
wiki, dar şi orice dispozitiv mobil, televiziunile interactive şi chiar site-urile şi e-mail-ul,
încurajând totodată formarea de comunităţi virtuale şi reţele sociale.
Studiul despre noilor media în ultimii ani a devenit o preocupare importantă pentru
comunitatea științifică. Dată fiind noutatea și natura interdisciplinară a domeniului, nu există
încă o abordare coerentă din punct de vedere teoretic, fiecare cercetător sau grup de cercetătorri

5
încercând să explice fenomenele new media folosind uneltele specifice domeniului său de
activitate.
Suportul teoretico-ştiinţific și metodologic al lucrării are la bază principii generale şi specifice
de studiu pentru ştiinţele socio-umanistice, în primul rând cele ce vizează suportul metodologic
multidimensional, adecvat ştiinţei contemporane, atât la nivel teoretic, cât și practic:
- principiul ştiinţific: informaţiile sunt prezentate în baza documentelor şi literaturii de
specialitate şi ţinând cont de logica lor intrinsecă;
- principiul obiectivităţii: în analiza şi formulării anticipate a concluziilor;
- principiul abordării sistemice şi a dialecticii: faptele şi procesele au fost studiate în
succesivitate, urmărindu-se cauzele şi efectele lor;
- analiza comparativă, în contextul examinării detaliate a site-urilor instituțiilor media
tradiționale din spațiul virtual, dar și a portalurilor informative ca și forme native;
- analiza calitativă, din perspectiva analizării conținutului acestora.
Astfel, am consultat articolele și cărți mai multor autori împlicați și cu o tangență în
domeniul ales - Noile Media. O carte actuală și cu informații utile ar fi „Mass media astăzi” de
Popa Dorin, are marele merit de a deschide drumuri noi și de a oferi perspective obiective și
incitante cartea „New Media” de Dorina Guțu, la fel și în „Curente și tendințe în jurnalismul
contemporan” de Ilie Rad am găsit informație utilă și actual, un impact pozitiv a avut și cartea
„Jurnalismul tradițional și New Media” de Ilie Rad, o carte foarte utilă „Comunicarea digitală.
Provocări și perspective” de Alina Nechita Vengan. La fel am studiat și multe articole ale
specialiștilor și cercetătorilor de la noi: M. Tacu, L.Rusu, V. Moraru, care își fondează studiile
lor mai mult pe activitatea profesională a jurnaliștilor și mass-media, astfel, studiile și articolele
științifice ale specialiștilor amintiți mai sus mi-au ajutat să stabilesc gradul de cercetare a
problemei abordate în teza mea de licență, dar și mi-a facilitat lucrul asupra părții teoretice a
studiului întreprins.
De asemenea, trebuie să menţionăm că lucrarea se bazează preponderent pe utilizarea studiul
calitativ al materialelor cu clare, distinse și precise cazuri de noile media. Acestea vor fi
analizate, sistematizate, clasificate, sintetizate. În lucrearea de faţă documentarea este prezentă
ca o tehnică indispensabilă prin care se descrie cunoaşterea ştiinţifică existentă la un moment
dat. În lucrare a fost folosită şi ca tehnică secundară, în scopul studiului. Analiza infоrmaţiilоr
din presă a avut ca finalitate evidenţierea caracterului de fenomen al noilor media. Grila de
analiză a acestor noi dispositive de comunicare permite selectarea datelor privind: volumul
audienței, tematica și cantitatea conținuturilor difuzate în mediul on-line, frecvența postării

6
mesajelor, nivelul de interactivitate a comuncicării, determinat prin posibilitatea instruirii
fluxului multidirecțional de informații.
Ipoteza tezei:
1. Noile media sunt derivate ale progresului tehnologic din domeniului comunicării în masă;
2. Unele forme ale noile media sunt elemente ale comunicării din Republica Moldova.
Astfel, de remarcat încadrarea acestei lucrări în direcția de cercetare tehnorealistă, orientată
spre argumentarea impactului pozitiv al noilor media și rolul acestor mijloace de comunicare on-
line în construirea unei analize comparative dintre sursele mass-media și noile media.
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul lucrării constă în identificarea metodelor și mijloacelor
prin care new media reflectă realitatea conform funcțiilor de bază a comunicării de masă în
general și în Republica Moldova în particular, dar și de a demonstra efectele, atât pozitive cât și
negative, pe care le provoacă schimbarea formelor media tradiționale și înlocuirea lor treptată cu
formele media noi. Gradul de realizare a scopului propus este marcat de următoarele obiective:
- prezentarea de ansamblu a abordărilor conceptual-teoretice referitoare la evoluția
fenomenului studiat;
- expunerea și descrierea noilor forme de reflectare a realității generate de new media în
era informațională;
- constatarea gradului de implementare a tendințelor new media în produsele instituțiilor
autohtone și stabilirea perspectivelor acestora în condițiile realității din Republicii
Moldova;
- analiza tehnicilor și formelor de reflectare a realității pe portalurile instituțiilor media:
agora.md, unimedia.info, diez.md.
Noutatea temei investigate. Teza vine să consolideze într-o anumită măsură teoriile și
modelele existente ale fenomenului new media, redate dintr-un punct de vedere original și nou.
Lucrarea de față vizează nu doar descrierea noilor forme de reflectare a realității în lume, ci și
modul în care acestea au evoluat pe parcurs și au generat perspectivele dezvoltării ulterioare ale
new media. Originalitatea lucrării este caracterizată de analiza mai multor instituții media
naționale, cu un auditoriu destul de mare, și se referă la utilizarea new media în difuzarea
informațiilor de ultimă oră. În rezultatul investigării empirice a fost argumentat rolul noilor
media în schimbarea practicilor tradiționale jurnalistice și formulate recomandările privind
modul de eficientizare a introducerii tendințelor mondiale în practica mass-media și respectarea
rigorilor jurnalistice în realizarea materialelor specifice spațiului virtual mediatic.

7
Structura lucrării. Teza cu titlul „Noile media din Republica Moldova: evoluție și perspective”
cuprinde introducerea, două capitole care descriu conținutul de bază al cercetării, concluzii,
recomandări, bibliografie.
În introducere este prezentată actualitatea temei de cercetare, suportul teoretico-științific
și metodologic al lucrării, ipoteza tezei, sunt precizate scopul și obiectivele, noutatea științifică a
studiului, importanța teoretică, valoarea aplicativă și structura lucrării.
Primul capitol, „Noile media în era noilor tehnologii informaționale: abordări conceptual
teoretice” cuprinde repere introductive asupra temei abordate şi prezintă partea teoretică ce
elucidează aspectele conceptuale şi indici ai noilor media, dar şi activităţile jurnaliştilor în
procesul de reflectare a noilor media.
Al doilea capitol „ Analiza comparativă a portalurile de știri: unimedia.info și
agora.md,:” prezintă gradul de implementare a conceptului de new media în spațiul media
autohton, evoluția înregistrată până la moment, dar și perspectivele fenomenului în condițiile
realității și a posibilităților de dezvoltare.
Studiul se încheie cu o serie de concluzii referitor la tema cercetată ce rezumă rezultatele
obținute atât la nivel teoretico-practic, dar și aplicativ, a cercetării efectuate. Este prezent și un
compartiment constituit din recomandări practice, care ar putea îmbunătăți calitatea materialelor
jurnalistice, astfel încât acestea să corespundă tendințelor actuale.

8
 Capitolul 1. NOILE MEDIA ÎN ERA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE:
ABORDĂRI CONCEPTUAL TEORETICE

1.1. Noilor media. Din istoricul apariției

Schimbările provocate de internet sunt uneori comparate cu cele aduse de inventarea

tiparului. În ambele cazuri, descoperirile tehnologice au generat noi modalități de distribuire ai
informației. Accesul la cunoaștere a devenit mai facil și mai ieftin, ceea ce a condus la educația
în masă, la dezvoltarea economiei și chiar la revoluții sociale.
Începutul secolului XXI a fost marcat de noi schimbări în dezvoltarea structurilor
informaționale și de comunicare, care au un impact imens asupra sistemelor media. Accesul la
internet și telefonia mobilă sunt elemente cheie în noile tendințe observate în sistemele media în
primii ani ai noului secol. Cele mai importante aspecte care au determinat dezvoltarea mass-
media și anume digitalizarea (digitalizarea), globalizarea și convergența cu internetul, care a
devenit principalul factor integrator. Astăzi, inovațiile importante s-au făcut cunoscute:
telefoanele mobile au început să își demonstreze potențialul de integrare și convergență, datorită
cărora este posibil să devină un nou element important al spațiului informațional - spre deosebire
de sau în plus față de Internet. Televiziunea globală a deschis oportunități de concurență în
domeniul publicității și al relațiilor internaționale, în special în domeniul economiei și finanțelor.
Istoria sistemelor de comunicare depinde de cel puțin șase factori principali - nevoile de
informații, strategiile și tehnologiile de comunicare, nevoile societății, politicii, economiei și
culturii [39].
Astfel, Noile media, este un termen al secolului XXI. Sintagma „new media” este o
apariţie relativ recentă a ultimilor ani. Contează mai puţin pentru demersul propus dacă peste un
secol va rămâne cunoscută sub acest nume sau va fi redenumită. În schimb, scopul acestei
cercetări este de a evidenţia modul în care tendinţe internaţionale despre „nou” şi „vechi” în
materie de media se aplică în spaţiul românesc, cu accent asupra posibilelor diferenţe între
generaţii.
Opţiunea pentru această temă e motivată de interesul venit din perspectiva istoriei
comunicării şi a relaţiilor publice; cunoaşterea mijloacelor de comunicare este o condiţie sine -
qua-non pentru înţelegerea societăţii actuale şi a schimbării, conform lui Marshall McLuhan,
pentru că: „(...) toate media, de la alfabetul fonetic la computer, sunt extensii ale individului, care
determină schimbări profunde şi de durată ale lui şi care îi transformă mediul înconjurător” [28].
Totuși, din perspectiva relaţiilor publice, pentru a comunica eficient, trebuie să-ţi cunoşti
9
publicul, respectiv canalele şi mijloacele adecvate, prin care mesajul poate ajunge la grupul-ţintă.
Mai mult decât atât, specialiştii în domeniu evidenţiază importanţa adecvării comunicării la noile
media şi utilizarea lor ca: „mijloc strategic de interacţionare cu publicurile, prin intermediul
căruia să adune din mediul exterior informaţii care să influenţeze procesele de decizie
organizaţionale” [3. p. 229].
În acest context, în volumul se evidenţiază caracteristicile noilor media, care se pot
transforma cu uşurinţă într-o grilă de evaluare aplicabilă diferitelor mijloace de comunicare
apărute recent şi despre care se nasc numeroase confuzii. Una dintre principalele caracteristici
este posibilitatea de a opera cu un volum imens de informaţii. Prin codare, informaţia este
stocată, ocupând astfel spaţiu digital şi fiind transmisă cu o viteză nemaiîntâlnită până la această
categorie a mijloacelor de comunicare. Interactivitatea este o altă trăsătură definitorie a noilor
media, care, conform autorilor, derivă din manevrabilitatea informaţiilor sau a datelor [4, 23]. De
asemenea, conectivitatea prin intermediul reţelelor, dar şi trăsături mai tehnice, precum
densitatea informaţiilor, sunt alte elemente definitorii ale noilor media.
Astfel, se identifică o serie de particularități ale noilor media şi unde se vorbeşte despre o
adevărată mediamorphosis, prin care se înţelege: „transformarea mijloacelor (media) de
comunicare, îndeobşte determinată de interacţiunea complexă dintre nevoile resimţite, presiunile
politice şi concurenţiale şi inovaţiile sociale şi tehnice”. În explicaţia pentru conceptul propus de
Fidler se observă accentuarea convergenţei dintre tehnic şi uman, ceea ce transformă subiectul
„new media” într-unul despre schimbare – cu numeroase implicaţii şi de o amploare
surprinzătoare chiar şi pentru autori – aşa cum remarcă Fidler (2004), dar şi Kim Veltman în
Understanding new media (2006), care susţine că: „(...) revoluţia noilor media, despre care
majoritatea persoanelor consideră că se referă doar la computer şi la Internet, nu este nici de
departe numai atât: este vorba despre o reorganizare a întregii cunoaşteri” [18, p.7].
E bine știut că din perspectiva teoriei comunicării, noile media presupun numeroase
transformări care ar face subiectul unei alte cercetări decât cea de faţă. Totuşi, o scurtă
prezentare a relaţiei new media - modele şi teorii ale comunicării se impune pentru o mai bună
analiză a subiectului.
Studiind tema abordată în cazul noilor media, pot fi aplicate atât modele ce aparţin „şcolii
proces” [7, p. 269 p.], cât şi „şcolii semiotice” [8, p.250]. Astfel, ar exista însă anumite aspecte
ce pot fi atribuite noilor media, precum: feedback-ul, posibilitatea participării active a unui
număr nelimitat de persoane, oportunitatea de a comunica prin intermediul a diferite mijloace
concomitent.

10
 În această ordine de idei, termenul de noi media, poate însemna multe lucruri, el se referă
la schimbările din comunicația electronică, care au avut loc la apariția tehnologiei digitale în
1980. Primul termen pentru acest nou concept a fost digital media, după cum subliniau Andrew
Dewdney şi Peter Ride, în cartea lor The New Media Handbook, „problema cu termenul de
digital media era faptul că avea tendinţa să privilegieze tehnologia în sine, în deficitul aspectului
de mediu” [5, p. 20].
Electronic media, este un alt termen care ar putea fi folosit în acest context, afirmă
aceeaşi autori. Termenul de electronic media grupează tehnologii de comunicaţie ale secolului al
XIX-lea, precum telegraful, telefonul, radioul, televizorul şi mai târziu, computerul. Ulterior a
fost propus un alt termen, acela de new media, considerat de aceeaşi autori mai potrivit, pentru
că „New Media relevă mai mult despre conceptul contemporan de cultură şi contextele
practicilor media decât relevă despre un simplu nou set de tehnologii. Relaţia dintre tehnologie,
cultură şi practici media trebuie privită ca o legătură la fiecare nivel, de la invenţie, la progres
tehnologic, la valoarea de întrebuinţare” [37].
Astfel, termenul new media este unul nou ce caracterizează orientarea tehnologică a
ultimelor două decenii în domeniul informaticii, şi acest concept este uşor de asociat cu următorii
termeni: internet, tehnologie, conţinut, colaborare, comunicare, interactivitate, noutate,
comunitate, experienţă. Tot new media este produsul comunicației tehnologice, care vine
împreună cu computerele digitale.
Înainte de 1980 media se referea în primul rând la print și la modelele analoage ca: ziare,
televiziune, cinematografie și radio. Acum, avem radioul digital, televiziunea și cinematografia
digitală, până și presa tipărită a fost transformată de noile tehnologi digitale.
Totodată, termenul new media poate nu este termenul ideal pentru atâtea ramuri
tehnologice, dar este singurul, care este recunoscut internațional și asociat cu transformările
tehnologice în comunicație. Care sunt diferențele majore între media digitală și cea analogică?
Astfel, digital media întrece tehnologia analogică, pentru că poate fi ușor transferată în diferite
platforme media, poate fi ușor manipulată și poate fi stocată. În al doilea rând, informația digitală
este la fel ușor de manipulat, iar rezultatul poate fi reprodus fără pierdere de calitate. Materialele
digitale depășesc sistemele analoage în termeni de viteză, calitate și performanță. Internetul, cu
rădăcinile sale în 1950 și 1960, nu este nou în sine.
Astfel chiar dacă ne considerăm sau nu, ca fiind parte din peisajul New Media, ceea ce
este nou în legătură cu ea, nu poate fi atribuit întru totul progreselor tehnologice, ar trebui să
luăm în considerare ceea ce este nou pentru societate când vorbim despre New Media? O
întrebare des ce ne vom pune-o, va fi - Ce facem noi cu New Media și ce face ea cu noi? Acum
11
putem comunica cu lumea în moduri de neimaginat acum câteva sute de ani, datorită acestui
fapt, viața și cultura noastră au fost schimbate. O parte a transformării culturale este New Media
și revoluția digitală, care are același efect ca presa tipărită. Revoluția digitală este un termen
recent dar care se va întâlni des, și care subliniază efectele expansiunii și scăderii în costuri a
computerelor și telecomunicației. Astfel, odată cu mijloacele digitale, lumea și-a schimbat modul
de gândire despre sine și despre planeta pe care locuim. Datorită acestui fapt, cultura digitală este
asociată cu schimbările rapide ale societății.
Astfel, New Media, se referă la o arie întreagă de schimbări în producția media, aceste
schimbări sunt: tehnologice, textuale, culturale și convenționale. Termenii luați în considerare
cei mai importanți, când vorbim de noile medii digitale sunt: interactiv, hipertextual, virtual,
networks (rețele) și simulation (simulare).
New Media este un ,,termen umbrelă”, care înglobează tehnologii diverse. Unii specialişti
sunt de părere că pot fi considerate New Media atât blogurile, podcasturile, jocurile video, lumile
virtuale, enciclopediile de tip wiki, dar şi orice dispozitiv mobil, televiziunile interactive şi chiar
site-urile şi email-ul. Sunt şi păreri conform cărora blogurile şi lumile virtuale îşi au mai degrabă
locul mai degrabă în categoria social media, deoarece ele încurajează formarea de comunităţi
virtuale şi reţele sociale.
În ciuda diferenţelor, o serie de cercetători au identificat două caracteristici comune
majorităţii definiţiilor date pentru New Media:
 difuzarea informaţiei către un număr, teoretic, infinit de receptori, în moduri
personalizate, în funcţie de specificul categoriilor vizate;
 deţinerea unui control egal asupra informaţiei atât al emiţătorilor cât şi al receptorilor [23,
p. 23- 25].
Astfel utilizatorii de internet au învăţat să folosească noile media şi să le includă în vieţile lor
personale şi profesionale. Noile media şi-au făcut simţite prezenţa în mai toate domeniile vieţii
sociale din aproape întreaga lume. Mai mult, în cazul tinerilor, devine din ce în ce mai valabilă
fraza că aceştia nu folosesc noile media, ci le trăiesc.
Astfel, noile media se referă la formele inovatoare de interacțiune dintre oameni și
tehnologie, la relația dintre oameni și instrumente de comunicare folosite în mod creativ pentru a
îndeplini nevoile elementare de informare, comunicare și relaționare. Alți specialiști consideră că
New Media sunt mijloacele de comunicare ce se bazează pe canale digitale precum internetul,
televiziunea digitală, hârtia electronică, telefonia digitală. ,,Noile media se referă la rezultatul
convergenței dintre sistemul mediatic tradițional (televiziune, radio, presa scrisă),
telecomunicații, tehnologia digitală și sistemele informatice și computerizate” [18, p.7 ]. Alte
12
definiții sunt chiar și mai vagi, considerând că New Media reprezintă toate textele, sunetele,
imaginile și formele grafice transformate de computer. Prin urmare, New Media reprezintă mai
mult decât Internetul sau versiunea online a cotidianelor.
,,Ca şi în cazul web 2.0, noile media nu se referă la tehnologii complet noi, apărute recent, ci
la tehnologii care existau de ceva vreme şi care, printr-un mod creativ de utliizare şi prin
multiple îmbunătaţiri, au intrat în atenţia opiniei publice, captând popularitatea uriaşă de care se
bucură astăzi. Scopurile new media: - difuzarea informaţiei către un număr, teoretic, infinit de
receptori, în moduri personalizate, în funcţie de specificul categoriilor vizate; - deţinerea unui
control egal asupra informaţiei atât al emiţătorilor, cât şi al receptorilor” [37]. New Media oferă
publicului posibilitatea de a trece de la statutul de simplu receptor la cel de emițător, de
comunicator. Informațiile răspândite prin internet nu trebuie să treacă de gatekeeperi, cum este
cazul informațiilor care devin știri în media clasică (ziare, radio și tv). Actualitatea și viteza de
fluxului informativ capătă o noua dimensiune, informația fiind accesibilă teoretic din fiecare colț
al lumii, mijloacele tehnice permițând cu ușurință anumite transmisiuni live.
La moment, lumea în care trăim este dornică de informaţie, iar noile media au grija să-i
alimenteze continuu această sete, stimulându-i curiozitatea, curiozitate de multe ori sterilă, dacă
nu chiar malefic într-o formă sau alta, New Media este omniprezentă în societate, întinzându-şi
influenţa direct sau indirect asupra tuturor. Omul modern, omul de masă, [4, p. 23] este supus
unui bombardament continuu de informații care-l depersonalizează, îl face să-şi piardă conștiinţa
de sine prin patru moduri:

2. Deşi disponibilitatea produselor New

1. Dezvoltarea New Media a sporit mult
capacitatea de a transmite mesaje (în
cazul nostru cu caracter negativ) pe mari
întinderi de spatiu şi timp şi de a
reintroduce aceste mesaje într-o
multitudine de locuri particulare.
Media serveşte la îmbogăţirea şi
accentuarea organizării reflexive a
sinelui, în acelaşi timp ea face această
organizare reflexivă tot mai dependentă
de sistemele asupra cărora individul are
relativ puţin control.

4. Dezvoltarea mijloacelor noilor media

creează ceea ce numim
3. Disponibilitatea sporită a materialelor
cvasiinteracţiunea mediată. Cei ce
simbolice mediate nu doar îmbogăţeste
privesc la televizor sau primesc alte
procesul formării sinelui: ea poate avea
mesaje socotesc aceste materiale ca
şi un efect de dezorientare.
nişte resurse care fac parte din
proiectele lor de formare a sinelui

13
 Totodată, impactul noilor media asupra publicului a stârnit controverse printre specialiştii
în domeniul comunicării. Unii acuză noile media de pervertirea valorilor culturale ale publicului,
de stimularea creşterii ratei delicvenţei, de dirijarea maselor către superficialitate şi de
descurajarea creativităţii. Alţii, dimpotrivă, subliniau faptul că noile media demască păcatul şi
corupţia, încurajează libertatea de exprimare, propagă un anumit grad de cultură printre oameni
[15, p. 132].
Pentru Diderot, gazetele erau niște hârtii, o hrană pentru ignoranți. Pentru Voltaire,
gazetele nu erau decât niște povestiri despre nimicuri. Totuși în 1787, Burke, a numit presa ca
fiind a patra putere în stat. Ceea ce este și în zilele noastre, în era internetului. Însă schimbările
provocate de internet sunt uneori comparate cu cele aduse de inventarea tiparului. Amintim că în
1991 a fost făcut public apariția World Wide Web (www), iar 1992 erau deja conectate peste un
milion de calculatoare. Toate descoperirele tehnologice au generat noi modalitați de distribuirea
informației. Accesul la informație a devenit mai facil și mai ieftin, ceea ce a dus la educația în
masă, la dezvoltarea economiei și chiar la revoluții sociale, iar în iulie 2016, o rezoluție ONU a
declarat că accesul la internet este un drept uman de bază.
Webul a fost conceput ca o resursă electronică de informații pentru oamenii de știință, dar
a fost rapid descoperit și utilizat de către întreaga comunitate conectată la internet. N-a trecut
mult timp până când companiile media, întreprinderile, organizațiile și persoanele fizice s-au
implicat în web. În 1993 apar primele browsere, capabile să regăsească date, să determine natura
acestora și să le afișeze pe ecran. Cât de mare este world wide webul? Este dificil de răspuns, dar
potrivit World Wide Web Size se estimează că există (august 2018) 4,42 miliarde de pagini, în
timp, ca și o comparație, creierul uman deține aproximativ 100 de miliarde de neuroni, scrie
Kevin Kelly în cartea sa din 2010, What Technology Wants (Ce vrea tehnologia) [28].
Lansate încă din anii 1980, serviciile de informare online furnizează abonaților informații
și divertisment. Pentru a mări constant numărul de abonați, companiile online oferă facilități
speciale, precum o navigare comodă pe web, filtre de conținut, mesagerie instantanee, jocuri,
pagini web personale, camere virtuale de discuții, elemente de conținut exclusive cum ar fi
interviurile online.
În cartea sa, Paul Bradshaw, The Online Journalism Handbook (Manual de jurnalism
online) amintește despre 41 de momente cheie în istoria apariției jurnalismului online și anume
subliniem câteva, apariția în 1991 a webului de care am amintit deja, lansarea în 1997 a
portalului BBC online, apariția în 1999 a platformelor de blogging, iar în 2004 lansarea
Facebook, un site web de tip rețea de socializare din Internet, creat de către Mark Zuckerberg

14
pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate, dar și persoane încă necunoscute
[27].
Ideea este că rolul noilor media în societatea contemporană este greşită. Mesajele transmise
de mass-media şi interpretarea acestora sunt supradeterminate cultural şi reprezintă simbolic
structura de valori a societăţii. Vasile Dâncu subliniază în cartea Cultură şi comunicare de masă
că, prin asumarea modelelor propuse de mass-media, individul "încearcă să îndepărteze
imaginile dezagreabile, inhibante, oferind posibilităţi de construcţie a dimensiunii pozitive, a
identificării personale, omul depunând toate eforturile pentru a-şi construi o imagine de sine
fundamental favorabilă. Acest lucru este posibil deoarece individul se gândeşte pe sine în
imagini" [1, p.47]. Astfel, noile media au o influenţă incontestabilă asupra modului de viaţă
contemporan, cu precădere în cazul tinerilor.
Spre deosebire de vechile media, unde publicul consumă ceea ce i se livrează, mijloacele
noi oferă nu numai posibilitatea şi libertatea de a selecta informaţia, dar şi de a o manevra, de a
interveni asupra ei – caracteristică extrem de preţuită de către reprezentanţii noii generaţii: „The
Net Geners nu iau doar ceea ce li se oferă. Ei sunt iniţiatori, colaboratori, organizatori, cititori,
scriitori, autentificatori(...). Ei nu doar observă; ei participă. Ei cercetează, discută, dezbat, se
joacă, cumpără, critică, investighează, ridiculizează, imaginează, caută şi informează” [21, p.
207].
Această trăsătură are drept consecinţă faptul că specialiştii în relaţii publice trebuie să fie
mult mai atenţi la modul în care publicul utilizează mijloacele de comunicare, astfel încât să le
selecteze pe cele adecvate grupului-ţintă: „Cunoscând unde se află audienţa noastră în orice
moment va avea o influenţă dramatică asupra a ceea ce dorim să le spunem”. Astfel, la ideea lui
Rob Brown, am putea completa că informaţiile despre audienţă vor influenţa nu numai mesajul
ci şi alegerea mediului.
În acest context este important și experimentul făcut de Brian Fetherstonhaugh, CEO-ul
OgilvyOne Worldwide, atunci când a dorit să descopere consumul media în rândul tinerilor, a
reuşit acest lucru prin intermediul fiicei sale adolescente şi al prietenilor ei. Rezultatele
proiectului Allison Diaries l-au surprins prin faptul că membrii noii generaţii nu cumpără ziare
tipărite, ci privesc TV online, evitând astfel reclamele, comportament observat şi de John
Palfrey, care detaliază: „Nu înseamnă că (n.n. digital natives) nu citesc ştirile, ci doar că le obţin
prin noi modalităţi şi într-o varietate de formate” [10, p.16].
Totodată conform raportului State of the News Media 2010, elaborat de Pew Research
Center SUA, pentru prima oară în anul 2010, în SUA numărul de abonați de presă online a
depășit numărul de abonați de presă tipărită. Pentru consumatorii de știri, internetul a însemnat o
15
creștere a numărului de surse de știri disponibile. Cele mai vizitate sunt site-urile de știri
generale precum (Yahoo! News, Google News, HuffingtonPost, CNN, New York Times, Fox
News, NBC News) dar totodată publicul are la dispoziție site-uri specializate, care conțin
informații despre subiecte de interes mai restrâns: știri din domeniul automobilistic, știri
medicale, știri din călătorii, literatură și cărți, culinărie, religie etc. Internetul a ajuns cel mai
aproape de a împlini profeția lui McLuhan legată de ideea satului global. Ne gândim la media ca
la mijloace de comunicare în primul rând: presa, radioul, televiziunea. McLuhan se gândește la
media ca la o extensie a corpului sau a minții umane. Precum hainele prelungesc pielea, casa
prelungește mecanismul de reglare a temperaturii corpului așa și orice tehnologie este o
prelungire, o extensie a corpului uman. Această extensie este ca un păienjeniș de o imensitate
neîntâlnită până acum, avem un acces la media globală, la orice post de radio și TV cu difuzare
prin internet, indiferent în ce țară este locat. Cei care doresc să citească ziare sau reviste din alte
țări dispun acum de o gamă variată. În afara ziarelor americane cu o audiență internațională,
precum New York Times și The Wall Street Journal, ziare din Franța (Le Monde), Germania
(Die Welt), Marea Britanie (The Times), Japonia (Asahi Shimbun), Austalia (Sidney Morning
Herald), Romania (Adevărul), Rusia (Kommersant) și din multe alte țări oferă versiuni online.
De asemenea, poșta electronică a făcut posibilă transmiterea mesajelor pe glob în decurs
de numai câteva secunde. Multe grupuri de știri sunt dedicate informațiilor despre evenimente
internaționale și alte culturi, iar oamenii de pe întreaga planetă au pagini web care pot fi accesate
direct. Numele de World Wide Web este ideal pentru acest sat global. Share (distribuie), like (îți
place), comment (comentează), join (alătură-te), search (caută), online au intrat în ultimii ani în
rândul expresiilor de zi cu zi, la fel petrecerea timpului pe internet, pe rețele de sociale ca
Facebook, Twitter, LinkedIn, pe bloguri sau motoare de căutare, precum Google ori pe site-uri
cu conținut generat de useri (utilizatori), precum Youtube, sunt activități obișnuite și frecvente.
Antonio Momoc, subliniază în cartea sa Comunicarea 2.0 că telefonul mobil conectat la
internet nu mai este un accesoriu specific unui grup social sau o afișare ostentativă a statutului, ci
un mijloc cotidian de informare, de relaxare sau de comunicare (precum radioul sau televizorul).
Noile tehnologii și participarea de masă pe internet au oferit companiilor și guvernelor
oportunitatea de a afla o cantitate uriașă de informații despre proprii cetățeni, despre obiceiurile
și preferințele lor și de a folosi aceste informații în scopuri politice și populiste. Dacă pesimiștii
se luptă pentru apărarea dreptului la viață privată, opimiștii semnalizează că datorită internetului
crește participarea crescândă a indivizilor în regimuri autoritare și nu numai. În acest context,
scepticii insistă pe consecințele unui dialog al surzilor, când toți vorbesc și nimeni nu ascultă,
specific acum mediului online, pe fragmentarea în comunități ale căror membri nu mai
16
împărtășesc valori și experiențe comune, specific erei jurnalismului tradițional. Filosofi ca
Gramsci cred că în societatea burgheză de consum proprietarii mass-media sunt cei care impun
ideile dominante în societate. În acord cu această perspectivă, media de comunicare clasică
(print, radio, televiziune) ar reprezenta mai degrabă punctul de vedere al patronilor și ar susține
interesele socioeconomice ale celor de la putere. Tehnofilă fiind, susțin parțial acestă părere și
mă aliniez afirmației că old media se află sub controlul patronilor, iar mesajele sunt filtrate de
gatekeeperi (ad litteram, păzitori de porţi), în schimb new media sunt necontrolate de puterea
economică sau politică, iar userii (utilizatorii) își pot apăra, susține și exprima direct propriile
opinii. Pe de altă parte, să nu neglijăm și afirmația, că new media sunt și ele, la rândul lor, afaceri
sau companii patronate de acționari sau proprietari interesați de faptul, ca businessul lor să
funcționeze, să producă trafic online, audiență, vânzări sau bani din publicitate. Rețelele sociale,
ca mijloace aflate în proprietate privată ar putea comunica, la rândul lor, ideile clasei dominante,
ale proprietarilor lor [35].
Jozeph R.Dominick, în cartea sa, Ipostazele comunicării de masă, trece în revistă toate
ipostazele prin care a trecut și trec old și new media. Fiindcă specificul lucrării de față pune
accent pe tot ce înseamnă online vom face referință anume la presa online. Respectiv, potrivit lui
Jozeph R.Dominick, profesor la College of Journalism and Mass Comunication, University of
Georgia, industria presei cotidiene continuă să facă experimente pentru a găsi cea mai bună
modalitate de a integra o prezență pe internet cu edițiile tradiționale pe hârtie. Temându-se că
unele companii care activează online precum Yahoo!, ar putea să le fure toți cititorii și spațiul
publicitar, numeroase ziare s-au înghesuit să-și facă versiuni online, care de fapt erau niște
versiuni simplificate ale variantei tipărite.
Astfel, ziarele şi revistele rămân simboluri pentru plăcerea de a citi „ca pe vremuri” şi
apanajul unui anumit lifestyle, ceea ce nu le exclude din viaţa unui tânăr, în care pot impreună cu
succes alături de variantele online.
Noile media mai propun o problemă spre dezbatere: veridicitatea informaţiilor. Datorită
accesului larg la crearea de conţinut în mediul online (aşa-numitul user generated content), dar şi
a inflaţiei de surse care postează informaţii în WWW, gradul de neîncredere a crescut vertiginos.
Prin urmare, selectarea şi evaluarea datelor este esenţială: „Generaţia Net ştie să fie sceptică
oricând se află online. (...) Crede dar cercetează ar fi un motto potrivit pentru tinerii de astăzi”.
[14, p. 207].
Bineînțeles, New Media înseamnă și în jurnalism, o schimbare a paradigmei. Unii au lăudat
această stimulare/mobilizare a creativității în mediile de socializare. Cetățenii Internetului fac
ceva, ies din starea de neimplicare, actul creativ devine posibil, accesibil; liber, cum s-a spus,
17
dincolo de eterogenitatea interpelărilor și diversitatea opiniilor acest schimb de mesaje, căzând
sub protecția anonimatului, subminează însă calitatea și credibilitatea jurnalismului. S-au
înmulțit “scriitorii de Internet” (jurnalist, blogger, forumist), tabloidizarea sacrificând, sub
standardul raitingului, standardele profesionale. Universul digital oferă, așadar, o periculoasă
libertate „fără margini”, cu efecte patologice, bulversând, scria Serge Tisseron, identitatea
socială și relațiile, adâncind prăpastia dintre viața adevărată și viața online [16, p. 300].
La începutul anilor 2000, dezvoltarea noului canal de comunicare – Internetul, apariția
unor noi dispozitive de comunicare mult mai mobilă (smartphoane, netbook-uri, tablete) și
accesul la diverse conținuturi multimedia au modificat raportul dintre mass-media, opinia
publică și domeniul politic. În primă instanță remarcăm facilitarea transmiterii informațiilor
politice datorită opțiunilor interactive ale tehnologiilor Web, integrarea noilor media în
strategiile de comunicare ale candidaților, renovarea conceptelor participare politică și consultare
a opiniilor cetățenilor, controlul cvasi-permanent al activității instituțiilor politice reprezentative.
În acest context, Benoit Sillard a menționat că noile media și Internetul au bulversat
procesul de formare a opiniilor publice: noile mijloace de comunicare permit cetățenilor să se
exprime direct, să comenteze actualitățile, să identifice probleme și să formuleze soluții concrete.
Astfel, are loc constituirea unui spațiu public extins, care este în același timp și local și
internațional, orientat spre posibilitatea participării la dialog a fiecărei persoane conectate la
rețeaua globală și a transmiterii și preluării informațiilor de un număr mare de utilizatori. În atare
condiții, Internetul devine „a cincea putere politică, capabilă să supravegheze derivele puterii
politice” [26]. Conferind cetățenilor mai multă libertate de exprimare, noile mijloace de
comunicare au modificat condițiile de exercitare a puterii, cunoscute în perioadele anterioare.
Prin urmare, asistăm la un proces de tranziție de la democrația opiniilor impuse la o democrație a
opiniei libere.
Noile media au modificat nu doar domeniul constituirii şi exprimării opiniei publice, dar
şi cel de studiere a fenomenului dat, îmbogăţindu-l cu noi metode precum sondajele de opinie
on-line sau procedeele de investigare a audienţei din spaţiul numeric prin cuantificarea şi analiza
automată, în timp real, a utilizatorilor. În acest caz, ţinându-se cont de avantajele şi dezavantajele
aplicării diverselor procedee de studiere a audienţei noilor media, a fost realizată o tipologizare a
noilor metode de cercetare din domeniu în trei categorii de bază:
1. metode de investigare a audienţei şi a opiniei publice în regim on-line;
2. metode tradiţionale, utilizate în regim off-line;

18
 3. metode mixte de cercetare, constituite din îmbinarea unor procedee de investigare on-line
şi cele de investigare off-line (utilizate cu precădere din 2000 pentru a servi la realizarea
unor obiective diverse).
Dintre acestea cele mai accesibile sunt aplicaţiile web de determinare a numărului de
vizitatori ai platformelor on-line, anchetele realizate prin intermediul poştei electronice,
sondajele de opinie on-line. Noile tehnologii permit citirea de pe browser a unui şir de
caracteristici, importante pentru investigarea publicului şi a opiniei publice on-line, precum:
locul, data sau frecvenţa accesării informaţiilor postate. Confruntarea acestor date cu elementele
structurale ale unor forme ale noilor media, inclusiv tematica informaţiilor difuzate prin noile
canale de comunicare, este practicată deseori de cercetători pentru determinarea preferinţelor
publicului on-line în materie de produs mediatic. Astfel de cercetări scot în evidenţă contribuţia
noilor media la fortificarea „ideii politicii, înţelese ca proces comunicaţional” [19, p.48].

1.2. De la mijloacele de informare în masă tradiționale la platformele digitale de informare:

ascensiune și provocări

Ziarele au fost de-a lungul secolelor folosite de civilizaţii pentru a transmite ştiri şi
informaţii către populaţie. La mijlocul secolului XIX ziarele devin principala sursă de informare
pentru cetăţeni. Între anii 1890-1920, cunoscută şi ca ,,anii de aur” al mediei tipărite cum ar fi
William Randolph Hearst, Joseph Pulitzer şi Lord Northcliffe construiesc mari imperii de
edituri. Odată cu apariţia radioului (1920) şi a televiziunii utilizarea ziarelor a scăzut la jumătate,
dar nu a dus la dispariţia lor ci la modernizarea lor ca format: apar ziarele color, apar primele
fotografii în ziare (1880), ştirile devin scurte şi la subiect. Apariţia radioului şi a televiziunii s-a
dovedit a nu fi o ameninţare pentru ziare, ele doar au ajutat ca ziarele să devină mai performante.
Rămâne de văzut dacă Internetul o să ajute ziarele sau va rămâne o ameninţare la adresa lor.
Aceaste îmbunătăţiri aduse ziarelor contribuie la menţinerea lor ca şi mijloc de informare
important în rândul cetăţenilor [27, p. 236-238].
E bine știut că, noile media este un concept nou care caracterizează orientarea
tehnologică a ultimelor două decenii în domeniul informaticii, şi acest concept este uşor de
asociat cu următorii termeni: internet, tehnologie, conţinut, colaborare, comunicare,
interactivitate, noutate, comunitate, experienţă.

19
 Un produsul al comunicației tehnologice ar fi Noile media, care vine împreună cu
computerele digitale. Înainte de anii 1980 media se referea în primul rând la print și la modelele
analoage ca: ziare, televiziune, cinematografie și radio. Acum, avem radioul digital, televiziunea
și cinematografia digitală, până și presa tipărită a fost transformată de noile tehnologi digitale.
New Media poate nu este termenul ideal pentru atâtea ramuri tehnologice, dar este
singurul, care este recunoscut internațional și asociat cu transformările tehnologice în
comunicație. Care sunt diferențele majore între media digitală și cea analogică? Digital media
întrece tehnologia analogică, pentru că poate fi ușor transferată în diferite platforme media, poate
fi ușor manipulată și poate fi stocată. În al doilea rând, informația digitală este la fel ușor de
manipulat, iar rezultatul poate fi reprodus fără pierdere de calitate. Materialele digitale depășesc
sistemele analoage în termeni de viteză, calitate și performanță. Internetul, cu rădăcinile sale în
1950 și 1960, nu este nou în sine. Ceea ce este nou, sunt serile de rețele computerizate conectate
la sateliți wireless, cablurile optice și rețelele, care au făcut ca modelul tradițional de comunicare
să fie modificat.
Chiar dacă ne considerăm sau nu, ca fiind parte din peisajul New Media, ceea ce este nou
în legătură cu ea, nu este atribuit întru totul progreselor tehnologice, ar trebui să luăm în
considerare ceea ce este nou pentru societate când vorbim despre New Media? Ce facem noi cu
New Media și ce face ea cu noi? Datorită faptului, că acum putem comunica cu lumea în moduri
de neimaginat acum câteva sute de ani, datorită acestui fapt, viața și cultura noastră au fost
schimbate. New Media și revoluția digitală, este o parte a transformării culturale, care are același
efect ca electrificarea sau presa tipărită. Revoluția digitală este un termen recent, care subliniază
efectele expansiunii și scăderii în costuri a computerelor și telecomunicației. Odată cu mijloacele
digitale, lumea și-a schimbat modul de gândire despre sine și despre planeta pe care locuim. În
particular, cultura digitală este asociată cu schimbările rapide ale societății.
New Media, se referă la o arie întreagă de schimbări în producția media, aceste
schimbări sunt: tehnologice, textuale, culturale și convenționale. Încă din 1980, un număr de
concepții au definit caracteristicile termenului New Media. Termenii luați în considerare cei mai
importanți, când vorbim de noile medii digitale sunt: interactiv, hipertextual, virtual, networks
(rețele) și simulation (simulare). New Media este un ,,terment umbrelă”, care înglobează
tehnologii diverse. Unii specialişti sunt de părere că pot fi considerate New Media atât blogurile,
podcasturile, jocurile video, lumile virtuale, enciclopediile de tip wiki, dar şi orice dispozitiv
mobil, televiziunile interactive şi chiar site-urile şi email-ul. Sunt şi păreri conform cărora
blogurile şi lumile virtuale îşi au mai degrabă locul mai degrabă în categoria social media,
deoarece ele încurajează formarea de comunităţi virtuale şi reţele sociale.
20
 În ciuda diferenţelor, o serie de cercetători au identificat două caracteristici comune
majorităţii definiţiilor date pentru New Media:
 difuzarea informaţiei către un număr, teoretic, infinit de receptori, în moduri
personalizate, în funcţie de specificul categoriilor vizate;
 deţinerea unui control egal asupra informaţiei atât al emiţătorilor cât şi al
receptorilor [28].
Un studiu realizat în iunie 2008 de către Agenţia de Monitorizare a Presei şi IMAS arată
în raportul aferent studiului ,,Evoluţia nivelului de competenţă în mass-media” următoarele
rezultate: cititorii actuali de presă din România aleg ediţiile tipărite ale ziarelor în proporţie de
80%, 7% din ei nu le cumpără, iar mai mult de jumătate alocă mai puţin de 10 lei pe lună
cumpărării presei. Tinerii cu vârste cuprinse între 15-20 de ani, mai ales din mediul urban, sunt
însă cei mai fideli cititori de ediţii online ale publicaţiilor (aproape trei sferturi dintre
respondenţii cuprinşi în acest interval de vârstă declară că navighează pe Internet aproape zilnic),
doar 58% alegând să citească varianta tipărită a publicaţiilor.
În rândul publicului adult presa scrisă şi Internetul se află pe ultimul loc în privinţa
încrederii, după televiziune şi radio. Situaţia este opusă la categoriile de vârstă cuprinse între 15
şi 20 de ani unde Internetul a fost plasat pe primul loc al încrederii, urmat de televiziune, radio şi
pe ultimul loc aflându-se presa scrisă. 47% care folosesc calculatorul au conexiune de Internet
acasă, iar tot acelaşi procentaj declară că a folosit Internetul în ultimele 3 luni. 83% din
respondenţi care au folosit Internetul în ultimele 3 luni au accesat pagini de Internet de acasă.
45% din respondenţi sunt de acord în mică sau foarte mică măsură cu cenzura pe Internet sau
consideră că acesta nu ar trebui să existe.
Ponderea celor care consultă publicaţiile în format tipărit este mai mare decât a celor
care consultă publicaţiile online, dar bugetul alocat presei scrise este unul redus. Studiul
prezentat mai sus ne răspunde la prima întrebare de cercetare şi anume: Au pierdut ziarele din
popularitate odată cu apariţia lor în mediul online, a Internetului? cu un răspuns negativ. Este
unul dintre puţinele studii care demonstrează contrariul, anume că presa scrisă încă este utilizată
mai des decât presa online.
Prezentarea succintă a evoluţiei ziarului de la primele apariţii ne conduce la mediul online.
Ziarele ajung să se confrunte cu Internetul fiind obligaţi să se transforme în ziare online pentru a
rămâne în tendinţele publicului. După ce am prezentat evoluţia presei scrise urmează să
prezentăm evoluţia presei online. David Shedden a realizat primul timeline al new medie-i.
Ziarul The Columbus Dispatch din Ohio devine primul ziar care trece şi pe varianta online în
1980. Primul ziar online a apărut în 1995 sub numele de ,,The American Reporter” creat de
21
editorul Joe Shea. După aceste momente de bază ale presei online urmează apariţia a tot mai
multor ziare pe Internet ajungând să numărăm în ziua de azi sute de mii de apariţii de ziare
online.
Epoca modernă consemnează istorii succesive ale principalelor mijloace de comunicare
în masă. Fiecare mijloc a debutat furtunos, a strălucit pe cerul mediatic, după care s-a retras,
lăsând locul altui mijloc, mai promiţător. Aşa s-au întâmplat lucrurile cu cartea, cu presa scrisă,
cu filmul, cu radioul. Ultima sosită, televiziunea, străluceşte şi domină vizibil câmpul mediatic.
Deja suntem martorii apariţiei unui alt mijloc extrem de atractiv şi de util - Internetul. Înlocuirea
unui mijloc din poziţia de lider al comunicării nu a dus la dispariţia sa, ci doar la un gen de
reordonare a câmpului media, la un tip de coexistenţă a tuturor mijloacelor de comunicare în
masă. Aşa se face că, astăzi, presa scrisă, radioul, filmul, televiziunea se împletesc şi edifică un
adevărat mediu de informaţii, de reprezentări de care nu ne dăm neapărat seama, dar care
exercită o presiune continuă, alcătuind, de fapt, atmosfera pe care o respirăm în fiecare moment.
Dacă în presa scrisă puteam vorbi de un număr limitat de surse de informare, Internetul
este nelimitat. Informaţia pe Internet poate fi găsită în ediţiile online ale unor ziare care există şi
în print, în ediţii exclusiv online ale unor publicaţii şi în numeroasele bloguri afiliate fiecărei
publicaţii sau care există independent de orice publicaţie. Până acum, televiziunea era cea care
oferea libertatea de a alege, prin mânuirea telecomenzii. Acum însă Internetul face mai mult de-
atât - oferă libertatea cititorului de a-şi construi singur propriul traseu.
O parte dintre redactorii unor cotidiane de renume din ţară sunt îngrijorati şi indignaţi de
faptul că revistele/ziarele online vor ajunge să dezvolte o afacere pe seama informaţiilor oferite
de presa scrisă, adică pe munca jurnalistilor. Probabil că în viitor, presa scrisă va deveni o anexă
a celei online, iar în final va dăinui cea care prezintă mai multe avantaje. Principalul avantaj de
care beneficiază o informaţie online este faptul că poate fi prezentată prin intermendiul celor tre
suporturi: audio, video si scris. E mult mai ușor pentru cititor să asimileze o informaţie
prezentată în imagini şi în sunete decât să o citească din paginile unui ziar. Comoditatea şi lipsa
timpului cu care se confruntă majoritatea oamenilor reprezintă un plus adus presei online.
Care sunt însă diferenţele dintre un ziar online şi unul tipărit? Prima diferenţă ar trebui
să o facă limbajul, care ar trebui să fie mult mai îngrijit, astfel mult mai literar în presa scrisă
decât în mediul online, care este caracterizat de viteza, de eficienţă şi de flexibilitate. În afară de
limbaj ar fi însăşi conţinutul, care pare să fi devenit mai “neserios”, lejer, plin de poze şi cu texte
cât mai scurte şi în presa scrisă, unde ştirile şi conţinutul scris era pe primul loc. În mediul online
este ceva normal, mai ales că are suport şi pentru video.

22
 Presa online nu are spaţiu limitat de stocare. În pagina online a unui ziar, nu ai limitări
de pagini, nu ai limitări de spaţiu pentru poze. Articolele pot fi astfel, în mediul online, mai
complete, susţinute de legături către alte publicaţii, către alte păreri pe această temă, către studii
de caz, cât pot fi deasemenea susţinute şi de mai multe imagini şi filmări. Informaţiile în presa
online, ajung deasemenea mai rapid la cititor.
Majoritatea publicaţiilor zilnice au un termen limită până la care pot trimite la publicare
varianta finală a ziarului, pe când această limitare nu există în online, publicaţia putând fi adusă
la curent cu ultimele noutăţi în orice moment din zi şi din noapte. Presa online are marele avantaj
de a permite interacţionarea între cititorii articolelor prin intermediul comentariilor pe care le pot
lăsa fie la anumite articole fie pe forumurile de discuţie, special create pe diverse teme din presa
zilnică. Se încurajează astfel crearea comunităţilor şi împărtăşirea opiniilor într-un mediu online,
neutru, unde ai ocazia să discuţi despre un subiect nu doar cu colegul de serviciu sau vecinul, ci
cu toţi oamenii dintr-o ţară sau chiar de pe planetă, după caz.
Dacă în presa scrisă puteam vorbi de un număr limitat de surse de informare, Internetul
este nelimitat. Informaţia pe Internet poate fi găsită în ediţiile online ale unor ziare care există şi
în print, în ediţii exclusiv online ale unor publicaţii şi în numeroasele bloguri afiliate fiecărei
publicaţii sau care există independent de orice publicaţie. Până acum, televiziunea era cea care
oferea libertatea de a alege, prin mânuirea telecomenzii. Acum însă Internetul face mai mult de-
atât - oferă libertatea cititorului de a-şi construi singur propriul traseu.
Presa tradiţională consumă mai multe resurse, de mai multe tipuri, şi implicit costă. Presa
online este ecologică şi este aproape gratuită. Un mare avantaj pentru viitor pentru presa online
este că aceasta este ecologică: nu consuma hârtie sau cerneală şi nici nu are nevoie de atâtea
resurse umane, ci practic, odată ce site-ul web există. Astfel, pentru presa tradiţională trebuie să
faci minimul efort de a te duce până la un punct de presă, să scoţi din buzunar o anumită sumă de
bani, în funcţie de publicaţie, şi eventual apoi, să ai grijă să reciclezi ziarul. Jurnalismul a fost
susţinut până acum de existenţa acestui cerc vicios în care audienţa plătea pentru ştirile pe care le
dorea, vânzătorii de publicitate plăteau să atingă un anumit target, iar agenţia de presă din care
plătea jurnaliştii, iar societatea beneficia astfel de informaţii. Presa în online a rupt acest cerc,
acum fiind nevoie de mult mai multă creativitate şi mai multe idei ca să se poată menţine acelaşi
suport pe care s-a făcut jurnalism de calitate atât timp.
“Unde pierde presa scrisă? La partea de publicitate. Din nou aceasta pierde teren în fața
online-ului care din nou are o capacitate mai mare de stocare şi de redare a publicităţii, care nu e
doar un print, ci poate fi un clip video sau audio. Dezvoltarea presei online este percepută de
mulţi ca un fel de apocalipsă a printului prin efectele negative pe care le are asupra acestuia din
23
urmă: tabloidizarea presei de calitate, deprofesionalizarea breslei, dispariţia presei de autor” [8,
p. 29].
Oamenii au nevoie şi de opinie, nu numai de informaţie. Acesta este şi avantajul presei
scrise în comparaţie cu presa online, unde e mai complicat să stai şi să citeşti un articol de
opinie. Acolo se află informaţia scurtă, livrată rapid, care pune la curent cititorul cu ceea ce are
nevoie.
Diferenţa dintre cititorul de print şi cititorul de online este că primul nu va cumpăra trei
ziare pentru o informaţie, în timp ce al doilea va verifica zece site-uri ca să priceapă despre ce e
vorba. Şefii ziarelor uită acest lucru atunci când fac strategiile versiunilor online ale publicaţiilor.
O altă problemă este că se uită un aspect foarte important când vine vorba de New Media: oricât
de bun ar fi un jurnalist în domeniul print, în online există întotdeauna o concurenţă acerbă. Când
vine vorba de New Media, viteza nu e totul. Contează modul în care tratezi informatia contează
corectitudinea, contează unghiul de abordare.
Perioada de aur a presei scrise a trecut și nu se va mai întoarce. Într-o piață media din ce
în ce mai aglomerată, ziarele tipărite își văd amenințat modelul de organizare. Scăderea
numărului de cititori aruncă publicațiile tradiționale într-un cerc vicios din care ieșirea este greu
de găsit. Din orice perspectivă am privi, ajungem până la urmă la bani. De o lungă perioadă de
timp, veniturile jurnalelor tipărite se bazează pe două componente principale: publicitatea și
vânzarea ziarului (la chioșc și prin abonamente). Procentul reprezentat de publicitate variază
destul de mult.
Efectul cumulat al acestor transformări este o scădere a calității materialelor. Pentru a
complica problema și mai mult, jurnalele tipărite trebuie acum să se lupte pentru banii din
publicitate nu doar cu televiziunea, ci și cu presa online. Firmele își vor face reclamă acolo unde
există public.
Astfel, putem afirma că Internetul cu siguranţă a adus o mare schimbare în ceea ce
priveşte circulaţia ziarelor, rapiditatea transmiterii unui mesaj, unei ştiri, unei noutăţi. Există, se
pare, o bătălie continuă între clasicul ziar de hârtie şi multitudinea de portaluri care reunesc într-
o pagină web toate ştirile şi publicaţiile. Este până la urmă o bătălie între stiluri de viaţă: între a
răsfoi paginile unui ziar abia imprimat, a savura mirosul de hârtie şi cerneală şi a sorbi o cafea
dimineaţa, sau tipicul omului care prima oară când se trezeşte, renunţă la romantismul dimineţii,
porneşte computerul şi verifică online ultimele noutăţi, şi ştiri.
New Media nu este responsabilă de criza actuală a presei, doar a accentuat-o, pe hârtie sau
pe ecran, jurnalismul are nevoie, înainte orice de altceva, de a efectua o revoluție, de a recrea o

24
presă post Internet, concepută pentru cititori, și nu pornind de la dorințele companiilor care fac
publicitate [9, p. 247].
În ultimul timp mai multe ziare din străinătate au renunţat la varianta tipărită şi publică doar
ediţii online. Deşi unii nu susţin ideea de publicaţie online, existând în acest sens argumente pro
şi contra.
A fi proprietarul unui ziar online înseamnă a fi în pas cu New Media şi cu evoluţia
mijloacelor de informare în masă. Astăzi, mult prea puţină lumea se abonează la un ziar, mai
degrabă făcându-şi un abonament la o companie de Internet. Iar fluxul informaţional care abundă
paginele net, nu-i lasă indiferenţi pe cititori şi accesează măcar o dată o ştire, un reportaj sau un
alt material jurnalistic pentru a se documenta vis-a-vis de un subiect de interes general. Pe de altă
parte, puţina răbdare şi nevoia de a găsi informaţii a cititorilor i-a făcut pe reporterii şi redactorii
online să scrie.
Ca urmare, după cum spune Mike Ward în cartea sa „Journalism online” presa
electronică are avantajul de a fi imediată, cu posibilităţi multiple de punere în pagină, folosirea
elementelor multimedia, platformelor flexibile de distribuţie, arhivarea, construcţia şi receptarea
nonliniară a conţinutului, interactivitatea şi existenţa link-urilor. „Pe Web, există potenţialul
pentru a aduce la zi informaţiile, ştirile din showbiz şi orice altă pagină simultan şi repetat, minut
cu minut, pentru a oferi atât cele mai noi ştiri, cât şi bârfele despre pop staruri. Un singur site de
ştiri poate publica zeci de variante aduse la zi, pentru fiecare articol, la fiecare câteva minute”
[17 p. 21-26].
Astfel, cum un site de Web este compus dintr-o multitudine de pagini, Internetul are un
avantaj uriaş în comparaţie cu alte medii: spaţiu virtual nelimitat. În presa scrisă, jurnaliştii se
confruntă cu limitele impuse de numărul limitat de pagini şi de spaţiul alocat fiecărui domeniu şi
articol. În radio şi televiziune, timpul este factorul limitator. Paginile de Web sunt legate între
ele, dar pot fi citite şi independent, ceea ce, potrivit statisticilor, măreşte cantitatea şi lărgeşte aria
continuţului informativ, precum şi potenţiala audienţă.
Folosirea elementelor multimedia este un alt factor care ne face să alegem varianta
electronică a unui ziar. De ce? Fiindcă site-urile de Web pot oferi o întreagă varietate de
elemente: text, componente audio şi video, elemente grafice şi mici programe care pot fi folosite
pe Internet, cum ar fi formularele sau chiar jocurile online, ce pot adăuga valoare articolelor.
Carole Rich, dă un exemplu grăitor pentru modul în care astfel de elemente pot completa un
articol jurnalistic: „Să presupunem că scrieţi un articol despre sistemul de impozitare în
comunitatea dumneavoastră. Un calculator sau formular interactiv care le permite cititorilor să

25
vadă cum îi afectează sistemul de impozitare ar putea constitui o componentă foarte utilă a
articolului” [22, p. 281].
Mai mult decât atât, aşa cum niciun alt mediu nu permite, un ziar online oferă
consumatorilor posibilitatea de a recepta informaţia în mod activ. După prof. Stephen J.
Farnsworth de la George Mason University o publicaţie online permite cititorilor să
interacţioneze cu furnizorul informaţiei (spre exemplu prin e-mailuri trimise jurnaliştilor, în care
cititorii oferă propria lor perspectivă asupra articolelor, sau chiar inserează noi informaţii).
Consumatorii au, de asemenea, posibilitatea de a comunica între ei, prin pagini de mesaje de la
cititori sau forumuri virtuale, unde pot discuta pe marginea ştirilor şi reacţiona la ceea ce scriu
jurnaliştii. Totodată, consumatorii au ocazia de a se transforma în furnizori de informaţie,
mulţumită site-urilor de Web care încurajează utilizatorii să-şi publice propria viziune asupra
actualităţii şi să impună subiecte pe care le consideră relevante [23, p.23-25].
Atunci când citesc un articol într-un ziar, când urmăresc un reportaj TV sau când ascultă o
emisiune radio, consumatorii trebuie să recepteze conţinutul aşa cum a fost acesta conceput şi
ambalat de jurnalişti. Receptorii nu au de ales, trebuie să parcurgă informația aşa cum au fost
aceasta a fost formulată. Singurul mod în care se pot implica activ în receptare este să renunţe la
citit, să oprească aparatul sau să schimbe postul. Internetul, pe de altă parte, dă jurnaliştilor
posibilitatea de a formula informaţiile într-un mod care să permită utilizatorilor să selecteze ceea
ce este relevant pentru ei şi să consume informaţia în orice ordine doresc. Potrivit lui David
Weaver „utilizatorilor le place să deschidă articolele sau sa navigheze către subiectele
tangenţiale, în propria lor marjă de timp” [31].
Ziarul online este un lucru de viitor, de evoluţie şi care oferă diferite avantaje în comparaţia
cu ziarul tradiţional. E un mod absolut sigur de a câştiga mai rapid şi sigur cititorii fideli prin
rapiditatea difuzării informaţiei şi posibilităţilor de stocare a ei în propriul PC, interactivitate,
actualizare, spaţiul nelimitat, dar şi relaţiilor care pot fi stabilite dintre redactori şi publicul ţintă
şi/sau societăţi care se abonează gratuit sau îşi plasează publicitatea pe site.
Noile media sunt într-o continuă schimbare. Dacă acum câteva decenii puteam să spunem
că noile media reprezintă televizorul şi radioul, în momentul de faţă când spunem noile media ne
gândim la Internet şi la mediul virtual. Deşi sunt abordări ale teoreticienilor şi oamenilor din
domeniul comunicarii care susţin că noile media sunt reprezentate de toate canalele mediatice
(televizor, radio, presa scrisă, Internet), acest termen are o relevanţă doar în cazul în care este
folosit, atunci când te referi la Internet. Oricât de mult se va tehnologiza presa în mileniul trei,
dispariția ei nu este de întrevăzut. De ce? Un răspuns îl dă același neobosit David Randall: “Fie
că informația vine pe hârtie, pa calea undelor, prin cablu de fibră optică, prin liniile telefonice,
26
prin satelit sau prin transfer cerebral, cineva trebuie să o filtreze, să o cerceteze, să o testeze, să o
pună la îndoială și să încerce să relateze în mod corespunzător rezultatele acestui proces. Și cine
va fi cel mai potrivit aici? Tehnicianul universal, cercetătorul universal, politicianul universal?
Sau jurnalistul universal? Dar cu atât mai mare va fi răspunderea celui ce va practica această
informație – precum și a celui care o va mântui, a celui ce se va folosi de ea” [24, p. 238].
Ziariştii din presa tradițională au câteva motive „legitime” să simtă acest complex de
superioritate. Întâi, pregătirea profesională propriu-zisă. Adică şcoală serioasă, făcută la
universitate sau la maeştri, ce se întinde pe durata a 3-4 ani. În acest timp, viitorul jurnalist învață
să studieze şi să reflecte diversitatea de perspective şi opinii asupra realității, să ghicească
particularitățile comunicării cu oamenii în formă scrisă, verbală sau non-verbală, să țină cont de
specificul fiecărui tip de instrument mass-media – ziar/radio/TV. Urmează apoi activitatea de
ziarist – alergătură din redacții pe teren şi înapoi, migală în culegerea informațiilor, respectarea
sensibilităților, prevederile
Într-un articol publicat în 2002, autoarea Zizi Papacharissi (prof. în cadrul
Departamentului de Comunicare de la Universitatea Illinois din Chicago) face analiză
amănunțită a impactului pe care internetul îl poate avea asupra societății. Autoarea Zizi
Papacharissi, profund interesată de impactul pe care tehnologia new media îl are asupra
socialului și a politicului continuă, prin intermediul acestui articol, să vorbească despre
potențialul tehnologiei de a schimba societățile prin intermediul discuțiilor politice online și dacă
aceste discuții pot duce mai apoi la o societate mai democratică. Articolul este împărțit în mai
multe părți: retorica utopică ce înconjoară tehnologiile new media, sfera publică, accesul la
informații, globalizarea sau tribalizarea, comercializarea, și ultima parte aduce în discuție, o sferă
virtuală. Autoarea articolului vorbește despre impactul pozitiv pe care internetul îl poate avea
asupra societăților, aceasta considerând că activitatea online va stimula și dorința cetățenilor de a
fi parte integrantă în deciziile politice. Foarte important pentru a înțelege mai bine ideea
articolului este să ținem cont de distincția pe care autoarea o face între spaţiul public și sfera
publică. Aceasta explică faptul că, fiind un spațiu public, internetul contribuie la deliberările
politice, pe când sfera publică este cea care facilitează discuțiile pentru promovarea schimbului
democratic de idei și opinii [31].
Prin urmare, dacă spațiul virtual sporește discuțiile atunci sfera virtuală este și ea
responsabilă pentru sporirea democrației. Persepectivele utopice în ceea ce privește internetul
vorbesc de comunicarea politică mediată de calculator ca fiind responsabilă de înrădăcinarea
democrației, iar anonimatul oferit de internet este responsabil de schimbul de idei neinhibat.
Spațiul virtual poate fi, în același timp, public dar și privat și, tocmai de aceea, este atrăgător
27
pentru cei ce doresc să se reinventeze. Ceea ce autoarea constată însă, e faptul că spațiul virtual
poate extinde canalele noastre pentru comunicare dar nu poate să afecteze natura comunicării în
sine. Asta pentru că oamenii vor tinde să folosească internetul după tiparul tradițional fără a avea
o contribuție în crearea unei noi culturi. Valoarea sferei virtuale constă în aceea că ajunge să
cuprindă întreaga speranță, speculațiile și visele legate de ceea ce ar putea fi [35].
Un alt articol demonstrează că între citirea de texte online şi cele în format hard-copy nu
este nici o diferenţă. Studiul a fost efectuat pe 50 de studenţi de la diferite universităţi de turism.
Studenţilor le-a fost dat să citească un articol de cercetare în limba engleză luată dintr-un jurnal
online. Jumătate din ei (25) au citit articolul în format online, iar cealaltă jumătate au citit
articolul în format hard-copy. Rezultatele au dezvăluit că mediul online nu afectează deloc
comprehensiunea citirii textelor. Totuşi 64% din studenţi au declarat că hyperlink-urile din
textele online le-au ajutat să înţeleagă mai bine textul şi că preferă formatul online decât cel
tipărit. Concluzia fiind accea că citirea de texte online sau e-ziare nu afectează deloc ziarele în
format hard-copy, neexistând nici o diferenţă între a citi texte online sau tipărite.
Astfel, concluzia la întrebările de cercetare în urma studiului realizat de Agenţia de
Monitorizare a Presei şi IMAS şi articolelor studiate este că în prezent presa tipărită încă îşi
păstrează autoritatea fiind în formatul acesta mai accesibil unor categorii de oameni, iar presa
online este într-o continuă dezvoltare, dar bazat totuşi pe forma tradiţională. Interesant este că
deşi am aşteptat un răspuns afirmativ la întrebările noastre de cercetare, s-a dovedit contrariul în
urma analizei articolelor (ca şi în exemplele lui Gentzkow cu radioul, filmele): presa online nu
reprezintă o ameninţare la adresa presei tipărite, nu există nici o diferenţă între a citi texte online
sau tipărite, nu există diferenţe între redactarea textelor online şi între cele scrise pentru a fi
tipărite. Un singur articol prezintă presa online ca o ameninţare la adresa presei scrise (articolul
din The Futurist), dar mai bine zis prezintă dezvoltarea rapidă a ziarelor în mediul online [36].
Mass-media, atât cele tradiționale, cât și noile media, au un rol aparte în societate, oferind
oportunități diferiților actori, inclusiv de a contribui la consolidarea coeziunii sociale. Acestea au
un potențial enorm de răspândire a informațiilor, oferind posibilitatea de a comunica și de a face
schimb de informaţii în diferite limbi, exprimând punctele de vedere ale diferitelor minorități și
grupuri din societate. Astfel, vocile acestora pot să ajungă la un auditoriu majoritar cât mai larg
pentru a-l ajuta să înţeleagă mai bine minoritățile și să accepte diversitatea.
Structura audienței devine o informație tot mai necesară pentru ca un ziar, site sau
televiziune să se poată menține pe piața media. Și asta pentru că datele despre audiență
determină menținerea sau eliminarea unor programe din grila posturilor de radio și televiziune,

28
racolarea unor noi moderatori, schimbarea formatului anumitor emisiuni, a orele de difuzare sau
a tipologia reclamei etc.
Evoluţia Internetului a fost una foarte rapidă şi neaşteptată, și acest lucru se va întâmpla
şi de acum încolo. Evoluţia Internetului este incontrolabilă. Există o tendinţă tot mai mare ca
oamenii să se refugieze în mediul virtual. Fie că e vorba doar de comunicare, fie că e vorba de o
relaţie de prietenie sau de o afacere, oamenii de astăzi, şi în special tinerii aleg să îşi petreacă
timpul şi să-şi realizeze activităţile prin intermediul mediului virtual. Acest mediu a căpătat tot
mai multă popularitate, câştigând teren în faţa canalelor mass-media clasice.
Trăind în secolul XXI nu mai putem ignora inovațiile comunicaționale și progresul
tehnologic. În secolul în care oamenii au acces la o mulțime de informații nu mai putem ascunde
ceea ce este de interes public.
Mass-media se bucură de încrederea publicului, și a societății, ele find investite cu
multiple funcții sociale, ceea ce determină ca media să fie alternativă funcţională la instituţiile
puterii simbolice. Mass-media tradiţionale (presă, radio, televiziune) sunt mijloace decomunicare
a mesajelor către mai mulţi auditori, aceștia find doar receptori deoarece reacţia lor rămane
necunoscută direct. Noile media sunt reţele de interacţiune între utilizatorii lor, stimulează
intervenţia directă a publicului faţă de conţinutul transmis, susţin dialogul între utilizatori și se
bazează pe conţinutul generat de utilizator [2, p.278].

29
 CAPITOLUL 2. ANALIZA COMPARATIVĂ APORTALULUI DE ȘTIRI
UNIMEDIA.INFO ȘI AGORA.MD

Portalurile web din Republica Moldova permit o acoperire națională suficientă și

facilitează munca jurnaliștilor, permițându-le să publice informații verificate și credibile cu un
minim de resurse și un maxim de eficiență.
În acest context, unul dintre cele mai longevive și credibile portaluri de știri ale
Republicii Moldova este UNIMEDIA.INFO. În prezent este unul dintre cele mai populare site-
uri de știri, analize și comentarii din Republica Moldova cu sediul la Chișinău.
UNIMEDIA.INFO face parte din grupul SC „MIRAZA” care mai deține Expresul de Ungheni.
Portalul are o audienţă de circa 500 - 600 mii de vizitatori unici lunar în perioadele obișnuite,
însă poate ajunge și la 700 – 750 mii. UNIMEDIA formează categoria premium de audienţă
online din Republica Moldova.
Site-ul de știri are un public țintă format din oameni activi social, cu venituri peste medie,
majoritatea din sfera bugetară, a micilor sau marilor întreprinzători și a mediului de afaceri.
Istoria portalului UNIMEDIA pornește în anul 2005, când a fost fondat de către Tudor
Darie, Dumitru Ciorici și frații Vasile și Sergiu Gălușcă. Inițial, platforma web avea o altă
menire decât cea prezentă, el având numele de „UNI.MD”. Dacă acum site-ul reprezintă o
platformă importantă de informare care utilizează o serie de instrumente multimedia, în 2005
acesta avea o structură rudimentară care era destinat mai mult pentru interacțiune decât
informare.
Portalul UNIMEDIA este o investiţie privată şi urmăreşte să obţină profit, iar din punct
de vedere editorial - să-şi informeze vizitatorii în mod operativ şi imparţial. În anul 2010, site-ul
a fost evaluat la peste 0.7 milioane euro. La finele anului 2014 portalul și-a schimbat proprietarii,
tranzacția de vânzare-cumpărare fiind una extrem de mediatizată. Potrivit informațiilor
vehiculate în presă, portalul a fost vândut pentru o cifră de circa 1 milion de euro, fiind cotat ca
cel mai bun portal de știri din Republica Moldova.
Pe lângă potențialul financiar pe care îl are portalul, acesta oferă posibilitatea cititorilor
să-și exprime liber opiniile în cadrul unui forum pus la dispoziție. Toate comentariile însă sunt
reglementate printr-un cod de bune practici după care se conduce siteul. Astfel, sunt cenzurate
comentarile care:
- discriminează pe bază de naţionalitate, rasă, etnie, religie, gen sau opţiune sexuală;
- incită la violenţă sau reprezintă atacuri la persoană, răbufniri sau reacţii necontrolate;

30
- care reprezintă spam, conţin publicitate pentru profit; lipsite de sens/conţinut; sunt alcătuite
doar dintr-un link/imagine; strict personale;
- comentarii trimise în dublu sau multiplu exemplar;
- promovează un alt site în mod vădit;
- transformă forumul în monolog sau dialog, aceștia pot fi avertizați, pot fi blocați pentru o
anumită perioadă de timp, sau le poate fi blocat contul definitiv.
Per general, tendinţa UNIMEDIA este să devină un portal multimedia, care este elaborat
cu participarea activă a cititorilor în format text, foto, audio şi video.
Conţinutul portalului UNIMEDIA este format preponderent din ştiri, care sunt structurate
în cadrul a 13 categorii: ştiri de top, Politic, Social, Economic, Externe, Media/IT, Auto,
Integrare europeană, MD în presa străină, Cultură/Știinţă, Sport, Monden şi Youtube&Facebook.
Suplimentar, UNIMEDIA publică analize, interviuri, realizează sondaje online şi dezvoltă
proiecte media proprii.
Unul dintre primordialele principii a portalului este operativitatea. UNIMEDIA
anticipează şi transmite online cele mai importante evenimente, care prezintă interes pentru
publicul țintă. Ştirile sunt publicate pe site la scurt timp de la producerea evenimentului, astfel
încât vizitatorii să aleagă UNIMEDIA ca prima sursă de ştiri online. Totodată, platforma permite
transmiterea LIVE a celor mai importante evenimente sau/și a evenimentelor care prezintă un
mare interes pentru public, prin intermediul unor surse conexe (Privesc.eu) sau LIVE Youtube.
O altă trăsătură distinctivă pentru UNIMEDIA este interactivitatea. Vizitatorii portalului
au posibilitatea de se implica direct la elaborarea conţinutului. Ei pot să expedieze ştiri în format
text, foto, audio şi video, inclusiv să-şi exprime opinia vis-a-vis de ştirile publicate. În acest
context, UNIMEDIA a pus la dispoziția cititorilor un widget special prin intermediul căruia
aceștia pot expedia informațiilor lor rapid și simplu.
Pentru o abordare corectă, UNIMEDIA urmărește ca știrile apărute pe site să fie realizate
în conformitate cu codul deontologic al jurnalistului, dar și să respecte cele mai importante
principii jurnalistice. De regulă, subiectele scandaloase sunt fie evitate, fie documentate foarte
bine. Știrile respectă regimul celor două surse, cu unele excepții, iar în mare parte dreptul la
replică este acordat în cadrul unor alte știri. Din punct de vedere al politicii editoriale,
UNIMEDIA este un site generalist care publică informații de interes public din toate domeniile
vieții. Portalul abordează viziuni liberale și democratice, promovând valorile general-umane,
cultura, principiile demnității și onoarei, precum și individualitatea fiecărei persoane.
Până la sfârșitul anului 2014, portalul se identifica ca neavând neafiliere politică.
Angajaţii UNIMEDIA pot fi membri sau simpatizanţi ai diferitor partide politice, dar în
31
activitatea reportericească se ghidează de normele deontologice ale ziaristului şi nu angajează
portalul în dispute politice.
În politica externă, UNIMEDIA susține integrarea Republicii Moldova în Uniunea
Europeană şi NATO, ca metodă de soluţionare paşnică şi grabnică a conflictului transnistrean.
Reformarea clasei politice. Aceștia pledează pentru reformarea clasei politice, care este o
precondiţie pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova la standardele occidentale.
De-a lungul anilor portalul s-a confruntat cu nenumărate probleme și tentative de a fi
închis de către regimul comunist. În aprilie 2008, Procuratura Generală a Republicii Moldova a
cerut lista de adrese IP a comentatorilor care scriau critic la adresa guvernării comuniste.
UNIMEDIA a refuzat predarea adreselor IP motivând că aceste adrese nu se stochează în termen
mai mare de 10 zile.
Pe 7 aprilie 2009, în timpul protestelor în masă de la Chișinău, guvernarea comunistă a
blocat accesul la site-ul de știri Unimedia.md și la multe alte site-uri de știri independente.
În mai multe rânduri, Procuratura Generală a cerut Întreprinderii de Stat MoldData să blocheze
numele de domeniu UNIMEDIA.MD motivând că pe acest site de știri utilizatorii publică
frecvent comentarii care ar instiga la lovitură de stat și ură interetnică.
În anul 2012 au existat mai multe presiuni în adresa UNIMEDIA. În rezultat, site-ul și-a
schimbat domenul din .md în .info. www.unimedia.md în www.unimedia.info.
Primul val de entuziasm de la lansare, UNIMEDIA l-a avut abia după doi ani de la
lansarea site-ului, în 2007, când au avut loc alegerile primarului de Chișinău. În acea zi, de la
200 de vizitatori UNIMEDIA a ajuns la 1700 într-o zi, iar peste doi ani cifrele au crescut de mii
de ori. În 2009, după protestele din centrul capitalei, UNIMEDIA a înregistrat un nou record –
circa 15 mii de vizitatori unici în zilele zbuciumate.
Proiectul a început să devină profitabil abia în 2010. La alegerile din acel an UNIMEDIA
a atins un nou record – deja peste 20 - 25 de mii de vizitatori unici pe zi, ceea ce ar însemna o
creștere enormă în comparație cu 2007, unde erau doar 1.700.
Din cele 13 rubrici, pe care este structurat site-ul, rubrica Politic este cea mai solicitată.
Lunar, știrile politice înregistrează peste 1 mln de afișări. În majoritate, rubricile Politic,
Economic și Social sunt cele mai importante. Lunar, sunt publicate în medie 750 de știri doar la
aceste rubrici.
În prezent un element definitoriu reprezintă accesibilitatea și ușurința cu care este accesat
un portal, ușurința cu care este găsită informația. Foarte mult contează amplasarea știrilor în
pagină, evdențierea unor știri de top și clasarea acestora pe categorii.

32
 Timp de 10 ani UNIMEDIA a implimentat, dezvoltat și aplicat diferite moduri de a
amplasa și transmite informația. Pentru o perioadă de 10 ani de zile portalul de știri UNIMEDA a
făcut un singur redisign.
Astfel, înțelegem că design-ul ocupă o poziție importantă pentru o platformă informativă,
iar interactivitatea poat fi plasată și ea ca o funcție importantă. În urmă cu doar câțiva ani
internetul încă experimenta interactivitatea, forumurile de discuții erau în vogă pe măsura ce din
ce în ce mai multe persoane cu interese și pasiuni diverse dobândeau acces la internet. Aceștia au
întărit și au perpetuat un concept nou: comunitatea virtuală ca furnizor de conținut. De aici până
la interactivitatea web 2.0, cu design specific, prietenos și atractiv și functii numeroase care
permit și încurajează interacțiunea între utilizatorii site-urilor nu a mai fost decât un pas.
În 2010 internetul a ajuns la o maturitate care îi va consolida poziția de alternativă media
accesibilă tuturor. Astfel, UNIMEDIA a profitat din plin și a început a experimenta cu
publicitatea, publicitate care online care nu se mai desfășura experimental, doar prin clasicele
bannere, ci și prin „happening-uri" creative susținute de echipe profesioniste de programatori și
prin „mutări" ingenioase de PR și marketing.
În 2010 nu era suficient să ai un site și să-l folosesti pentru ați vinde serviciile și
produsele. Site-urile web nu mai erau simple „cărți de vizită virtuale", pasive și tehnice, ci
instrumente complexe de comunicare targetată, eficientă, către un public în căutare de informații
și dornic să fie convins să cumpere, iar ăsta a fost un alt pas pe care l-a prins și UNIMEDIA.
În prezent, UNIMEDIA este practic singurul care are log-in pentru utilizatori, regulament
ce urmează a fi respectat de aceștia și panou de administrare a comportamentului lor. La fel,
putem vorbi de una din cele mai complicate infrastructuri tehnice și o interacțiune maximă dintre
utilizatori, administratori și beneficiari. În rezultat, audiența poate participa la elaborarea
conținutului portalului, urmări știri din cel puțin 10 categorii, poate vota, participa la dezbateri,
aprecia comentarii cu note, urmări LIVE video, adresa întrebări politicienilor, Newsletter, curs
valutar, meteo. Deci, un număr de opțiuni net superior decât serviciile/opțiunile oferite de alte
site-uri de știri. UNIMEDIA oferă, per zi, în medie, 100 – 150 de știri.
Totodată, vizitatorii site-ului sunt în proporție de 61% persoane cu studii superioare și
doar 25% persoane cu studii medii. Deducem că targetul site-ului sunt preponderent persoanele
tinere și adulte, apte de muncă, cu studii medii sau superioare. Cifrele de audiență sunt un
indicator al calității, dar și a existentenței pe piața mediatică din Republica Moldova de mai bine
de 10 ani. De regulă, fluctuațiile vizitatorilor au loc în perioada estivală și a sărbătorilor de iarnă.
În lunile ianuarie și cele de vară, siteul înregistrează cele mai mici cote de audiență. Excepție

33
face luna ianuarie 2016, care a adus peste 1 milion de afișări și o cifră record de 760 mii
vizitatori unici.
Indicatorii respectivi sunt un impuls și o carte de vizită pentru întreprinderile și
companiile și /sau persoanele fizice și juridice care plasează publicitate pe site. Pe lângă
publicitatea scrisă/ video/ foto, UNIMEDIA mai oferă și posibilitatea de a fi amplasate bannere
sau widgeturi cu trimiteri directe către sursă. Un alt lucru bun, este interactivitatea siteului, care
determină plasatorul de publicitate să cumpere spațiu de reclamă pe UNIMEDIA.
În toamna anului 2019 Portalul de știri Unimedia.info a fost vândut. Mai exact s-a
schimbat proprietarul firmei Miraza SRL care deţine acest portal.
Presa online câştigă tot mai mult teren pe piaţa media. Ziarele şi posturile TV, care
anterior dominau spaţiul informaţional, s-au adaptat din mers şi şi-au mutat şi ele o parte de
conţinut pe internet. Însă, pe lângă paginile web ale posturilor TV sau ale ziarelor, au apărut
numeroase aşa-numite portaluri de ştiri — site-uri ce oferă, deseori în timp real, informaţii text şi
multimedia.
Unele dintre aceste site-uri s-au consacrat de-a lungul timpului prin transparenţă şi o
politică editorială echidistantă, altele însă, majoritatea lansate recent, produc un conţinut ce
favorizează anumite partide politice. Totodată, unele portaluri de ştiri îşi fac publice numele
proprietarilor şi autorilor materialelor jurnalistice chiar pe pagina lor, pe când altele ascund
aceste informaţii, iar articolele postate nu sunt semnate.
Agora.md a fost lansat pe piaţă în februarie 2014 de foştii proprietari ai portalului
Unimedia.info. Tot ei mai deţin site-ul Ea.md, dedicat femeilor. Deşi s-a poziţionat iniţial drept
un site de ştiri economice, astăzi portalul acoperă inclusiv domeniul politic, precum şi cel social,
externe, lifestyle etc. Jurnaliştii de la Agora.md pun accent pe conţinut multimedia şi emisiuni
realizate în propriul studiou.
Portalul de știri economice AGORA.md a fost lansat pe 18 februarie 2014, site-ul și-a
propus să devină principala platformă de business din Republica Moldova, prin calitatea și
diversitatea conținutului și să reprezinte prima alegere a vizitatorilor în materie de știri și analize
economice din mediul online.
Agora.md și-a propus să devină un partener de încredere a oamenilor de afaceri, inclusiv
în procesul de integrare a economiei Republicii Moldova în cea europeană.
Produsul este coordonat de către Victoria Dumbravă, editor-șef (inclusiv co-fondator),
Dumitru Ciorici, director editorial al grupului, Tudor Darie, managing director Interakt. „Ne-am
dezvoltat. De fapt, suntem într-o continuă creștere și dezvoltare. Aceasta și presupune
schimbarea. Astăzi cu siguranță de Agora cunoaște mult mai multă lume decât acum un an. În
34
decembrie 2014 pe Agora au intrat 165 de mii de persoane, care au accesat cca 700 de mii de
pagini de știri. Cu toate acestea, principala realizare nu sunt datele statistice, ci faptul că în
primul an de lansare am reușit să ne impunem pe nișa presei economice online”, declară Victoria
Dumbravă într-un interviul pentru revista BusinessClass.
Potrivit datelor de audiență Gemius, Agora.md înregistrează o audiență premium. Astfel,
potrivit informațiilor, la indicatorul „venituri de peste 12 mii de lei", cea mai bună afinitate o are
Agora, urmat de site-urile ria.ru și UNIMEDIA. La capitolul "educație (masterat / doctorat)",
site-urile care ocupă primele 3 poziții sunt Agora, UNIMEDIA și înprofunzime.md.
Interakt îşi propune să devină cea mai competitivă companie din Republica Moldova în
domeniul new-media. În acest sens, compania lansează şi dezvoltă produse new-media, care tind
să fie lideri pe segmentul lor de piaţă. Interakt deţine AGORA, site-ul de
evenimente AGENDA.md, revista online pentru femei PentruEA.md. Compania Interakt este
deținută de către Sergiu și Vasile Galușca, Dumitru Ciorici și Tudor Darie.
Compania Interact Media SRL, care administrează platforma online AGORA.md, anunță
câteva schimbări în structura asociaților, ca urmare a deciziilor fondatorilor Vasile Galușca,
Sergiu Galușca, Tudor Darie și Dumitru Ciorici. Astfel, Vasile și Sergiu Galușca răscumpără
integral cotele părți deținute de Tudor Darie și Dumitru Ciorici, devenind acționari majoritari, iar
persoanele cheie din managementul companiei, editora-șefă, Victoria Dumbravă, și directoarea
companiei, Irina Ghelbur, devin asociate, cu câte o cotă de 10% fiecare în capitalul social.
Compania Interact Media SRL, care administrează platforma online AGORA.md, anunță
câteva schimbări în structura asociaților, ca urmare a deciziilor fondatorilor Vasile Galușca,
Sergiu Galușca, Tudor Darie și Dumitru Ciorici. Astfel, Vasile și Sergiu Galușca răscumpără
integral cotele părți deținute de Tudor Darie și Dumitru Ciorici, devenind acționari majoritari, iar
persoanele cheie din managementul companiei, editora-șefă, Victoria Dumbravă, și directoarea
companiei, Irina Ghelbur, devin asociate, cu câte o cotă de 10% fiecare în capitalul social.
Vasile Galușca este antreprenor, co-fondator Interact Media, CEO al companiei de
logistică și curierat MUVI EXPRESS. Sergiu Galușca este antreprenor vinificator, a stat la baza
fondării mai multor proiecte mari vinicole din țară, a construit afacerea sa de suflet, Unicorn
Winery, iar în prezent gestionează mai multe proiecte vinicole din țară.
Și Sergiu, și Vasile au făcut parte împreună cu Tudor Darie și Dumitru Ciorici din echipa
de entuziaști care au crezut în potențialul media digitală și au făcut primele investiții în crearea
Interact Media SRL.

35
 Managementul companiei va fi asigurat în continuare de Irina Ghelbur, în calitate de
directoare, și Victoria Dumbravă, în calitate de editora-șefă, cu o echipă de 13 jurnaliști
profesioniști în redacție, patru producători video, cinci membre ale echipei comerciale, un
membru al echipei de dezvoltare IT și o coordonatoare de proiecte. În total, echipa care dezvoltă
proiectul media AGORA adună 26 de persoane. La acestea se adaugă peste 260 de membri ai
comunității, care contribuie financiar, dar și prin know-how și sfaturi la dezvoltarea unui produs
media promițător.
Interact Media, publisher cu o istorie de peste 10 ani în industria media din Republica
Moldova, a dezvoltat de-a lungul anilor platformele de referință: UNIMEDIA.info, EA.md și
AGORA.md. Pentru anul 2020 a înregistrat o cifră de afaceri de 6,9 milioane de lei. Până în
prezent, din structura de asociere făceau parte persoanele fizice Dumitru Ciorici, Tudor Darie,
Vasile Galușca, Sergiu Galușca și persoana juridică New Media Grup SRL. În urma
răscumpărării de cote, structura de asociere va fi formată astfel: Vasile Galușca (60%), Sergiu
Galușca (20%), Victoria Dumbravă (10%) și Irina Ghelbur (10%).
Cu o experiență de peste 15 ani în mass-media, Victoria Dumbravă, a făcut parte din
echipa care a gândit și lansat în 2014 noul produs mediatic AGORA și a coordonat de-a lungul
ultimilor opt ani echipa de jurnaliști, formatele media și politica editorială a instituției, ceea ce a
confirmat în timp valoarea platformei media poziționând-o printre cele mai accesate și credibile
surse de informații din Republica Moldova.
Irina Ghelbur s-a alăturat echipei Interact Media în 2017, preluând funcția de manageră a
companiei. Pe parcursul ultimilor ani, a setat direcția strategică de dezvoltare prin creșterea
portofoliului de monetizare și a portofoliului de clienți, inclusiv internaționali, a atras proiecte de
asistență și granturi de peste 700.000 de euro și a asigurat profitabilitatea companiei pe parcursul
ultimilor trei ani [42].
Portalul de ştiri economice Agora.md pune accentul pe informarea cotidiană a publicului
despre evenimentele și subiectele economice de actualitate, atât din țară cât și din afară.
Agora.md este un portal multimedia, ce oferă informații în format text, foto, infografic, video.
Misiunea Agora este să contribuie la dezvoltarea unei economii competitive, inovative și
durabile a Republicii Moldova, prin dezvoltarea unei platforme pentru informarea, educarea și
motivarea oamenilor de afaceri.
Astfel, Agora.md sporește vizibilitatea mediului de afaceri, stimulează interacțiunea,
comunicarea și parteneriatele dintre oamenii de afaceri, sensibilizează decidenții politici în

36
privința problemelor din economie pentru ca oamenii de afaceri să fie auziți, încurajează
extinderea pe noi piețe, gândirea critică și implicarea tinerilor în lansarea noilor afaceri.
Agora.md își propune să devină cea mai credibilă instituție media din Republica Moldova
prin calitatea și diversitatea conținutului, să fie prima alegere a cititorilor pentru știrile și
analizele online.
Portalul de știri agora.md face jurnalism independent, relevant, accesibil pentru toată
lumea - susținută de membrii comunității.
Conținutul de pe site rămâne gratuit și accesibil pentru toți cititorii, cu excepția
materialelor exclusive dedicate membrilor. Pentru vizualizarea integrală a acestor articole, este
necesară logarea pe site și deținerea unui abonament de membru. Detalii
pe agora.md/abonamente. Agora.md oferă în mod operativ știri, analize și interviuri bazate pe
fapte verificate și din surse credibile, în format multimedia, non-standard, ușor de digerat și
accesat prin diverse canale.
În Republica Moldova suntem pionierii tehnologiei mass-media online. Echipa agora.md
este una de jurnaliști universali, dedicați și dinamici, condusă de experți în noile tehnologii,
răspunde nevoilor comunității, oferă soluții personalizate și ajunge la public indiferent unde se
află acesta și ce instrument de acces la Internet folosește.
Agora.md este prima instituție media din Republica Moldova care a lansat o nouă formă
de finanțare a unei redacții, cea de către cititori, în baza abonamentelor de membru.
În cursul procesului editorial, informațiile de pe portalul agora.md se verifică din cel
puțin două surse independente una de cealaltă, preferabil trei surse. Se acceptă preluarea
informațiilor dintr-o singură sursă doar în cazul evenimentelor de actualitate, în curs de derulare,
în care viteza de reacție este crucială. Se acceptă publicarea informațiilor dintr-o singură sursă în
cazul declarațiilor oficiale sau făcute în contexte publice (conferințe de presă, etc). Se acceptă
publicarea ca atare a informațiilor rezultate din interviuri, dar acestea se verifică ulterior. Dacă
nu se confirmă, revin cu o nouă știre și update și cea primară.
Portalul de știri agora.md prezintă punctul de vedere al tuturor părților implicate într-un
subiect, în același material și depun eforturi rezonabile pentru a-l obține. Agora.md nu recurge la
surse anonime decât în cazul în care informația nu poate fi obținută din surse deschise și
subiectul este de importanță majoră. Dacă sursele care solicită protecția anonimatului aduc
acuzații unei persoane sau instituții, declarațiile se publică doar în formă video sau audio, nu text
și doar dacă există dovezi - documente, poze etc. sau reacția persoanei/instituției
vizate. Informația oferită de surse care solicită anonimatul se supune verificărilor, inclusiv prin
solicitarea de reacție din partea persoanelor/instituțiilor vizate.
37
 Informațiile se culeg, de regulă, din surse deschise și transparente. Este permisă utilizarea
dispozitivelor speciale (cameră ascunsă, microfon ascuns) doar în cazuri excepționale și doar
pentru cazurile în care metodele clasice și sursele deschise nu pot conduce la documentarea
subiectului. Vizitatorii/utilizatorii sunt avertizați, când materialul este difuzat/făcut public, că au
fost utilizate dispozitive speciale de înregistrare.
Preluările știrilor și / sau articolelor de pe AGORA.md se permit în limita a 500 de
caractere, cu citarea sursei și link active în primul alineat. Pentru posibilitatea unei preluării mai
largi este necesară o înțelegere prealabilă cu compania.
Pe lângă cele peste 30 de știri zilnice care se publică pe site, jurnaliștii agora.md
documentează diverse subiecte și povești pe care trebuie să le scoată la lumină.
Conţinutul portalului Agora.md este format preponderent din ştiri, care sunt structurate în
cadrul a 25 categorii: Acasă, Newsletter, Actual, Editorial, Politic, Social, Economic, iLegal,
Sănătate, Bănci și Asigurări, Externe, Tehnologii, Media, Lifestyle, Sport, Advertorial,
Moldova30ani, #ROOFOFFLINE, Jurnalism de Soluții, Nota de Plată, Podcastul „Bilet în
Parlament”, Oameni ca tine, Vaccinare Covid19, Contributori, Chișinău, Alegeri2021, Alegeri
UTAG.
Suplimentar, agora.md pe bara principală are pus suplimentar: HARTA RĂZBOIULUI,
CRISIS FAQ, LIVETEXT.
În 2020 AGORA.MD a implementat Membership AGORA, un demers prin care și-au
propus să devină un proiect media finanțat de cititori, iar membrii redacției au ieșit în fața
publicului și au povestit despre ceea ce se întâmplă în culisele profesiei. Și pentru că se spune că
în fiecare an este bine să facem totaluri și să ne numărăm reușitele, au tras și ei niște linii pentru
a vedea cum a evoluat AGORA în anul 2020. Cum a fost 2020, cât de productiv și cu ce rezultate
s-a încheiat.
Fiecare reporter din redacția agora.md a produs în medie în jur de 1.500 de știri, tastând
aproape un milion de cuvinte. Numărul total de materiale postate pe site-ul AGORA a însumat
cifra de 14.369, echivalentul a cca 450 km de informație.
AGORA.md își propune să devină cea mai credibilă instituție media din Republica
Moldova prin calitatea și diversitatea conținutului, să fie prima alegere a cititorilor pentru știrile
și analizele online. Pentru utilizatorii de Internet, persoane active, cu gândire deschisă și critică,
care caută informații de calitate, AGORA oferă în mod operativ știri, analize și interviuri bazate
pe fapte verificate și din surse credibile, în format multimedia, non-standard, ușor de digerat și
accesat prin diverse canale.

38
 Astfel, Portalul de ştiri economice Agora pune accentul pe informarea cotidiană a
publicului despre evenimentele și subiectele economice de actualitate, atât din țară cât și din
afară. Agora este un portal multimedia, ce oferă informații în format text, foto, infografic, video.
Misiunea Agora este să contribuie la dezvoltarea unei economii competitive, inovative și
durabile a Republicii Moldova, prin dezvoltarea unei platforme pentru informarea, educarea și
motivarea oamenilor de afaceri.
Agora sporește vizibilitatea mediului de afaceri, stimulează interacțiunea, comunicarea și
parteneriatele dintre oamenii de afaceri, sensibilizează decidenții politici în privința problemelor
din economie pentru ca oamenii de afaceri să fie auziți, încurajează extinderea pe noi piețe,
gândirea critică și implicarea tinerilor în lansarea noilor afaceri.
Agora.md este aplicația mobilă a portalului de știri AGORA ( www.Agora.md ).
AGORA este cea mai credibilă sursă de știri din Moldova. Aici găsești noutăți verificate,
infografice, galerii foto, analize economice și politice, știri și interviuri video, emisiuni online,
curs valutar, caricaturi și comentarii LIVE. Producem în fiecare zi știri economice și analize de
afaceri, absolut necesare pentru orice om informat. În spatele proiectului stă o echipă
independentă și profesionistă.
Pentru anul 2021 agora.md a avut audiența de peste 3,8 milioane de cititori și peste 20,2
milioane de afișări, mai mult de 58,2% din aufdiență au fost femei și 41,8% bărbați. Astfel, 53%
de cititori au fost din Republica Moldova, 17% din România, 6% Italia aproximativ 5,5% cititori
din SUA, dfin Marea Britanie 4% de cititori și 3% din Germania.
Cele mai căutate subiecte sunt: Călătorii, Auto, Educație, Financiar, Politică și
Guvernare, Imobiliar, Tehnologii și electronice. Au fost plasate peste 14 mii de știri și peste 1,1 mii de
videoclipuri. Tot în această perioadă perioadă AGORA a înregistrat peste 3,8 milioane de cititori

unici, peste 14 milioane de sesiuni și peste 20 de milioane de afișări. Astfel, în 2020 agora.md a
câștigat premiul “Evoluția Anului”.
Am selectat gradul de afinitate (cât de des se regăsesc o anumită categorie de vizitatori pe
un anumit site) pentru mai mulți indicatori, prin care să măsurăm calitatea audienței. Menționăm
că mai jos nu sunt enumerați toți indicatorii din studiu, fiind evidențiați cei care au o relevanță
mai mare pentru site-urile cu audiență economică.
La capitolul "educație (masterat / doctorat)", site-urile care ocupă primele 3 poziții sunt
Agora.md (398,26), UNIMEDIA.INFO (287,59) și înprofunzime.md (208,03). La indicatorul
"venituri de peste 12 mii de lei", cea mai bună afinitate o are Agora.md (339,4), urmat de site-
urile ria.ru (269,68) și UNIMEDIA.INFO (253,73).

39
 Pentru indicatorul cumpărături online (de câteva ori pe lună), lider la capitolul afinitate
este sporter.md, urmat de UNIMEDIA și yellowpages.md. Agora ocupă poziția nr 4.
În privința ocupației, cei mai mulți manageri, patroni și directori accesează prioritar
Agora, apoi UNIMEDIA. La mare diferență se află înprofunzime.md.
La capitolul servicii bancare online, cea mai înaltă afinitate a utilizatorilor este pe Agora,
UNIMEDIA și point.md.
Studiul de audiență a site-urilor din Republica Moldova este realizat de către de Biroul de
Audit al Tirajelor şi Internetului (BATI) prin GemiusAudience. Asociaţia „Biroul de Audit al
Tirajelor şi Internetului” (BATI) este o structură asociativă, necomercială, constituită în 2009 cu
scopul de a furniza industriei de publicitate din Moldova indicatori obiectivi şi independenţi
asupra performanţelor diverselor canale media, indicatori necesari pentru luarea deciziilor de
alocare a bugetelor de reclamă pe o bază profesională. Membri BATI sunt persoane juridice,
edituri de presa scrisă si online, agentii şi clienţi de publicitate.
Unimedia.info este cel mai accesat site de știri de limbă română din Republica Molodva,
fiind cu circa 500 mii de vizitatori unici lunar/ cca 50 de mii zilnic. Astfe, o vizită a unui
vizitator durează în media 4 minute. Cel mai mare procent de vizitatori fideli (aproximativ
80%intră direct pe site). Tot unimedia.info au peste 5 milioane de afișări lunar, căci au peste 80
de știri zilnic.
Sunt pe toate rețelele sociale, astfel pe Facebook.com au peste 105 241 de fani, cu peste
13.000 followeri pe Twitter, cu 1431 de urmăritori pe Instagram, la fel au și cananlul de Youtube
unde s-au alăturat pe 27 mai 2016 și la moment au peste 1.360.065 de vizionări.
Mass-media independente din Republica Moldova riscă să se confrunte cu
marginalizarea. După alegerile prezidențiale din 2016, cadrul legal pentru radiodifuzorii din
Moldova nu s-a schimbat în bine. În ciuda elaborării mai multor documente pentru îmbunătățirea
mediului mediatic, inclusiv a Concepției naționale de dezvoltare a mass-media și a noului Cod al
audiovizualului, interesele politice înguste ale unui mic grup oligarhic amenință cu menținerea
status quo-ului.
Lipsa transparenței proprietății media, promovarea politicilor editoriale părtinitoare și
răspândirea propagandei sunt doar câteva dintre instrumentele care ar putea fi folosite de forțele
politice influente pentru a dezinforma societatea cu ajutorul portalurilor de știri. Prin exercitarea
presiunii politice asupra mijloacelor de informare independente și prin împiedicarea desfășurării
cercetărilor despre subiectele sensibile, opinia societății va fi formată pe baza unor modele
narative părtinitoare. Datorită gândirii critice slăbite, o mare parte a populației moldovenești va fi
ușor de manipulat prin campanii politice. Opoziția politică va fi limitată în acțiuni și prezentare a
40
viziunii la mijloace media controlate, care, cel mai probabil, le vor prezenta într-un mod foarte
negativ. În concluzie, monopolizarea excesivă a mijloacelor de informare în masă reprezintă un
risc evident pentru libertatea de exprimare și progresul democratic al Republicii Moldova.
Mass-media din Republica Moldova nu oferă suficientă atenție subiectelor privind
minoritățile și diversitatea. De regulă, subiectele care au tangență cu tematica respectivă sunt
tratate în știri, fără a le prezenta în profunzime, detaliat și multilateral, astfel încât reprezentanții
majorității să se informeze și să cunoască mai bine grupurile minoritare. - Minoritățile etnice
sunt reflectate rareori de către mass- media. Atunci când apar astfel de materiale, de regulă e
vorba de evenimente la zi despre grupul etnic minoritar, activități culturale sau infracțiuni.
Deseori se recurge la etichetarea persoanelor bănuite de comiterea crimelor prin precizarea
apartenenței etnice a acestora. Asemenea practici pot contribui la fortificarea prejudecăților și pot
duce la discriminare. - În majoritatea materialelor jurnalistice relevante publicate/difuzate de
massmedia monitorizate, autorii au folosit un limbaj echilibrat, neutru, caracteristic știrii.
Conținutul jurnalistic nu a promovat discursuri de ură față de minoritățile etnice, grupuri
dezavantajate. În mare parte, jurnaliștii au respectat normele deontologice la scrierea și
redactarea știrilor referitoare la grupurile monitorizate. Au fost înregistrate cazuri singulare la
unele portaluri în care limbajul folosit conținea cuvinte și expresii stereotipizate. - Nu toate
media online oferă utilizatorilor posibilitatea de a comenta cu referire la subiectele publicate. O
parte din portalurile care au secțiunea Comentarii nu reușesc să modereze eficient conținutul
acestora și, în consecință, apar comentarii care pot perpetua prejudecățile și stereotipurile și pot
instiga la ură. - Cele mai vulnerabile la discursul instigator la ură în presa online din Republica
Moldova rămân a fi minoritățile etnice de sorginte rusă și evreiască și minoritățile sexuale.
Atitudinile negative apar în cazurile în care presa relatează despre un conflict cu implicarea
reprezentanților acestei etnii sau când informația prezentată are tangențe cu politicul.
Recomandăm portalurilor de știri UNIMEDIA.INFO și AGORA.MD să:
1. să fie mai imparţiali şi echidistanţi şi să nu facă partizanat politic în favoarea unui
pardid. Pentru a evita acest lucru sugerăm redacţiei să utilizeze cât mai multe surse în
scrierea materialelor.
2. Totodată, sugerăm jurnaliştlori să pună titlturi mai scurte la articole şi să nu le
personalizeze.
3. De asemenea ar fi ideal ca jurnaliştii să folosească piramida inversată, aşa cum
recomandă specialiştii.

41
 4. Să se reducă ponderea conținutului străin retransmis și să se mărească ponderea
conținutului local. Să se asigure independența și autonomia autorităților de
reglementare și să se sporească eficiența acestora.
5. Să se monitorizeze conținutul mass-media pentru a asigura respectarea pluralismului
de opinii și implementarea deplină a prevederilor legislative privind transparența
mass-media.
6. Să se acorde sprijin pentru dezvoltarea unor organizații mass-media solide, capabile
de a concura cu succes, de a-și menține independența față de presiunile politice sau
comerciale și de a furniza informații profesioniste, obiective și pluraliste.
7. Creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice prin organizarea campaniilor
publice de informare a cetățenilor cu privire la competențele mediatice.
8. Portalurile de știri să desfășoare campanii de conștientizare locală și regională privind
combaterea propagandei și știrilor false, în special înainte și în timpul campaniilor
electorale. Acest lucru ar îmbunătăți competențele alegătorilor de evaluare a
informațiilor și le-ar spori capacitatea de gândire critică.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Istoria evoluției mass-media, apariția de noi tehnologii, începând de la telegraful trecând

prin televiziune și ajungând la Internet, a determinat discutii importante cu privire la potențiale
42
provocări pentru normele și practicile jurnalistice. Progresele tehnologice au oferit jurnalismului
multe posibilități și oportunități majore, precum și noi provocări și amenințări. Cu toate acestea,
ar trebui să fim conștienți de abordarea deterministă a tehnologiei, precum că tehnologia nu este
un factor independent, ci ar trebui să fie văzut în ceea ce privește utilizarea și punerea sa în
aplicare. Noile tehnologii fac posibile modificări în procesul de producție și de distribuire a
informației în domeniul mass media. Impactul deosebit al tehnologiei informației din ultimele
decenii şi, mai ales, modul în care dezvoltarea la scară globală a rețelelor de bloggeri stimulează
creaţia de conţinut, în cadrul mai larg al reţelelor de socializare, într-o societate care se dezvoltă
în jurul “producţiei de spaţii” constituie dimensiuni de netăgăduit ale societăţilor de reţele
contemporane. Evoluţiile recente ale
Internetului şi reţelelor mobile (Facebook, Twitter, Instagram, etc.) au făcut posibil ca
utilizatorii să creeze resurse şi să împărtăşească cu alţii bunuri tehnologice, cunoaştere şi idei şi
să contribuie la crearea şi dezvoltarea web-ului prin încorporarea feed-back-ului în noile
aplicaţii. În prezent, nu mai sunt necesare bugete mari pentru a finanţa producerea de conţinut,
după cum noile tehnologii au diminuat influenţa marilor jucători - deţinători de trusturi mass
media - asupra modalităţilor de a ajunge la un public larg reprezentat de utilizatorii de pe
diversele meridiane.
Relația jurnaliștilor cu tehnologia este complexă și disproporționată. Jurnaliștii au
tendința de a adopta o tehnologie atât timp cât aceasta v-a spori statutul lor, prestigiul, și modul
în care a lucrat înainte. Unii jurnaliști, din presa tradițională, sunt sceptici referitor la noile
tehnologii inovatoare, care reprezintă un instrument de promovare a conținutului și o
conectivitate generată de comunitatea. Acest lucru vine din frica de ceva nou, sau din lipsa de
resurse materiale și personale de a investi în ceva nou, sau poate lipsa de pregătire, teama de a
pierde timp pentru însușirea ceva nou.
În continuare propunem şi recomandări:
1. Să se revizuiască și să se ajusteze cadrul legal pentru a preveni în mod eficient
monopolizarea pieței mass-media și a contracara pozițiile dominante.
2. Să se asigure o concurență suficientă pe piața mass-media și cea a publicității; să se
reducă ponderea conținutului străin retransmis și să se mărească ponderea conținutului
local. Să se asigure independența și autonomia autorităților de reglementare și să se
sporească eficiența acestora.
3. Să se monitorizeze conținutul mass-media pentru a asigura respectarea pluralismului de
opinii și implementarea deplină a prevederilor legislative privind transparența mass-
media.
43
4. Să se acorde sprijin pentru dezvoltarea unor organizații mass-media solide, capabile de a
concura cu succes, de a-și menține independența față de presiunile politice sau
comerciale și de a furniza informații profesioniste, obiective și pluraliste.
5. Pentru a stimula pluralismul intern al mass-mediei sunt necesare completări/ajustări ale
legislației naționale, care ar asigura: contracararea apariției monopolurilor pe piața
mediatică; contracararea apariției pozițiilor dominante și a concentrării proprietății pe
piața mediatică; o concurență loială și o protecție reală a concurenței pe piața mediatică și
cea a publicității comerciale; contracararea invaziei de produse mediatice străine în
spațiul informațional autohton; stimularea produselor informaționale autohtone;
independența și autonomia autorităților centrale de specialitate ce reglementează
activitatea domeniului mediatic; independența reală a instituțiilor mass-media, pentru a le
feri de ingerințele politice și economico-financiare, etc.
6. Ar fi de dorit ca jurnaliştii să se axeze mai mult pe materialele care au în centrul lor omul
de rând, deoarece aceste materiale sunt cele mai citite. Să mai lese sursele oficiale la o
parte, pentru că lumea este plictisită deja să asculte materiale în care sunt citate aceleaşi
persoane.
7. Recomandăm ca portalurile de știri să fie mai imparţiali şi echidistanţi şi să nu facă
partizanat politic în favoarea unui pardid. Pentru a evita acest lucru sugerăm redacţiei să
utilizeze cât mai multe surse în scrierea materialelor. Totodată, sugerăm jurnaliştlori să
pună titlturi mai scurte la articole şi să nu le personalizeze. De asemenea ar fi ideal ca
jurnaliştii să folosească piramida inversată, aşa cum recomandă specialiştii.
8. Din cauza evenimentelor politice, economice pentru îmbunătăţirea imaginii Republicii
Moldova se impune elaborarea şi implementarea de către autorităţile moldoveneşti a unei
strategii şi a unui program de acţiuni concrete de implicare a mediilor din statele vecine
în promovarea imaginii de ţară a Republivii Moldova.
9. Promovarea și monitorizarea implementării noului Cod al audiovizualului de către
societatea civilă, experți în mass-media și comunitatea internațională. Aceasta ar
promova responsabilitatea instituțiilor statului.
10. Creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice prin organizarea campaniilor
publice de informare a cetățenilor cu privire la competențele mediatice. Organizațiile
media independente și organizațiile societății civile ar trebui să desfășoare campanii de
conștientizare locală și regională privind combaterea propagandei și știrilor false, în
special înainte și în timpul campaniilor electorale. Acest lucru ar îmbunătăți competențele
alegătorilor de evaluare a informațiilor și le-ar spori capacitatea de gândire critică.
44
11. Dezvoltarea jurnalismului profesionist independent. Organizațiile societății civile și
experții mass-media ar trebui să organizeze programe și cursuri de pregătire pentru
jurnaliști, menite să le îmbunătățească abilitățile profesionale, inclusiv să consolideze
capacitățile jurnaliștilor de investigație, și să dezvolte capacitățile managerilor și juriștilor
din domeniul mass-media. În perioada premergătoare și în timpul alegerilor, ar trebui să
se realizeze cursuri pentru jurnaliștii specializați în procesul electoral.

BIBLIOGRAFIE

1. Dâncu V. Cultură şi comunicare de masă, Prelegeri şi note de curs. Cluj-Napoca, 2000.

47 p.
2. Dobrescu P., Bărgăoanu A. Mass media şi societatea, București: Comunicare.ro, ediţia a
doua revăzută și adăugită, 2003. p. 278.
3. Eminescu M. Publicistică literară. București: Humanitas, 2018. 536 p.
4. Guțu Dorina. New Media. București: Editura Tritonic, 2007. 229 p.
5. Ibidem p.23
6. Ibidem. p.20
7. MoraruV. Mass media vs politica. Chişinău: CEP USM, 2001. 206 p.
8. Negroponte N. Era digitală. București: Editura All, 1999. 269 p.
9. Popa D. Mass-media astăzi, Editura Institutul European. Iași, 2002. 250 p.
10. Rad I. Jurnalismul tradițional și New Media. București: Editura Tritonic, 2014. 247 p.

45
 11. Robert S., Shel Is. Conversaţii libere. Despre cum reuşesc blogurile să schimbe
comunicarea dintre companii şi clienţi. București: Nemira, 2008. 16 p.
12. Roger Fidler. Mediamorphosis. Să înţelegem noile media. Cluj, Editura Idea
Design&Print, 2004. 240 p.
13. Rusu L. „Noile media: aspecte definitorii” în Valori ale Mass-mediei în epoca
contemporană. Volumul VI. Coordonatori: Stepanov G., Tacu M. Chișinău: CEP USM,
2016. 255 p.
14. Tacu M. Valori ale Mass-mediei în epoca contemporană. Volumul VI. Coordonatori:
Stepanov G., Tacu M. Chișinău: CEP USM, 2016. 255 p.
15. Tisseron S. Lumea virtuală: avataruri și fantome. Traducere din franceză de Alina
Bodnaru. București: Editura Trei, 2013. 207 p.
16. Thompson J. B. Media şi modernitatea: o teorie socială a mass-media. Bucureşti: Editura
Antet. 2002. 132 p.
17. Vingan A. N. Comunicarea digitală. Provocări și perspective. București: Editura Eikon,
2014. 300 p.

În limba engleză :

18. Bradshaw Paul and Rohumaa Lisa. The Online Journalism Handbook: Skills to Survive
and Thrive in the Digital Age. London: Routledge, 2011. 224 p.
19. Brown Rob. Public Relations and the social web. How to use social media and web 2.0 in
communications. Kong Page, London&Philadelphia. 2009, 7 p.
20. Hans Peter, John Adams. Social versus Traditional Media. The News Journal, 15 august
2012. p.48
21. Kim Veltman. Understanding new media: augmented knowledge&culture. Calgary,
University of Calgary Press, 2006
22. Lăzăroiu Gheorge. Multimedia, Cyberjournalism and the Texture of Reality.
New York: Denbridge Press, 2008. p.207
23. McGraw-Hill. Media: a guide to research, writing and design on the Internet. London:
1999, 28 p.
24. Mishne, G. și de Rijke, M. Language Model Mixtures for Contextual Ad Placement in
Personal Blogs, 5th International Conference on Natural Language Processing, 2006, pp.
23- 25,
25. Modele ale orientării/ „şcolii proces”: modelul lui Shannon & Weaver (1949), modelul
lui Gerbner, modelul lui Laswell (1948), modelul lui Newcomb (1953), modelul lui
46
 Westley şi McLean (1957), modelul lui Jakobson (1960) – de tranziție între cele două
orientări. 238 p.
26. Modele ale orientării„şcolii semiotice”: Modelele lui Ch. Peirce, Ogden şi Richards. 36 p.
27. Nicholas Gane, David Beer, New media: the key concepts, Oxford/New York, Berg,
2008, 7 p.
28. Randall D. Jurnalistul Universal. Iaşi, 1998, pp. 236-238
29. Zizi Papacharissi. Journalism and Citizenship (New Agendas in Communication Series)
30. Ward Mike. Journalism online. Focal Press. New York, 2002, pp.21-26

Sursele electronice în limbile română, rusă, engleză :

31. Marshall Mc. Luhan,“The Playboy Interview: Marshall McLuhan”, în Playboy Magazine,
March 1969 (vizitat 22.11.2021 )
http://www.nextnature.net/2009/12/the-playboy-interview-marshall-mcluhan/.
32. James E. Grunig, „Paradigmele relaţiilor publice globale în era digitalizării”. Partea I
(http://www.pr-romania.ro/articole/pr-20/617-paradigmele-relatiilor-publice-globale-in-
era-digitalizarii-partea-i.html. (vizitat 21.11.2021 )
33. https://gallery.mailchimp.com/3b23f363248206ce95682f791/files/8414d1a3-ed25-4cd9-
92c4-a9ab21e6b61a/Gramatic_Social_Media_Report_2018.pdf (vizitat 20.11. 2021)
34. http://www.selenis.ro/Ce-se-intampla-cand-pr-ul-intalneste-blogul.html (vizitat
19.11.2021)
35. http://www.rebeccablood.net/essays/weblog_history.html (vizitat 17.11.2021)
36. http://printreranduri.eu/2013/10/sfaturi-pentru-studentii-la-comunicare-episodul-2-
crenguta-rosu-dc-communication#more-13421(vizitat 19.11.2021)
37. http://clickio.ro/2007/01/internet/10x10-bune-practici-pe-blog-in-public-si-in-viata/
(vizitat 18.11.2021)
38. https://rm.coe.int/internet-handbook-ro/16809f0b11 (vizitat 19.11.2021)
39. https://www.dw.com/ro/presa-tradi%C5%A3ional%C4%83-vs-mediile-noi/a-3061346
40. Știri RFC (tranzactionarea-criptomonedelor.site)
41. https://ru.scribd.com/doc/257211962/11-Conceptul-de-New-Media-pdf

47