Imperiul Vechiului Babilon

Cel mai celebru ora din Antichitatea oriental, Babilonul ia fiinta pe malul Eufratului in a doua jumatate a mileniului al III-lea. Prima meniune documentar a oraului pare a data din timpul domniei suveranului akadian ar-kali-arri (circa 22542230). Structura etnic a populaiei este marcat de ptrunderea triburilor semitice ale akadienilor, apoi, la sfritul mileniului, de cele ale amoriilor. Situat la rscrucea marilor drumuri comerciale, Babilonul nregistreaz la nceputul mileniului II., dup dispariia hegemoniei summeriene, odat cu sfritul celei de-a treia dinastii din Ur, o rapid ascensiune, depind ca bogie i populaie cetile vecine Ki i Akkad. Idiomul babilonian evolueaz ca un dialect al akkadienei, folosind aceleai cuneiforme. Prelund elementele i tradiiile civilizaiei sumero-akadiene-n religie, drept, tiin, art, literatur, continuitatea este vizibil, cu unele modificri impuse de noile realiti politice, civi lizaia babilonian codific i rspndete n ntregul Orient aceste valori. Dei summerian dispare ca limb vorbit, ea supravieuiete n domeniul cultului i al literaturii. anului 1894 o astfel de grupare nomad s-a aezat la sud-est de oraul Kis fr ca s poat fi mpiedicai de armatele acestui ora milenar. Zeul acestei seminii, privit dimineaa la rsritul soarelui, se numea Marduk (lit: stpn al locului) i spaiul unde s-au aezat noii sosii amorii se numea probabil Babilla, pe care nomazii semii sau urmaii lor l-au prefcut, prin joc de cuvinte, n Babili poarta zeului". Cpetenia acestei grupri de nomazi semii era Sumuabum (1894-1880) fondatorul primei dinastii babiloniene (1894-1594)-, care fcea parte dintr-o familie de efi vestsemit ca i Isbierra i Naplanum, regii din Isin i Larsa. El nu-i recunoate ca regi ai si pe regii din Isin i Larsa, i cucerete dou vechi state mesopotamiene Kazallu i Dilbat. Fortific ultimul ora i ncepe construirea zidurilor Babilonului. Lista regilor din Babilon i acord cincisprezece ani de domnie i pe urmaul su l numete Sumulailu (c. 18161781). Acesta este constructorul propriuzis al Babilonului, cci cldete zidul cel mare al oraului, nfrnge oraul vecin Kis i i drm zidurile. Dar el reia construcia de temple i nal o capite, ca i vechii regi akkadieni i sumerieni, unor zei autohtoni, ca Zababa. Totui nici zeii amorii nu snt dai uitrii cci un an primete numele de an al furirii unui tron de aur i argint lui Marduk", alt an i ia denumirea dup sfinirea unei statui a lui Sarpanitu, soia lui Marduk".Babilonul ramane totusi o putere de rangul al doilea pn ctre mijlocul sec. XVIII, un mic principat strivit ntre puternicele regate Mari, Larsa, Eshnunnah i Assur. Dincolo de rivalitile politice, n sudul Mesopotamiei mai ales, existau conflicte mult mai grave ce repuneau n discuie nsei bazele societii mesopotamiene. Starea de tensiune poate fi sesizat n mod indirect, prin prisma msurilor pe care au fost obligai s le ia diferii suverani mesopotamieni pentru a redresa situaia. Problema esenial a epocii este legat de noul rol pe care a nceput s-l joace acum proprietatea particular n economia i n societatea mesopotamian. Aceast evoluie s-a afirmat mai cu seam n detrimentul templelor care nu mai erau excepie fcnd palatulsingurele posesoare de pmnturi i ateliere. Secularizarea statului, care s-a accentuat sub prima dinastie din Babilon, a fost precedat de o secularizare a economiei. n aceast epoc diferii suverani mesopotamieni au luat numeroase msuri care au dus la consolidarea legal a proprietii particulare. Trimuful Babilonului Opera lui Hammurabi (17921749) Sumulailu a vrut s fac ereditar succesiunea la tron i de fapt vreme de trei sute de ani motenitorii si au stpnit Babilonul. Fiul su Sabum a cldit marele templu al lui Marduk Esangila. In timpul nepotului i strnepotului su Awilsin i Sin-muballit, puterea statului-ora

La un secol dup cderea celei de-a III-a dinastii din Ur,ca i multe alte grupuri de amorii, n jurul

Babilon a devenit respectabil, i n acest ora regii de mai sus au construit temple i au ridicat mari ziduri de aprare. De fapt Babilonul ar fi rmas un principat nensemnat dac fiul lui Sin-muballit nu ar fi avut talente politice i militare excepionale care au dus la cuceriri ntinse i la rsturnri politice nsemnate n Mesopotamia. Energic i ambiios,acest fiu,care se numea Hammurabi (1728 1686) a transformat, pn la sfritul domniei, statul su n cea mai important for politic a Orientului Mijlociu. Ascensiunea sa este oglindit astzi n scrisorile gsite n arhivele din statul Mari. Tnrul principe, cu un nume vest semit, i nu akkadian, devenea in 1728 stpnul unui mic regat din centrul Mesopotamiei,ai carei regi nu jucasera decat un rol modest in epoca Isin-Larsa. Un bun administrator si un politician prudent,el nu este un mare om,asa cum s-a crezut multa vreme. Vasal al lui Samsi-Adad I pana la moartea acestuia,el stie sa-si astepte ora; timp de muli ani, nainte de cucerirea regatelor rivale, Hammurabi a consolidat puterea Babilonului. In cativa ani,printr-un abil joc al alianelor, el i consolideaz poziia n Mesopotamia, apoi trece la o politic expansionist urmrit cu o impresionant tenacitate.In cel de-al treizeci si unulea an de domnie, l nfrnge pe puternicul rege al Larsei, Rim-Sin, apoi pe principele din Esnunna, sprijinit de Elam. Zimrilin, suveranul din Mari, aliat timp de douazeci de ani al lui Hammurabi, este nvins n 1694, iar capitala sa tears definitiv din istorie dup un mileniu de nentrerupt existen.Dup moartea lui amsiAdad I, Asiria recunoate i ea suzeranitatea babilonian, Hammurabi devenind stpnul necontestat al Mesopotamiei i al prilor orientale ale Siriei. Ctre anul 1760 Imperiul babilonian era deja constituit. Intreaga Mesopotamie, de la Golful Persic pn la pustiul Siriei, este stpnit de Hammurabi ; acum el ntrete oraele cu ziduri spre a le apra de atacurile nomazilor, construiete numeroase canale spre a mbunti irigaia ogoarelor, n fine ridic multe temple care au fost mpodobite cu tronuri, statuete i embleme. Adoptnd titlul de Rege al Sumerului i Akkadului, rege al celor patru pri ale lumii", Hammurabi trdeaz aspiraiile sale spre o monarhie universal. Dar imperiul sau,care se intinde in centrul si sudul Mesopotamiei si fara indoiala in Elam,nu este mai solid decat alte constructii politice ale amoritilor si nu-i va supravietui intemeiatorului sau. Productia artistica din timpul sau nu a lasat alta mostenireb decat stele care denota raceala unei arte oficiale inferioare celei din Mari.Dar amoritul din Babilon merit sa raman in istorie pentru codul care-i poarta numele si pentru activitatea intelectuala din capitala sa.
Societatea si economia in epoca lui Hammurabi

Ultimii ani ai domniei lui Hammurabi marcheaz un apogeu al istoriei mesopotamiene: problemele externe preau rezolvate, eternul conflict cu nomazii din vecintatea Mesopotamiei ddea impresia c poate fi aplanat, secularizarea statului i protecia pe care acesta le-o acorda indivizilor asigurau un oarecare echilibru social, n fine, prosperitatea economic se ntemeia pe baze solide, att agricole ct i artizanale i comerciale. Organizarea imperiului, opera esenial a lui Hammurabi, era de tip patriarhal i piramidal i se ntemeia pe laicizarea administraiei i a justiiei. Existena unei jurisdicii scrise consolida supremaia statului, adic a suveranului i a reprezentanilor si i implica existena unei structuri deja ierarhizat a justiiei subordonat autoritii monarhice. Mai multi regi din epocile Ur si Isin-Larsa au publica culegeri de legi;dar cea a lui Hammurabi este cea mai ampla si mai bine conservata. Faimosul cod de legi, descoperit la Susa, desvrete opera lui Hammurabi. Codul pe care suveranul babilonian l promulg adun i sistematizeaz legile anterioare, incluznd i elemente specific semite. n ncheiere, cteva cuvinte vdesc orgoliul justificat al suveranului pentru opera dus la bun sfrit: Eu am pus capt rzboiului,/ Am favorizat bunstarea rii,/ Am fcut ca poporul s -i gseasc

odihna n locuine linitite,/ Nu am ngduit ca n mijlocul lui s-i afle loc cei care nu-i dau pace./ Marii zei m-au chemat,/ i eu am fost pstorul binefctor, cu sceptrul dreptii,/ Umbra mea binevoitoare s-a nrins asupra oraului meu,/ n snul meu am adunat popoarele din Sumer i Akkad,/ i ele au prosperat sub ocrotirea mea,/ Le-am aprat cu nelepciunea mea,/ Pentru ca, cel puternic s nu asupreasc pe cel slab.

Codul este culegere de 282 de precepte, de norme de drept civil i penal, de drept administrativ, comercial, al familiei .a. Codul cuprindea trei pri: introducerea n care afirm intenia lui Hammurabi de a instaura o administraie pe temeiul dreptii dispoziiile cu caracter civil i penal privitoare la numeroase aspecte juridice ale vieii economico-sociale; ncheierea n care regele i amenina cu un blestem pe cei care i vor nclca hotrrile. Dup unii asirologi, Codul lui Hammurabi nu are nici o legtur cu cutumele legale ale epocii, reprezentnd mai degrab expresia literar tradiional a responsabilitii sociale a regelui; n consecin, codul n-ar trebui luat ca nite directive normative n felul legilor post-biblice sau romane (Leo Oppenheim). Se pare deci, ca codul codul respectiv nu pare sa fi fost vreodata aplicat;se poate crede ca este vorba in primul rand despre o opera de propaganda menita sa glorifice bunele intentii si energia unui suveran,care spera sa starneasca astfel cu anticipatie recunostiinte popoarelor recent suspuse si sa-i descurajeze pe delicventi;dupa care s-a continau aproape pretutindeni aplicarea cutumelor nescrise. Cu toate acestea,codul lui Hammurabi,redactat intr-o limba akkadiana clara si precisa,si completat de corespondenta administrativa a regelui si cu contractele din timpul respectiv,da insa tablolul cel mai complet cu putinta al unei societati din Orientul Apropiat antic. Administraia era mai centralizat n epoca primei dinastii babiloniene dect sub suveranii din Ur. Toi acei ensi dispruser, iar administraia central avea n frunte un fel de vizir rezident n Babilon, un guvernator de provincie (umbanda) n fiecare din cele dou orae mari, Sippar i Larsa, prefeci (sakkanak) n toate oraele, i cte un reprezentant (rabianum) al puterii centrale n fiecare localitate. Aadar, o structur de tip piramidal, cum era i cea judectoreasc. Monarhia,care intelege intelege sa se afirme pe seama autoritatilor traditional numeste si incadreaza judecatori,care trebuie sa inlocuiasca jurisdictia municipala a oraselor.Suveranul din Babilon,care doreste sa starpeasca razbunarea,sesizeaza corect ca o compensare pecuniara ca pedeapsa pentru o crima risca sa fie considerata insuficenta:in consecinta codul pedepseste dur tot felul de delicte si aplica legea talionului in forma sa cea mai brutala.De exemplu: Daca un arhitect a construit pentru o alta persoana a o casa si nu a facut-o trainica,astfel incat s-a daramat si stapanul casei a murit,arhitectul respectiv va fi condamnat la moarte.Daca a murit copilul stapanului casei,va fi condamnat la moarte copilul arhitectului respectiv. In sfarsit regalitate intervine in domeniul economic,fixand preturile produselor alimentare curente si,in cod salariile.Motivul acestei interventii nu ne este clar:sa fie vorba de manipularea etalonului de la valoare,de un raspuns ipocrit la plangerile clasice impotriva cresterii preturilor?In orice caz,trebuie sa constatam ca salariile stipulate in contractele din epoca respectiva sunt cu mult mai mari decat cele din cod. Dreptul consacra inegalitatea claselor sociale:oamenii-prin excelenta(amelu),care administreaza afacerile orasului lor in consilul batranilor(acestia sunt oameni de afaceri,proprietari funciari,inalti functionari,preoti); oameni liberi (mukenum-aceasta este originea cuvantului meschin)sau oameni obisnuiti,clienti ai celor precedenti sau salariati subalterni ai regelui sau ai templelor; sclavii (uardu),care sunt prizonieri de razboi,datornicii insolvabili sau copii vanduti de familia lor in

timpul unei perioade de foamete(conditia lor este mai putin dura decat in alte societati antice si isi pot rascumpara libertatea).Sanctiunile in cazul crimelor variaza in functie de categoria din care face parte victima.De exemplu: Daca un individ a crapat ochiul unui om,i se va crapa un ochi.Daca individul a crapat ochiul unui mukenum,el va plati o mina de argint(505 grame).Daca individul a crapat ochiul sclavului unui om,el va plati proprietarului sclavului o jumatate din pretul acestuia din urma. Codul legitimeaza operatiunile efectuate de catre tamkarum,acel om de afaceri care este in acelasi timp bancher,intermediar,director al unei inteprinderi comerciale,agentul regelui pentru gestionarea domeniilor acestuia sau pentru colectarea impozitelor.El reprezinta acel capitalism cu baza comerciala ce trebuie sa dateze inca din mileniul al III-lea si ale carui importanta si tehnici(contracte de asociere,scrisori de schimb,camata)de sunt dezvaluite de numeroase texte incepand cu Tablitele din Cappadocia.Clasa oamenilor de afaceri s-a eliberat de controlul dublu exercitat de temple si de birocratia regala pe care o suporta in timpul epocii din Ur.Dar Paltul,administrata ce o imita pe cea a Templelor pe care le domina din ce in ce mai mult,exercita predominanta economica din cauza intinderii bunurilor regale,si gestionarea sa se inspria adeseori din principiile politice.Iar oamenii insisi ii datoreaza impozite si corvezi(refacerea si intretinerea canalelor).Palatul obtine desigur mai mult profit din bunurile sale funciare,care sunt impartite in exploatari mici sau mijlocii.Unele dintre acestea sunt incredintate unor arendasi ereditari sau unor locatari cu contract de inchiriere;un caz frecvent este cel al domeniului functiei,ale carui venituri renumereaza uin soldat sau un functionar si trinde sa devina erediatr.Monarhia este preocupata de moderare tensiunilor sociale. Problema nomazilor aflai n curs de sedentarizare a fost temporar soluionat prin distribuirea unor loturi de pmnt aparinnd Coroanei, de care beneficiau att ofierii ct i soldaii-coloniti.Palatul si templele dau bani cu imprumut cu o dobanda mai mica decat cea autorizata de rege(20 %pentru bani,33 %pentru avansurile de grane in contol recoltei)sii ajuta pe sclavi sa se rascumpere;codul decide ca datornicul insovabil vandut ca sclav va fi eliberat dupa trei ani;aproape fiecare inceput de domnie este marcat de o anulare a datoriilor.

Exploatarea traditiei summeriene si inflorirea stiintelor

Dupa caderea dinastiei a III-a din Ur,poporul din Sumer isi incheie procesul de dizolvare in masa de semiti,iar limba summeriana devine o limba moarta,amenintata cu o deformare rapida.Dar intrucat este limba ritualurilor si a traditiilor,scribii din Mesopotamia Inferioara fac efortul de a salva comoara spirituala a celor doua milenii precedente,redactand in scris ceea ce se transmisese pana atunci pe cale orala;unii dintre acesti scribe,mandri ca sunt cunoscatori ai limbii dificile a Summerului,compun chiar opera asemanatoare celor din trecut,Aceasta munca uriasa incepe in orasele summeriene(au fost gasite mii de tablite literare la Ur si mai ales la Nippur)in epoca IsinLarsa si continua la Babilon in mediu semitic;in acest oras,scribii,dornici sa faca accesibile textile summeriene,incep sa le traduca in limba akkadiana,si apoi sa le adapteze gustului nou. Locuitorii din Summer elaborasera o multime de mituri pentru a explica lumea materiala,fie ca era vorba de originile slae,de marile fenomene fizice sau de proprieatile plantelor si ale mineralelor. Enuma elish-Poemul Creatiei,recitatat in timpul sarbatorii Anului Nou la Babilon(poate incepand din epoca lui Hammurabi),adapteaza la necesitatile propagandei babiloniene cosmogonia summeriana conform careia zeii au aparut din apele primordial si care,asemenea mitului grec(Cronos si Zeus),imaginase un conflict intre generatiile de divinitati.Invingatorul lui Tiamat(apa sarata),divinitate monstruoasa care-i ameninta pe zeii mai tineri,nu mai este Enki,ca in textul summerian,ci fiul sau Marduk,care,dupa victoria sa,creaza lumea actuala si omenirea. Alte povestiri,cu un ton mai epic,evoca eroii din trecutul summerian,dar nu este intotdeauna usor de facut deosebirea intre epopee si mit:astfel,istoria lui Ghilgahmes ridica problema lumii

celeialte.Acest rege din Uruk,mandru de forta sa,a stitu sa dejoace cursele intinse de oameni si de zei,dar moarte prietenului sau Enkidu ii provoaca o neliniste profunda.Incercand sa scape de destin,eroul reuseste,dupa o calatorie indelungata,sa-l intalaneasca pe Ziudsuddu.omul care a supravietuit Potopului si pe care zeii l-au facut nemuritor.Animat de compasiune,acel Noe mesopotamian ii permite lui Ghilghames sa obtina planta miraculoasa denumita batranul redevine tanar,dar la intoarcere,atunci cand regele din Uruk face baie,un sarpe ii rapeste pretiosul leac.Mereu obsedat de ideea mortii,Ghilghames obtine de la Nergal,zeul Infernului,ca acesta sa elibereze spiritul lui Enkidu;acesta ii descrie un tablou sinistru al vietii de apoi,ce se incheie prin acest amanunt semnificativ:totul este scufundat in praf.Eroul nu mai are decat sa mediteze la invatamantul pe care i l-a transmis la inceputul calatoriei sale Carciumareasa care locuieste in mijlocul marii:Umple-ti stomacul,bucura-te zi si noapte.Aici se vede diferenta intre egipteni si mesopotamieni:acesti din urma,care se agata cu disperare de viata prezenta si de placerile ei,nu se preocupa prea mult de mormintele lor.Mausoleele ridicate de monarhilor divinizati din Ur constituie o exceptie intr-o tara in care imensa majoritate a populatiei nu are drept mormant decat un urcior insotit de obiectele dragi mortului. Spiritul modern apreciaza mai putin celelalte genuri literare din fondul summerian:imnuri pentru slavirea zeilor,lamentatii cu privire la soarta oraselor ocupate de dusmani,incantatii pentru alungarea demonului raspunzator de o boala. Imperiul neobabilonian La sfritul secolului al VII-lea, mostenirea Assiriei ii revine dinastiei chaldeene din Babilon mai curand decat mezilor,barbari care raman in taberele din Mesopotamia Superioara.Insa,din perspectiva istoriei Orientului Apropiat, supremaia Imperiului neobabilonian ne apare mai curnd ca interregnul dintre asirieni i peri.

Renaterea Babilonului nu este un eveniment brusc. Oraul cunoate perioade de prbuire sau

de reviriment chiar prin bunvoina sau reaua voin a regilor assirieni. Chiar i n perioada dominaiei assiriene, textele menioneaz existena unei dinastii-a X-a, care grupeaz nouasprezece regi de origini diverse, dominnd ntre 732 i 625.In realitate, regi assirieni se proclam regi ai Babilonului i iau, cu aceast ocazie, un nume de ntronare specific. Sigur, tendine de autonomie exist, ceea ce provoac reacii dure din partea Assiriei. Este cazul lui Sennacherib, care distruge Babilonul, aducndu-l ntr-o stare de ruin. O situaie nou este creat prin dispariia lui Assurbanipal II. Nabu-apla-utsur/Nabopalassar, care aparinea aristocraiei chaldeene i care a fost probabil general al armatei assiriene, ocup oraul Uruk, apoi se proclam rege al Babilonului (625605), izgonind garnizoanele assiriene din Mesopotamia meridional. Dei nici babilonienii, nici chaldeenii nu erau ostai remarcabili, iar mezii i ntreceau nespus de mult n vitejie, totui Nabopalassar avea caliti de fin diplomat, graie crora ajunge la o nelegere avantajoas pentru el cu regele mezilor Kyaxares.Aliat cu regele Mediei, Nabopalasar particip la rzboaiele care se ncheie cu distrugerea statului assirian. Perioada inaugurat de Nabopalassar figureaz ca a XI a dinastie a Babilonului (625-538). Astfel, sub o dinastie chaldeean, Babilonul redevenea, dup un mileniu, prima putere a lumii orientale, disputndu-i cu Egiptul sait hegemonia asupra Siriei i Palestinei.In 605,faraonul Nechao(609-594)trebuie sa paraseasca Siria dupa ce a fost invins la Karkemi, pe Eufrat,de mostenitorul lui Nabopalassar, principele Nabu-kudur-utsur II(605-562),Nabucodonosor din Biblie. Opera lui Nabopalassar a fost continuat de fiul su, Nabucodonosor II ,care a consolidat noul stat i, profitnd de condiii externe favorabile, a impus dominaia Babilonului asupra unei pri din motenirea assirian. Dei au cooperat n lupta antiassirian, relaiile dintre cele Babilon si Media

erau departe de a fi amicale. Nabucodonosor asista cu team la rapida ridicare a Mediei i a intuit c din aceast direcie venea ameninarea cea mai mare. De aceea, el a hotrt construirea unui mare zid de aprare ntre Tigru i Eufrat, mai sus de Sippar, precum i ridicarea fortificaiilor extrem de puternice din jurul Babilonului (anii 590-580). Xenophon n celebra sa Anabasis, ,,retragere a celor zece mii", a vzut acest zid al regilor" care este i azi vizibil n fotografiile aeriene (Anabasis II, 4, 12).Dar mezii, angajai ntr-un lung rzboi cu Lydia, nu au atacat Babilonul, lsnd lui Nabucodonosor rgazul pentru a-i consolida dominaia n regiunea siro-palestinian, acolo unde faraonii egipteni ridicau, n mod tradiional, i ei pretenii. Nabucodonosor trebuie,ca si assirienii,sa-i pedepseasca pe vasalii sai din Fenicia si din Palestina,mereu indemnati la rascoala de Egipt,pe care armata babiloniana incearca sa-l invadeze de mai multe ori.n 601,dupa o batalie nedecis n apropierea Deltei, babilonienii abandoneaz ncercarea de a ptrunde n Egipt.Inainte,de aceasta,in urma campaniei din Palestina din anul 604, regatul Iudeei recunoate stpnirea Babilonului dar, miznd pe eficiena sprijinului egiptean, se revolt n anul 598. Nabucodonosor a reuit s reprime rscoala. Ierusalimul este cucerit, regele Ioiachim este capturat i nlocuit cu Sedechia, iar 10.000 de evrei sunt deportai n Mesopotamia. Zece ani mai trziu, Iudeea se revolt din nou, fiind sprijinit tot de Egipt. Nabocudonosor ptrunde iari n Iudeea cu o puternic armat, cucerete unul dup altul oraele mai importante pe care le distruge, i ncepe asediul Ierusalimului. Dup doi ani, oraul este ocupat, regele Sedechhia este capturat, orbit i trimis n lanuri la Babilon(IV Regi, XXV, 7 sq). Dup obiceiul assirian, babilonienii execut ntreaga aristocraie iudaic, iar majoritatea locuitorilor este deportat n Mesopotamia. Este aa-zisa captivitate babilonian, care a lsat urme adnci n contiina evreilor. Oraul Ierusalim a avut i el mult de suferit: zidurile de aprare au fost distruse, la fel templul i palatul regal. Iudeea a devenit o simpl provincie a statului babilonian. Mai puin succes a avut Nabucodonosor n faa zidurilor Tyrului, care au rezistat asediului timp de treisprezece ani (587 574), dup carevechiul ora fenician a fost nevoit s recunoasc suzeranitatea babilonian. Este probabil c regele Babilonului, prin rzboiul su mpotriva statului Iuda, dar i a Tyrului, ca i a statului-ora Askalon, urmrea s-i ntreasc frontiera cu Egiptul, n vederea unei expediii n Valea Nilului. Cronica neobabilonic relateaz de fapt in 568/567,incursiuni la hotarele egiptene care determin ara faraonilor s nu mai intervin n Palestina i Siria. Nabucodonosor care se intituleaz rege al dreptii", cruia i s-au ncredinat popoarele de ctre zeul Marduk ntemeiaz un imperiu ce se ntinde de la hotarele Egiptului pn la insula Tilmun (Bahrein). Dar acestea sunt actiuni limitate,si Babilonul cunoaste in cele din urma,dupa cinci secole de instabilitate,pacea care-l transforma din nou in regiunea cea mai bogata si mai evoluata din Asia de Vest. Sub Nabucodonosor II birocraia a fost reorganizat i repartizat n cteva mari ministere. In mijlocul unei populatii care foloseste limba aramaica,limba akkadiana din Babilon si scrierea cuneiforma sunt pastrate la loc de cinste de scribii care constinua sa-si scrie cronicile in sa colectioneze prevestiril;in secolul VI se perfectioneaza si mai mult metodele de observatii si de calcule astronomice. Dar civilizatia neobabiloniana este vestita mai ales lucrarilor executate de Nabucondonosor in marele oras.Regele se preocupa la inceput de protejarea capitalei impotriva unui atac al mezilor.Un zid zagazuieste istmul dintre Tigru si Eufrat,apoi orasul insusi este inconjurat de doua ziduri cu perimetrul de 8 kilometri si respectiv 18 kilomteri;cele doua jumatati ale Babilonului separate de Eufrat nu sunt legate intre ele decat printr-un singur pod ale carui grinzi sunt retrase in fiecare noapte.Dar cate splendori trebuie aparate:palatul citadelei cu gradinile sale suspendate,palatul de vara,pavilionul Sarabatorii Anului Nou,templul lui Marduk acoperit cu aur,cu marmura si cu lapislazuli,ziguratul cu sapte etaje,monument enorm cu inaltimea de 90 de metri care a putut inspira povestirea Turnului Babel. Din vremea acestor suverani chaldeeni dateaz somptuosul Babilon descris de cltorii greci i care a fost descoperit de arheologii germani. Arta neobabiloniana a mostenit de la Assiria gustul pentru colosal,dar o conceptie religioas anoua interzice reprezentarea scenelor istorice sau culturale si limiteaza figurile la animale simbolice in

reliefuri de caramizi smaltuite,ale caror frize ce impodobesc aceste locuri sfinte(zidurile cailor procesiunilor,poarta lui Istar,zidurile templelor)sunt singurele vestigii ale unei perioade stralucite. Imperiul babilonian,totusi mai putin intins,este mai fragil decat predecesorul sau assirian. Supremaia babilonian a fost de scurt durat, cci, odat cu regele persan Cyrus, o nou putere politic se ivise la Rsrit. n aceast alctuire artificial care era Imperiul neobabilonian, dincolo de faada lui tradiionalist, de consevatorismul atotputernicului cler al lui Marduk, apruser, nc din secolu VII, primele semne ale dezintegrrii vechilor structuri orientale, cel puin pe plan economic. Dac pn n epoca neobabilonian palatul i templul avuseser un rol preponderent n economie, de acum nainte aceasta capt treptat caracterul unui capitalism ante litteram n care marile bnci jucau un rol financiar privilegiat. n epoca neobabilonian, n Babilon sunt atestate veritabile dinastii bancare, precum cea a familiei Egebi, de origine evreiasc, i a familiei Murau. Prin urmare, viaa economic a Babilonului, impulsionat de remarcabila dezvoltare a comerului, privea spre viitor, n timp ce toate celelalte forme ale civilizaiei caldeene urmreau perpetuarea trecutului. n cele din urm, prbuirea Imperiului neobabilonian a fost precipitat de veleitile politice ale atotputernicului cler al lui Marduk. Nabucodonosor moare n 562 dup ce a domnit peste patruzeci de ani,insa fiul sau Avil-Marduk (562560) a fost incapabil s menin puterea regalitii babiloniene, iar pe de alt parte se pare c a ncercat s se mpotriveasc puterii preoilor din templele Babilonului. Dar el este repede nlturat de la domnie de fiul su vitreg Neriglissar (560 556), numit n Ieremia XXXIX, 9,13 cpetenie a magilor". Sigur este c preoii zeului Marduk-strns legai de nobilimea chaldeean, l-au sprijinit pe acest rege iar rivali i potrivnici ai lor erau preoii arameeni ai zeului Nana-Sin din oraul Ur (la rndul lor ataai de preoimea zeului Sin din marele ora Harran ce se afla sub stpnirea mezilor). Antagonismul ntre aceste dou grupri rivale, s -a ascuit atunci cnd regele Neriglissar moare timpuriu. Succesorul su minor Labas-marduk este ns asasinat fr ndoial de ctre una din cele dou faciuni rivale, mai probabil cea a zeului Sin, cci dup moartea acestuia, noul rege va afirma c cel ucis s-a urcat pe tron mpotriva voinei zeilor". In 556 facatorii de regibabilonieni il aleg pe Nabu-nad/Nabonid(556-539). O personalitate bizar, ultimul rege al Babilonului era originar din oraul Harran, unde mama sa era preoteas a zeului Sin, i trebuie s fie considerat mai curnd ca assirian i ca succesor al lui Assurbanipal. El recldete templele zeilor si Sin la Harran i Ur i Samas la Sippar i Larsa, atrgndu-i ostilitatea profund a slujitorilor lui Marduk. Inceputurile domniei i-au fost marcate de rscoale n Siria i Palestina, ceea ce a dus la intervenia trupelor regelui Nabonid n anii 554 i 553, dar regele mai cu seam este preocupat de rivaliti ntre preoii templelor. Dup ce o pune pe fiica sa s fie preoteas mare n templul zeului Sin din oraul Ur i s se considere drept soie" a zeului Nanna-Sin, el recldete templul zeului Sin din Harran, numit E-hulhul. ceea ce i determin pe preoii zeului Marduk din Babilon s socoat c regele l ador pe un zeu mincinos" i c ridic un templu neadevrat".Lipsit de autoritate in Babilon, Nabonid se decide s plece la cucerirea oraului Taima, dintr-o oaz aezat n nordul Arabiei, cale de 1000 km prin deertul arabic (Nefud). Regele Nabonid a stat opt ani n oaza Taima i este posibil ca el s ii vrut s creeze aici o armat, compus din arabi i arameeni, care s se mpotriveasc atacului perilor. In tot acest timp regele Nabonide este nlocuit la Babilon de fiul su i motenitorul Belsarussur(Baltahzar - Belatzar cum este numit n Danil, V, 1 sq). Unul din efectele ederii btrnului rege Nabonid la Taima a fost i faptul c nu a mai putut mplini la nceputul anului riturile care aveau loc n templul l u i Marduk, n special nu putea s ia parte la recitarea poemului Enuma Elish, ceea ce fcea ca din punct de vedere al clerului din Babilon s nu fie rege i s nu aib drept s stea pe tronul regal. Aceast dispreuire a riturilor eseniale ale Babilonului a contribuit fr ndoial la prsirea lui Nabonid de ctre locuitorii Babilonului, i la eficiena propagandei preoilor lui Marduk mpotriva regelui. Alegand politica defensiva,reaciile Babilonului la ascensiunea puterii persane snt ovielnice ; dei aliat al lui Astyage, regele Mediei, i al lui Cresus, suveranul Lydiei, Nabonid nu le acord nici

un sprijin n faa agresiunii armatelor persane comandate de Cirus II cel Mare, crora le cad victim. nsa in anul 539, perii, condui de regele Cyrus al II-lea cel Mare, pornesc ofensiva mpotriva Babilonului.In fata amenintarii ahemenide, regele Nabonid se ntoarce dup opt ani n Babilon i n 539 srbtorile Anului nou snt oficiate cu deosebit fast, dar era prea trziu. In regiunea de la rsrit de Tigru, guvernatorul regelui Nabonide, un iranian numit Gabryas (Gubaru) se raliaz cauzei perilor i mezilor i ncep ofensiva lor mpotriva Babilonului. Armata babilonian, este biruit uor intr-o prim ciocnire lng Opis,si armatele persane trec fr dificultate de zidurile construite de Nabucodonosor ocupand oraul Sippar.Apoi dou zile mai trziu (12 octombrie 539) perii intr n Babilon care nu se apr, dar n citadela oraului se retrsese Baltashar cu tatl su. Dup relatarea crii lui Danil V, 1 sq, nainte de cderea Babilonului n faa lui Belaar, care benchetuia, o mn a scris pe zid cuvintele: Mene, mene, teqel ufarsiri''' termeni aramaici avnd sensul: ,,a numrat, a cntrit, a mprit". Citadela a fost repede cucerit de peri i btrnul rege Nabonid a fost trimis n surghiun n Carmania,in rsritul Mrii Caspice pe cnd fiul su a fost ucis (Danil, V. 30). Preoii lui Marduk i cnt bucuria:
Pe zeii care i prsiser templele, Cyrus i-a adus la locuinele lor,/ Furia a mblnzit-o, sufletului i-a adus pacea,/ Pe aceia a cror putere fusese rsturnat i-a readus la via,/... Printre locuitorii din Babilonia domnete acum bucuria,/... Toi privesc bucuroi la noul rege!

Cderea Babilonului, favorizat de trdarea clerului lui Marduk care, ostil lui Nabonide, vedea n Cyrus salvatorul care-i va ngdui rectigarea privilegiilor- marcheaz prbuirea Imperiului neobabilonian i nceputul unei epoci de adevrat rennoire. Cum se intampla de regula in Asia de Vest,barbarii veniti din exterior castiga in fata popoarelor civilizate,dar victoria lor a fost facilitata de razboiaele care si de deporarile care,din secolul al IX-lea si pana in secolul al VI-lea au slabit Orientul Apropiat prin zdrobirea spiritului national si au pregatit terenul pentru un imperiu ca va fi mai intins si mai putin contestat decat cel al assirienilor. Cyrus II va ntemeia un imperiu nou a crui organizare se baza, pentru ntia oar n lumea oriental, pe o concepie universalist. Babilonia devine o provincie a Imperiului Ahemenid, bucurndu-se iniial de o relativ autonomie ; suveranii peri adopt titlul de Rege al Babilonului" si pe cel derege al Sumerului i Akkadului"i fac din ora o reedin de var a dinastiei ahemenide. Rscoalele antipersane de la nceputul domniilor lui Darius I i Xerxes I determin pe suveranii peri s renune la orice referin la Babilonia n titulatura lor. Cultul tuturor zeilor babilonieni este pstrat, se continu scrierea de texte religioase cu caractere cuneiforme n akkadian i sumerian. Dar aramaica devine limba curent n ntreaga Mesopotamie. Componena etnic a Mesopotamiei s-a schimbat mult, aici venind numeroi locuitori din Asia Mic, Egipt i Iran. Babilonul a continuat s fie un mare ora al Orientului, n ciuda faptului c a ncetat s mai fie un centru politic nsemnat. Cucerit de Alexandru cel Mare (331), care inteniona s stabileasc aici capitala noului su imperiu, Babilonul rmne scurt timp reedina lui Seleucos I, fondatorul Regatului Seleucid (312300), apoi cunoate un lent, dar inexorabil declin. n anul 27 p .Chr., cnd l vizita Strabon, oraul era aproape pustiu.