Efectul Flynn: Si ce ?

Abstract Efectul Flynn probabil are cauze multiple, iar eseurile cu acest subiect au extins numarul de posibile cauze ce stau la baza lui. Acest eseu se ocupa in principal de alta intrebare: Cat de important este IQ in lumea contemporana si oare ar trebui inteles si tinand seama intr-un fel de o inteligenta etica ? Cuvinte cheie: Efectul Flynn, inteligenta cognitiva, inteligenta etica O excursie in SF Ce s-ar intampla daca fiinte superinteligente ar ateriza pe Pamant ? Un model este acela din The Day the Earth Stood Still un film bazat pe un roman de Harry Bates. In acest model, o fiinta(Klaatu) vine pe Pamant si avertizeaza pamantenii ca daca nu se schimba pe ei insisi si nu se comporta mai bine, planeta lor este in pericolul de a fi distrusa. Klaatu arata si se comporta destul de uman, dar evident probine dintr-o civilizatie mult mai avansata decat cea Pamanteana . Robotul lui Klaatu, Gort este un robot bun al carui scop este de a-l apara pe Klaatu. Al doilea model este cel al lui HG Wells din Razboiul Lumilor. In acest model, creaturi cu infatisare de caracatita vin pe Pamant si creaza roboti malefici meniti sa distruca Pamantul. Invadatorii mor cand sunt atacati de microorganisme fata de care au rezistenta. Dar ce-ar fi daca fiinte foarte inteligente, in loc sa aterizeze pe Tera, ar locui pe pe Tera fara sa fie nevoie sa zboare pana aici ? Un astfel de al treilea model este cel al lui HG Wells in Masina timpului. In viitorul indepartat, umanitatea s-a impartit in doua: Eloi si Morlock. Eloii sunt nevinovati si copilarosi, Morlocii sunt inselatori si depravati. Calatorul in timp (cel al carui nume nu este dezvaluit niciodata) descopera ca Morlocii mananca Eloii si ii trateaza ca pe vite de sacrificat la o ferma. Astfel, cel mai inteligent dintre grupari a devenit asupritorul celui mai putin inteligent dar mai uman grup. Asadar, cel mai inteligent poate fi bun(The day the Earth Stood Still) sau rau (Razboiul lumilor si Masina timpului) indiferent daca imbraca fizic uman sau nu. Cand sunt rai, sunt distructivi si creaza o planeta pe care nimeni nu ar vrea sa traiasca, sau dupa cum este si cazul de fata, in curand vor trai. Probleme identificate gresit de stiinta Poate ca oamenii ar trebui sa fie mai atenti la SF deoarece, uneori, identifica mai bine problemele cu care se confrunta societatea decat o face stiinta. In domeniul psihologiei, cercetatorii au petrecut mult timp si resurse intrebandu-se ce este inteligenta, cum poate fi masurata ea, si in ultimul timp de ce ea, sau cel putin coeficientul de inteligenta, se pare ca a crescut brusc in lume in secolul 20. Presupunerea, dupa parerea mea, este aceea ca

ridicarea nivelului de inteligenta este un lucru bun si va aduce umanitatea intr-un loc mai bun. Poate ca cercetatorii au fost mai putini atenti la intrebarea pe care multi scriitori de SF au ridicat-o, de la HG Wells la Isaac Asimov si Ray Bradbury: Sunt nivelele mai ridicate de inteligenta bune, rele sau amandoua pentru umanitate si lumea in care traieste ? O descoperire socanta in munca lui Flynn(1984,1987,1998,1999,2007) este aceea ca IQ(coeficientul de inteligenta) nu numai ca a crescut pe parcursul secolului 20 dar el a crescut in intreaga lume. Mai mult decat atat, orice a cauzat aceasta crestere pare sa functioneze intr-un fel la nivel de secol si altfel la nivel individual. Obtinand cresteri in inteligenta individuala intr-o perioada data este dificila, indiferent de interventiile facute. S-a scris mult incercandu-se intelegerea aparitiei Efectului Flynn (vezi eg Neisser 1998) si acesta este si subiectul prezentei lucrari. Kaufman(2010) arata intr-un mod destul de convingator cum ca, cu mici exceptii, aceasta crestere se datoreaza schimbarii instructiunilor din teste. Zhou, Zhu si Weiss(2010) alti factori legati de teste care ar putea conta de asemenea. Ambele articole arata nevoia de a examina testele in sine nu rezultatele acestora inainte de a trece la concluzii legat de EF sau altceva ! Articolui lui Kaufman(2010) este interesant pentru faptul ca arata atunci cand Flynn sau oricine altcineva compara rezultatele testelor in editii succesive, nu ar trebui sa presupuna imediat ca acestea masoara fix acelasi lucru. Asa cum subliniaza Kaufman, ceea ce par a fi mici schimbari in ceea ce priveste testul poate schimba constructia psihologica pe care o masoara acesta. Aceasta schimbare poate fi mai mare pentru unele grupuri (de exemplu cei care nu sunt asa de iscusiti in teste) decat pentru altii(care sunt buni la teste). Astazi testul Wechsler nu numai ca are directii diferite fata de cel din trecut dar are si scoruri partiale. Ar trebui sa presupunem ca daca un test isi pastreaza numele si ce constructie masoara el ar trebui sa fie aceeasi. Articolul lui Zhou, Zhu si Weiss (2010) este important deoarece arata ca efectul FE nu este egal distribuit in cadrul nivelelor de abilitate. Daca cineva incerca ajustarea IQ-ului individual s-ar angaja intr-o misiune periculoasa, deoarece efectul variaza in magnitudine in cadrul distributiei IQ. Cineva s-ar putea intreba de ce conteaza asta, dar intr-o situatie critica, unde IQ este folosit ca parte a probelor pentru a stabili daca un ucigas condamnat are un IQ suficient pentru a intelege crima pe care el sau ea a comis-o , aplicarea gresita a Efectului Flynn la un individ poate avea rezultate tragice. Efectul Flynn pare sa se aplice grupurilor, dar este dificil de aplicat in cazuri individuale. Aceste doua articole ale lui Kaufman si Zhou - fac inspaimantatoare utilizarea efectului Flynn chiar si a testelor precum WAIS ca o baza de stabilire a competentei in procedurile criminalistice. Cu o miza asa de mare in aceste cazuri, ne putem baza suficient pe nivelele de IQ incat sa ajuncem la concluzii corecte ? Dar esenta eseului meu este ca insusi folosirea IQ in astfel de proceduri este o provocare etica deoarece aceste teste masoara inteligenta cognitiva nu inteligenta etica. Inteligenta etica nivelul cuiva de a percepe si rezolva probleme etice ar putea fi mai relevanta decat inteligenta cognitiva in astfel de cazuri.

In concluzie, nu este clar ca vom gazi vreun factor care cauzeaza cresterea IQ. Interpretarea proprie a lui Flynn(2007) conform caruia cresterea s-ar datora imbunatatirii tehnologice si a educatiei pare plauzibila, dar nu explica satisfacator uniformitatea acesteia, deoarece tehnologia si educatia nu au crescut in calitate si disponibilitate peste tot. Probabil sunt mai multe cauze concurente, incluziv cresterea complexitati mediului si cresterea in inteligenta trebuia sa se adapteze cu succes acestui nou mediu. De fapt, mediul devine un parinte global care indruma oamenii sa dezvolte unele abilitati mai mult decat altele, cum ar fi gandirea abstracta si rationarea simbolica de felul celor masurate de testele IQ. Daca ar fi sa masuram adaptabilitatea prin testatrea abilitatilor de vanator si culegator, am constata ca exista o descrestere pe parcursul secolului 20 pe masura ce mai multe societati s-au indepartat de modelele vanator/culegator. Abilitatile se dezvlta pe de-o parte ca cerinte din partea mediului: rationarea abstracta a devenit mai importanta in lumea de azi vanatoarea si culegerea mai putin. Abilitatile etice, dimpotriva, erau mai importante in trecut si raman vitale si astazi. Efectul Flynn pentru ce ? Cred ca scriitori de SF au nimerit-o si ca poate oamenii de stiinta nu, sau cel putin nu asa de corect. Trebuie sa fim mai atenti nu daca inteligenta sau IQ creste, ci mai degraba, care vor fi implicatiile acestei cresteri, in special pentru comportamentul etic. Din pacate, nu avem o puternica proba empirica, dar nu putem spune ca nu avem deloc. Ganditiva la banking. In ultimele doua decenii, banking-ul a devenit foarte diferit fata de ce era. Banking-ul si in special investitiile bancare au inceput sa atraga IQ din scolile de top care si-au dat seama ca mobile exotice de ivestitii pot di construite pe modele matematice complexe pe care bankerii generatiilor trecute nu le-ar fi inteles. Un numar de persoane care se implica in banking sunt specialisti in teoria fizicii sau specialisti in matematica ce nu si-au gasit o slijba in mediul academic sau care prefera sa-si foloseasca abilitatile intr-un mediu aplicat. Aceste modele matematice complexa, ca toate modelele de acest fel, functioneaza atat timp cat conditiile lor sunt indeplinite. Problema este ca utilizatorii acestor modele nu au fost atenti la faptul ca aceste conditii au fost indeplinite. Conditia principala a fost daca bunurile pe care modelele s-au bazat valorau cat s-a presupus ca valoreaza. Cand nu s-a intamplat acest lucru si evaluarile agentiilor de rating s-au dovedit a fi false modelele s-au prabusit si aproape ca au luat cu ele US si sistemul financiar mondial. In mod ironic, caderea sistemului bancar a fost cauzat de oameni cu educatie mai buna, diplome superioare, si probabil IQ mai ridicat decat al plictisitorilor, prudentilor bankeri care au tinut sistemul financiar pe linia de plutire multi ani. Ceea ce nu este clar, este daca nivelul lor de inteligenta etica este mai ridicat decat cea a bankerilor in trecut, si poate fi chiar mai scazut. Asemenea ironii nu se limiteaza la lumea financiara. Cand teroristii obtin arme atomice, biologice sau/si chimice la o scara larga si problema este mai degraba cand decat daca lumea va fi pusa in primejdie de inovatii care au aparut ca rezultat al muncii unor oameni

cu IQ foarte ridicat. Cei care au muncit la Proiectul Manhattan, de exemplu, erau spuma recoltei in domeniul fizicii la acea data. Implicatiilor etice ale acestei lucrari au fost mai putin luate in considerare decat cele tehnice. Cariera mea a inceput cu investigarea inteligentei asa cum reiesea din masurarea cu teste IQ (ex Stenberg 1977), si cand am inceput aceasta munca, cred ca problema cu cercetarea testelor IQ a fost ca punea prea mult accent pe produs in loc de procesele mentale. In urmatoarea faza a cercetarilor mele (stenberg 1985), am concluzionat ca problema consta in faptul ca testele erau limitate, pentru ca masurau inteligenta analitica, nu si cea creativa si practica. Pana la urma, ai nevoie de inteligenta sa generezi idei noi, inteligenta analitica sa evaluezi daca sunt idei bune si inteligenta practica sa pui aceste idei in practica si sa convingi pe altii de valoarea lor. Dar in urmatoarea faza a cercetarii (stenberg 2003,2009) am concluzionat ca formularea era inca incompleta, deoarece nu tinea cont de intelepciune, sau daca inteligenta cuiva si alte abilitati sunt directionate catre un scop comun prin infuzia de valori etice pozitive. In fascinatia noastra fata de EF, riscam sa presupunem ca un scop bun pentru educatie ar fi o continua crestere a IQ in secolul 21 aceasta este, o prelungire a efectului observat in secoul 21. In acest fel, pentru unii oameni de stiita, poate fi ingrijorator ca probele sugereaza o scadere a cresterii sau chiar o inversare. (Sundet, Barlaug & Torjussen, 2004l Teasdale & Owen, 2005). Dar cred ca ceea ce ar trebui sa ne preocupe mai mult este daca ridicarea IQ apropie situatia de a creea Klaatus sau Morloci !! Oamenii cu IQ ridicat pe care ii produce societatea noastra nu mananca oamenii in acelasi fel cum Morlocii mancau pe Eloi, cel putin in clasicul lui HG Wells. Dar daca interpretam cuvantul mananca intr-o modalitate mai metaforica, imaginea de apare mai sumbra. Asa cum scriu in aceasta lucrare, somajul si blocarea pietei imobiliare sunt la un nivel record, cu proprietatile oamenilor fiind mancate intr-un ritm fara precedent dupa Marea Depresie. Ceea ce unii membrii ai clasei noastre inteligente par sa faca, la un anumit nivel, este sa ne manance viitorul. Acesta abia daca poate fi numit limbaj stiintific, dar acel limbaj stiintific s-ar putea sa ascunda problemele importante ale timpului nostru. Oamenii de stiinta tind sa fie deranjati de valori si lucruri care sunt greu de evaluat. Astfel pot avea tendinta de a da la o parte grija de a da mai multa atentie cresterilor IQ si de a trece cu vederea modalitatea in care sunt folosite aceste cresteri. Cu atat mai mult, cea mai mare problema cu care se confrunta umanitatea astazi pare sa fie mai mult etica decat tehnica. Din cate stiu, nu s-a facut niciun studiu care sa arate cresterea comportamentului etic in decursul secolului 20 dar stim ca multe dintre cele mai mari genocide ale secolului 20 au avut loc la sfarsit, in anii 1990(Stenberg & Stenberg, 2008). Daca purtarea oamenilor devine mai etica, este greu sa gasim indicii. Intr-o perioada cand sunt multe razboaie si multi oameni saraci isi pierd casele, o atentie crescanda pentru purtarea etica ar fi, cu siguranta, bine venita.

Daca inteligenta cognitiva ar fi tot ceea ce s-a descoperit ca ar fi, lumea nu ar fi acum in dezastrul financiar in care este acum. Un exemplu extrem este Bernard Madoff in US care a creat o piramida Ponzi de 50 miliarde de dolari care a falimentat multe persoane si organizatii. Ceea ce pare ca lipseste este inteligenta etica, sau folosirea inteligentei cognitive a cuiva in evaluarea si rezolvarea problemelor spre finalizari etice. Latane si Darley(1970) au demosnstrat ca studenti la teologie care erau pe cale sa tina o lectie despre parabola Samariteanului Milos nu erau cu nimic mai tentati decat alti spectatori sa ajute o persoana in necaz care avea nevoie de un Samaritean Milos. Pe baza modelului lor de interventie a spectatorului, am construit un model de comportare etica ce pare sa se aplice unei varietati de probleme etice. Model pentru Inteligenta etica dispozitiva Conform modelului, comportamentul etic dispozitiv este mai greu decat ar parea, in parte datorita faptului ca implica multipli si in mare parte secventiali pasi(Sternberg 2009). Pentru a se comporta etic, in individ trebuie sa: 1. 2. 3. 4. 5. 6. recunoasca existenta unui eveniment caruia sa-i reactioneze, defineasca evenimentul ca avand o dimensiune etica, decida daca dimensiunea etica este semnificativa, isi asume responsabilitatea pentru a genera o solutie etica a problemei, isi dea seama ce regula(reguli) de etica abstracta s-ar aplica problemei, decida cum aceste reguli etice abstracte se aplica de fapt problemei in asa fel incat sa sugereze o solutie concreta, 7. se pregateasca sa faca fata posibilelor reprecursiuni ca a actionat intr-un mod etic, si 8. sa actioneze. Vazut din acest punct de vedere este dificil de raspuns la probleme intr-o maniera etica. Doar daca oamenii inteleg cat este de dificil, s-ar putea sa presupuna gresit, ca doar mergand la o scoala religioasa, sau fiind bine crescuti, sau participand la un curs de etica este suficient sa le asigure o comportare etica. Exista oare o inteligenta Etica ? Exista oare inteligenta etica ? Gardner(1999) s-a confruntat cu aceasta intrebare daca exista vreun fel de inteligenta existentiala sau chiar spirituala care ghideaza oamenii prin dilemele dificile ale vietii. Coles(1998) este unul dintre cei care au sustinut o inteligenta morala atat la copi cat si la adulti. Exista vreun fel de inteligenta morala sau spirituala in care unii copi mostenesc o superioritate asupra altora ? Kohlnerg(1984) credea ca exista stagii de rationare morala si, pe masura ce copii cresc, avanseaza in aceste stagii. Unii vor avansa mai repede si mai departe decat altii, creand diferente individuale in nivelul dezvoltarii morale.

Perspectiva acestui eseu este inrudita dar poate un pic diferita. Oamenii pot cu siguranta diferi in rationarea morala si dezvoltarea morala, dar putem invata atat studentii cat si adultii in lumea activa a imbunatatirii rationarii si comportamentului etic doar instruindui in ceea ce priveste provocarile gandirii si actionarii intr-o maniera etica. Nu este suficient sa predai religie sau valorile eticii. Este nevoie sa inceti copilul despre pasii cuprinsi in inteligenta etica, asa cum am descris mai sus, astfel incat ei pot recunoaste pentru ei insisi cum si de ce coportamentul etic este o asa provocare. Este nevoie de educatie si este nevoie de inoculare impotriva fortelor care este posibil sa-i faca sa esueze sa se comporte etic pentru ca nu reusesc sa treaca peste cei 8 pasi descrisi mai sus. Din acest punct de vedere, gandirea si actiunea etica nu sunt un fel de caracteristici mostenite, ci sunt ceva ce putem dezvolta practic in toti copiii (presupunand ca nu sunt psihopati). Dar astfel de evolutie este dificila pentru ca, asa cum am vazut, gandirea si actiunea etica sunt o provocare mai grea decat pare. Doar mergand la ore de religie si etica nu va produce in toti comportament etic. Concluzie Diferente in manifestarea inteligentei oamenilor pare a fi, cel putin in parte, in abilitatile lor de a parcurge un set de 8 pasi care, impreuna, produc comportament etic. Ratarea unui pas incipient este probabil sa duca la ratarea pasilor ulteriori. Predarea principiilor abstracte ale purtarii etice sau a regulilor etice studentilor este putin probabil, in ea insasi, sa produca comportament etic. Mai repede studentii ar trebui sa fie invatati secventa proceselor care duc la gandire etica, si autoinocularea impotriva presiunilor externe si interne sa se comporte in mod non-etic. Exista si o alta problema cu care ne intalnim in societatea de astazi, aceea ca studentii puri si simplu nu vad etica aplicandu-se lor. Vorbind despre provocarile conducerii, si in special despre conducatori care au devenit nesabuiti, am vorbit despre riscul deconectarii etice (Sternberg 2008). Deconectarea etica(conform Bandura 1999) este dezasocierea cuiva de valorile etice. Cineva poate crede ca valorile etice trebuie sa se aplice actiunilor altora, dar el devine deconectat de ele atunci cand i se aplica. Cineva se poate crede deasupra si dincolo de etica, sau pur si simplu sa nu vada legatura lor cu propria viata. Destul de ciudat, unele dintre cele mai deconectate etic persoane pot fi acelea care invata pe altii sa fie conectati etic. In ultimul deceniu, au fost multe cazuri de leaderi religiosi abuzand copii, de cele mai multe ori foarte mici. Aceste cazuri nu numai ca au jenat bisericile conduse de acestia dar au dus si la sute de milioane de dolari amenzi si despagubiri. Multi oameni azi, vad ca un scop sa o ia inainte, si sunt dispusi sa faca asta in moduri care pun probleme etice. Ca educatori, sugerez sa avem responsabilitate etica sa invatam studentii nostrii sa gandeasca si sa actioneze nu numai destept, dar si intelept si etic sa dezvolte nu numai inteligenta lor cognitiva dar si pe cea etica. Am vazut EF pentru inteligenta cognitiva. Macar de-am fi avut acest efect si pentru inteligenta etica.