Școala Gimnazială „Gheorghe Popovici” Apateu

Disciplina: Istorie
Nume și prenume profesor: Vlad Claudiu
Titlu referat: Orientul Antic

Referat realizat de: Botaș Alexia

 Orientul Antic
Orientul Antic reprezintă spaţiul geografic în care au apărut primele civilizaţii ale omenirii.
Formarea primelor aşezări sedentare permanente s-a datorat accesului la apă, atât pentru
alimentarea locuinţelor cât şi pentru agricultură; exemple: Nil, Eufrat şi Tigru, fluvii cu un rol
important în obţinerea culturilor.

Pentru a-şi uşura viaţa, oamenii au defrişat păduri, au netezit dealuri şi au desecat mlaştini;
nu toţi oamenii şi-au ales ca loc de trai câmpiile fluviale, mulţi stabilindu-se pe văile munţilor
şi în zonele deluroase, ducând o viaţă semi-nomadă; ei trăiau din creşterea animalelor şi se
deplasau în căutare de păşuni1.

1
. Sursa: www.materialedeistorie.com
 Babilonul

De-a lungul celor 2000 de ani ai istoriei sale ,Orașul antic Babilon a fost de doua ori capitala
unui mare imperiu ,legendar pentru splendoarea sa. Babilonienii au facut și importante
progrese intelectuale și științifice .

În comparație cu primele orașe mesopotamiene Sumer si Akkad, Babilonul a apărut mult

mai târziu, amintit pentru prima oara în sec al 23-lea i.e.n. El a devenit cu adevărat important
abia dupa 1900 i.e.n. când un grup de triburi semitice, amoritii, au ocupat Sumerul. În câțiva
ani, Babilonul a devenit capitala micului regat amorit, care s-a extins și sub domnia lui
Hammurabi, s-a transformat într-un imperiu care a ocupat sudul Mesopotamiei și o parte din
nordul Asiriei.

Acest statut a fost consolidat într-o perioadă lungă -până în sec al 12-lea i.e.n.-când
Babilonul a fost eclipsat politic sub controlul unui popor barbar, kasitii.

Sub domnia lui Nabucodonosor 1 și a succesorilor săi, orașul a devenit din nou capitala unui
regat independen , dar în secolul al 10-lea i.e.n. asirienii au ocupat Mesopotamia. Timp de
peste trei secole, Babilonul a fost condus de regi asirieni sau oameni numiți de aceștia.

Însa doua triburi nomade aparute de curând, arameonii și caldeenii, s-au opus cu
perseverență asirienilor. Datorita statutului de oraș sfânt, Babilonul a fost bine tratat de
asirieni și l-a sprijinit în general împotriva celor 2 triburi.

Totuși în 689 i.e.n. regele asirian Sennacherib și-a pierdut răbdarea față de instabilitatea
continuă din zonă și a distrus Babilonul. Deși acest act de sacrilegiu a fost remediat de
urmatorul rege, babilonienii tindeau să se alieze cu dușmanii Asiriei. Conduși de regele
caldeean Nabopolasar, babilonienii s-au aliat în cele din urma cu mezii, un popor Iranian, și
au nimicit Asiria la sfârșitul secolului al 7-lea.

Căderea Babilonului a pus capat rolului Mesopotamiei de centru al unor mari imperii. Ca și
capitală provincială în Imperiu persan, Babilonul a rămas una dintre cele 7 minuni ale lumii și
Alexandru cel Mare a vrut să îl transforme în capitala imperiului său, dar a murit înainte de a-
și putea stabiliza imperiul.
 Succesorii săi din orientul mijlociu, seleucizii, și-au construit capitala pe râul Tigru, și în
cele din urmă Babilonul a decazut2.

2
Sursa: www.referatele.com
 Chinezii
Civilizația chineză a apărut în mileniul al III-lea î.Hr. pe văile fluviilor Huanghe și Yangtze.
În secolul al III-lea î.Hr., împăratul Shi Huangdi (221-210 î.Hr.) a întemeiat dinastia Qin și a
unificat principatele existente într-un singur imperiu. Dinastia Han (206 i.Hr. – 220 d.Hr.) a
deschis comerțul cu Occidentul. Fiind atacat de nomazii din nord (huni), imperiul s-a
destrămat, fiind refăcut câteva secole mai târziu.

Arta arhitecturală din chineza antică se caracterizează printr-un stil distinct și original, cu cea
mai lungă istorie și cea mai întinsă răspândire din lume.
Marele zid chinezesc, a fost construit de către împaratul Shi Huagdi. Zidul a fost construit
între anii 214 – 204 i.Hr., de mii de țărani săraci. Construcția există și azi, având o lungime
totală de 21,196 km3.

3
Sursa: www.descopera.truezone.ro
 Epopeea lui Ghilgameș
Epopeea lui Ghilgameș este o scriere epică în Mesopotamia antică, cea mai veche
scriere literară a umanității care datează din mileniul al III-lea. Epopea a fost scrisă pe
doisprezece table, inițial având 3600 de versuri. Ghilgames a fost un personaj real, care a trăit
în cetatea Urukului, iar opera înfațișează multe aspecte ale vieții din epoca în care
a trăit acesta.

Apar multe simboluri pe drumul inițiatic a lui Ghilgameș. Simbolismul paznicilor,

Oamenii Scorpii, ține de inițiere care poate fi interpretat ca o trecere dincolo de poartă.
Oamenii Scorpii reprezintă o lume pecetluită. Poarta este simbolul de trecere dintre două
lumi, dintre cunoscut si necunoscut, dintre lumină si întuneric.

Tunelul este o cale de comunicare dintr-o zonă de lumină în alta, cale de trecere care
se regăsește în toate ritualurile de inițiere. Este simbolul angoasei, a fricii în fața greutăților.

Ghilgameș este primul erou din literatura universală și se confruntă cu o dilemă,

cu o încercare despre care vor apărea multe alte scrieri de-a lungul timpului. Frica de
moarte este una nejustificată, dar totuși împărtășită de toți oamenii care speră să ajungă la
viața veșnică deși știu că acest lucru este imposibil. Epopeea lui Ghilgameș a devenit o
sursă de inspirație pentru viitorii scriitori și va rămâne o operă importanta în literatura
universală4.

4
Sursa: www.qreferat.com
 Codul lui Hammurabi
Hammurabi cel Mare (1792-1750 i.Hr.) este regele babilonian care care este considerat a fi a
inventat primul cod de legi.

În 1 750 i.Hr., regele Hammurabi moare la Babilon. El este întemeietorul primului imperiu
babilonian, iar domnia lui, inaugurată în 1792, marchează în Mesopotamia un apogeu care
vede civilizația dobandindu-și trăsăturile sale definitive și căpătând valoare de model pentru
posteritate: este cazul Codului care poartă numele regelui, mărturie inestimabilă a ordinii
statale și a mentalităților din acea vreme, cu toată probabilitatea, a fost publicat la începutul
domniei lui.

Cele 282 paragrafe săpate în piatră îmbrățișează aproape tot dreptul public și privat în
vigoare la babiloneni pe vremea lui Hammurabi.

Iată câteva fragmente din celebrul Cod al lui Hammurabi:

. Dacă cineva acuza pe altcineva, fară să poată aduce vreo dovadă, acuzatorul va fi omorât.

. Dacă cineva acuză pe altcineva, și poate dovedi vina acestuia, el va fi răsplătit cu bani.

. Dacă un judecător ia o decizie într-un caz, iar apoi se dovedește că a greșit, va fi pus să
plătească de douăsprezece ori cât a impus el acuzatului, și nu i se va permite să mai judece.

. Dacă cineva fură pe fiul altcuiva, va fi omorât.

. Dacă cineva găsește un sclav evadat și îl returnează proprietarului, acesta va trebui să

plătească doi sekeli5.

5
Sursa: www.qdidactic.com