Structuri de

piață
In cadrul prezentului curs vom
analiza:
 principalele tipuri de pieţe;
 mecanismele de formare a preţurilor;
 tipologia pieţelor agroalimentare.
 1. Principalele tipuri de pieţe
 a) În funcţie de spaţiu - pieţe locale, regionale, naţionale,
internaţionale, mondiale.
 b) În funcţie de timp sau data disponibilităţii produsului
schimbat:
 pieţe imediate (schimbul şi plata sunt simultane)
 pieţe la termen (decizia de cumpărare şi disponibilitatea produsului
sunt separate în timp).
 c) În funcţie de structura pieţei; aceasta depinde de mai multe
elemente:
 Numărul şi talia operatorilor;
 Diferentierea bunului schimbat (omogenitate sau heterogenitate);
 Calitatea informaţiei la dispoziţia operatorilor;
 Condiţiile de intrare şi ieşire;
 Adaptabilitatea reciprocă a ofertei şi a cererii (fluiditate sau
viscozitate).
Imaginea din dreapta face
referire la două piețe:
 Porumb: mulți
producători și
vânzători
(Concurență
Perfectă);
 Utilaje agricole:
câțiva producători
și vânzători
(oligopol)
Principalele tipuri de piaţă în funcţie de numărul de agenţi
(Tabelul lui Stackelberg)
Structura de piata
Competitie Monopol
Perfecta pur

Mai competitiva Scade gradul de

imperfectiune
 Structura de piata
Competitie Monopol
Perfecta pur

Mai putin competitiva (grad mai ridicat

de imperfectiune)
 Structura de piata
Monopol
Competitie
pur
Perfecta

Competitie monopolistica Oligopol Duopol Monopol

Creste gradul puterii de monopol exercitata de catre firma.

 Structura de piata
Caracteristici: Cum ati caracteriza structura de piata pe care
opereaza producatorii de..?

Electric Nu uitati sa
Guitar – analizati dpv al
Jazz Body naturii produsului,
bariere,
Vodka comportamentul
firmelor, nr si
marimea
companiilor.
Mercedes CLK Coupe
Despre ce piete
vorbim?

Canon SLR Camera

Bananas
Piaţa concurenţială pură şi perfectă
(I)
 construcţie abstractă al cărui interes este mai ales de ordin
normativ/ didactic.
Cinci condiţii trebuie îndeplinite de o astfel de structură de piaţă.
 Atomicitatea – nr mare de agenți mici - “price takers”
 Omogenitatea produsului
 consumatorul nu are nici un motiv sa-si exprime
preferinta pt o anumita firma
 Lipsaunor bariere de intrare-ieşire pe piaţă.
 Transparenţa pe piaţă:
 cunoastere perfecta asupra C, O, prețului
 Mobilitatea factorilor de producţie.
 Ar putea fi asimilata cu multe
subsectoare agricole
 Un număr mare de firme mici
 4 milioane de ferme
 Un produs omogen
 Grau
 Mobilitate Resurse
 Nu există bariere la intrarea pe piață cauzate de
brevete, etc. sau bariere la ieșire (???)
 Cunoașterea perfectă a condițiilor de piață
 Informații de calitate de la guvern, universitate și
din surse private
 Reducerea dramatică a costurilor de obținere a
informațiilor și creșterea vitezei de achiziție a
informațiilor
 Piaţa concurenţială pură şi
Pretul in cadrul sectorului este determinat
de catre cerere si oferta.

perfectă (II) Firma este unul din ofertanti din sectorul

respectiv, fara control asupra preturilor.
Vor vinde fiecare unitate aditionala la
Curba
acelasi pret. Pretul este costului
= Vmrg mediu este de
= Vm
forma standard “U”.Cmrg taie
Ipoteza-maximizarea
curbaCm in cel mai deprofitului.
jos
Firma produce cantitatea
punct, datorita relatiei la care
Cost/Venituri
Cmrg Cmrg= Vm (Q1).
matematice
marginale
dintre valorile
si cele medii.
Aceasta cantitate reprezinta o
fractie a ofertei totale din
industria respectiva.
Cm
La acesta
Costul cantitate
Marginal este costul
firma producerea
pentru obtine ununei
profit
unitati
aditionale
normal. (marginale) de
P =productie.
Vmrg = Vm
Acesta se reduce in
faza initiala (datorita legii
Este pozitia
randamentelor
Firmă
echilibrului
descrescande) pe poate
apoitermen
creste pe
lung.
vinde cât
masura productia creste.

doreste la
acest preț iar
Q1 vanzarile firmei
Productie/Vanzari
nu influențează
prețul
 Piaţa concurenţială pură şi
perfectă (III) Costul
Deoarece
Costul
marginal
mediu
pot
si costul
modelul
mediufi
perfecta informare si
presupune o
si Costul
mai mici, dar
cunoastere
marginal
pretul, pe cu valori
termen mai mici
scurt,
a pietei, firma obtine avantaje
inseamna ca firma castiga
rămâne
numai peneschimbat.
termen scurt, inainte
acum profituri anormale
ca alte firme
Acum sa ne sa copieze ideea
imaginam ca o
Vm>Cm) reprezentat prin
Cost/Venit
Cmrg sau sa
firma fie atrase de
aduceportocalie.
suprafata
existenta
produselor
piata
o imbunatatire
profitului
sale sau anormal.
obtine
prin

Cmrg1 Daca noi firme

anumite intrade
avantaje pecost
piata,
(o
oferta creste, pretul scade
noua metoda de productie, de si
Cm firma va obtine
ex). Ce
normal.
din nou profitul
se intampla?

Cm1

P = Vmrg = Vm
Profit anormal
Cm1
P1 = Vmrg1 = Vm1

Q1 Q2 Producție/Vânzări
 Concurența Imperfectă
 Piețele în care fermierii cumpără inputuri și vând produsele
lor nu reflectă condițiile de concurență perfectă.
 Pe o piaţă există concurenţă imperfectă dacă vânzătorii sau
cumpărătorii fixează sau exercită influenţe asupra preţurilor
(cererii sau ofertei)
 Pieţele imperfecte au o mare diversitate neexistând însă în
formă pură

Principalele tipuri de concurenţă imperfectă:

 Concurenţă de monopol
 Concurenţă monopolistică
 Concurenţă de oligopol
 Concurența imperfectă
La nivel de firmă, spre deosebire de
competiția perfectă (CP) care se
confruntă cu o curbă a cererii perfect
elastică (orizontală)
Concurența imperfectă (CI) are o curbă
descendentă a cererii
$ Curba indiv. cererii in CP
$
A Curba indiv cererii in CI

A B

B
16 Q Q
 Table .. Competitia
Price Quantity Total Rev. Avg. Revenue Marginal Revenue Imperfectă
15 0 0 -------- ----- Firmă se
14 2 28 14 14 confruntă cu o
13 4 52 13 12 curbă
descendentă a
12 6 2 72 20 12 10 cererii → Vmrg ≤
11 8 88 11 8 Vm
10 10 100 10 6
9 12 108 9 4 Venit marginal:
Modificarea
8 14 112 8 2
veniturilor din
7 16 112 7 0 vânzarea ultimei
6 18 108 6 -2 unități de
5 20 100 5 -4 producție (ΔVT ÷
4 22 88 4 -6 ΔQ)
Venitul mediu:
3 24 72 3 -8
Venit total / Prod
2 26 52 2 -10 totală (VT ÷ Q)
1 28 28 1 -12
Note: Prețul=
0 30 0 ----- -14 Venitul mediu
17
1.2. Piaţa de monopol

 unicitate şi gigantism;
 curba firmei și curba cererii de pe piață sunt aceleași
 Firma are putere absolută asupra prețului de piață
 Produs unic;
 bariere la intrarea (ieşirea) în (din) ramură,
 opacitatea pieţei sau lipsa de transparenţă;
 factorii de producţie nu mai sunt mobili
Existenţa unui monopol decurge din:
 Concentrarea treptată şi eliminarea producătorilor mai
puţin performanţi, rezultând o întreprindere care să
realizeze randamente tehnice crescătoare pe perioadă lungă
de timp (monopol natural)
 Crearea unui produs unic care pune firma producătoare în
poziţia de unic furnizor pe piaţă (monopol inovaţional)
 Existenţa unor bariere la intrarea pe piaţă a firmelor
concurente (monopol legal)
Echilibrul pieţei de monopol
 urmărindu-şi propriul interes monopolul urmăreşte
un singur obiectiv – maximizarea profitului
 spre deosebire de firmele din concurenţa perfectă
(primitoare de preţ) monopolul este creator de preţ
(caută pe curba cererii un complex de valori preţ –
cantitate care să-i maximizeze profitul)
 monopolul poate fixa cantitatea pe care o produce, de
asemenea alegând preţul de comercializare
 monopolul îşi asigură starea de echilibru la acel
volum de producţie şi nivel de preţ care îi permit să-
şi maximizeze profitul
 Monopol Curba
monopol
intrare,
Vmeste
Aceasta
Având în ar
(D)pozitia
vedere
pentru de

monopolistul
să
un echilibru
barierele
fie
va
la
atât pe termen scurt şi relativ
putea pe termen
fi
inelastică la preţ. Nivelul
capabil să obţină profituri
Cost / Venit productiei se presupune
lung in cazul a fi cel
monopolului.
neobisnuite pe termen lung,
care asigură maximizarea
intrarea pe piaţă fiind
Cmrg profitului (Atentie însă: nu toate
monopolurile .
restricţionată urmăresc
¤7.00 maximiyarea profitului.

Cm
Profitul
Monopolului

¤3.00

Vmrg Vm
Productie/Vanzari
Q1
 Monopol
Implicaţii asupra
Cost / Venit bunăstării
Preţ
OPreţul
Preţprivire
depe
mai o piaţă
monopol
înapoi
mare competitivă
la
ar schema
fi $ 7 pe
şi producţie privind
mai ar fi
concurenţă perfectă dezvălui
Cmrg
unitate cu niveluri maiva
scăzută înseamnă că surplusul mici ale
producţiei
$ 3, cucă,
faptul nivelul
înQ2. producţiei
echilibru, preţul
la Q1.
va fi
consumatorilor este redus (zona
$7 La
egalprima
cu
colorata.)Costul
vedere,marginal.
consumatorii se
confruntă preţuri compara
mai mari şi
Cm Prin urmare,
alegeri
cu putem
mai dintre
diferenţele puţinepreţuri
mai ales şi în
Pierderea surplusului condiţii
producţiedeşimonopol,
într-o situaţie
comparativ
consumatorului competitivă în comparaţie cu un
cu mediile mai competitive.
$3 monopol.

Vm
Vmrg
Producţie / Vânzări
Q2 Q1
 Monopol
Implicaţii asupra
Cost / Venit
bunăstării
MC Monopolistul va fi afectat de o
Monopolistul va beneficia de
pierdere a surplusului
$7 surplusul adiţional al
producătorului (triunghiul
producătorului (dreptunghiul
AC colorat) dar ... ... ..
colorat).
Câştig in surplusul
producătorului
$3

AR
MR
Producţie / Vânzări
Q2 Q1
 Monopol
Implicaţii asupra
Cost / Venit
bunăstării
Cmrg Triunghiul gri = pierderea de
$7 bunăstare totală a unei societăţi
denumite uneori ‘deadweight
Cm
welfare loss’.

$3

Vm
Vmrg
Producţie / Vânzări
Q2 Q1
 Preţul de echilibru al monopolului este superior cel al
firmei concurenţiale, ceea ce permite obţinerea unui profit
superior, durabil
 Cantitatea de echilibru pentru monopol este inferioară
cantităţii de echilibru pentru concurenţă perfectă
 Monopolul atrage diminuarea bunăstării consumatorului
Efecte pozitive
 alocarea de mari resurse pentru cercetare
 organizează producţia pe scară mare, favorizând
economiile de scară
 are stabilitate mare în cazul conjuncturilor economice
nefavorabile
1.3 Competiție Monopolistică
 Un număr limitat de întreprinderi, fiecare dintre ele cu o
cerere preferenţială, dar aflate în concurenţă între ele.
 Asemănări cu teoria monopolului dar şi cu cea a
concurenţei
 Într-o situaţie de concurenţă perfectă:
 produsele sunt omogene şi perfect substituibile între ele.
 În situaţie de concurenţă monopolistică:
 produsele sunt diferenţiate, având propria marcă;
 Chiar daca se pot substitui între ele, clienţii exprimă
preferinţa lor pentru o anumită marcă (de ex. Danone,
Zuzu ETC).
 Prin lansare unei marci noi, care “diferențiează”
produsul- nou segment de piata - provizoriu în situaţie de
monopol.
Competiție Monopolistică
 Mulți vânzători
 Fiecare firmă are o cotă de piață relativ mică
 Puterea de a stabili prețurile oarecum ca un monopol
 Concurență ca în cazul concurenței perfectă
 Înțelegerile nu sunt posibile datorită unui număr mare
firme din industrie

 Nu există bariere la intrare sau de ieșire

Competiție Monopolistică
 Diferențierea produsului: Fiecare firmă are un
produs care este ușor diferit de produsele de firme
concurente
 Înlocuitori apropiați, dar produsele nu sunt perfect
substituibile
 O încercare de ↑prețurilor va duce în mod normal, la↓
volumului vândut
 Concurența dpe Calitate, Pret, și Marketing
 Calitate în design, fiabilitate, serviciu furnizat
cumpărătorului și ușurința accesului la produs
 Firma a se confrunta cu o curbă descendentă a
cererii în pantă
 Firmă trebuie să cutilizeze intensiv: promotii, distributie,
ambalare, etc.
Teoria concurenţei
monopolistice
 diferențiereaprodusului nu înseamnă
neapărat că există diferențe fizice între
produsele
 Acestea ar putea fi toate la fel, dar
modul în care acestea sunt vândute pot
face diferența
 Competitția Monopolistică
Competitorul monopolist încearcă să plaseze
produsul lui / ei în afară competiției
 Metoda principală se face prin publicitate
 Când acest lucru se realizează cu succes, curba cererii
devine mai verticală sau inelastic
 Cumpărătorii sunt dispuși să plătească mai mult, deoarece ei
cred că este mult mai bine decât alte opțiuni lor
Baza pentru diferențierea produsului
 Diferențele fizice
 Apel to vanitate
 Confort
 Reputation
 Snobism
 Ambianță

33 Page 148-151
 Competitorul monopolist tipic
 Încearcă să plaseze firma în afară concurenței
 Dezvoltarea de produse noi și inovare
 Reclamă
 Crearea percepției consumatorului de diferențiere a
produsului - real sau imaginar
 Încercarea de a menține cererea cât de inelastică posibil

 Costurile de vânzare pot fi extrem de mari

Competiția Monopolistică
 profiturile pe termen scurt pot exista, dar
profiturile pe termen lung sunt reduse la 0
cu noii intrați in industrie

 Industria de fast-food este un bun exemplu

 Toate serviciile în esență aceleași
 Folosirea pe scară largă de marketing pentru
a diferenția produse / servicii între firme
 Străduindu pentru a produce mai multe
produse și servicii
 Competiția Monopolistică
 Cât de mult ar trebui să producă această firmă?
 Se determină nivelul de output acolo unde
 Cmrg = Vmrg (De ce are sens acest lucru?)

 Ce preț ar trebui să taxeze pentru acest produs?

 Localizați pe curba cererii, unde se intersecteaza
cantitatea de mai sus
 Gasiți prețul asociat
 Competiție Monopolistică
Implicații :

Curba cererii coboara si

Cmrg Acesta
Cum
Daca reprezinta
venitul
Presupunem
firma
Costul
echilibru pe
pozitța
esteproduce
Vmcadin
aditional
Marginal
termen
devanzari.
firma
Q1
si si pt o
scurt
Cost/Venituri primit
vinde pt
produce fiecare
fiecare la Vmrgunitate
unitate= 1$sein
laCmrg
firmăCostul
dintr-o Mediu
piață au
reduce,
medie, cuCurba
(maximizarea Vmrg se de
profitului)
unforrma.
cost mediu .
aceeasi
monopolistică. Totusi,
situeaza
0.6La sub
aceasta curba
firma vaproductie
$,deoarece Vm.
obtine un se
produsele
Cm Vm>Cm
profitdiferentiaza in obtine
0.4$ xsi firma
Q1. anumite un
profit neobișnuit.
moduri, firma va putea
$1.00
sa vanda o productie
aditionala numai prin
Profit neobisnuit reducerea pretului.

$ 0.60

Vmrg D (Vm)
Q1
Producție/ Venituri
 Competiție Monopolistică
Deoarece avem o relativa
libera intrare si iesire pe piata,
noi firme vor intra incurajate
de existenta profitului
neobisnuit. Noii veniti vor mari
oferta iar pretul va scădea.
Cmrg Cum pretul scade, curba Vm
Cost/Venituri si Vmrg coboara spre stanga
deoarece profitul pentru
fiecare unitate este acum mai
Cm redus..

Vmrg1 Vm1 D (Vm)

Vmrg
Q1 Producție/Vănzări
 Competiție Monopolistică
Retineti ca existența mai
multor substituenti face ca
noua curbă Vm (D) mai
elastică la preț. Firma
reduce producția la un
Cmrg punct unde Cmrg = Vmrg
Cost/Venituri (Q2). La aceasta
productie Vm= Cm si firma
va obtine un profit normal.
Cm

AR = AC

Vmrg1 Vm1 D (Vm)

Vmrg
Q2 Q1 Productie/Vanzari
 Competiție Monopolistică

Cmrg Acesta este pozitia de

Cost/Revenue
echilibru pe termen lung a
unei firme iin competiție
monopolistică.
Cm

Vm = Cm

Vm1 Vm1
Q2 Output / Sales
Competiție Monopolistică

 Restaurante
 Pensiuni
 Instalatori / electricieni / constructori locali
 Avocati
 Şcoli (private)
 Brokeri de asigurare
 Cluburi de sănătate
 Stiliști – servicii coafură
 Pompe funebre
 Agenţii imobiliare
 Competiția Monopolistică
 Cât de mult este industria dominată sau nu de puțini
furnizori
 Depinde de domeniul de aplicare geografic - național,
regional, la nivel mondial
 O industrie poate fi aproape perfect competitivă la
nivel național, dar aproape un monopol la nivel local,
 de exemplu cooperativă locală de aprovizionare
 Depinde de existența unor bariere la intrare și la ieșire
 Industriile pot apărea concentrate, dar există ceva
bariere pentru a împiedica intrarea pe piață, ceea ce
implică mai puțin capacitatea de a domina piata

42 Page 148-151
 Cu cât numărul concurenţilor este mai mic,
 puterea acestora de a influenţa forţele pieţei este mai
mare,
 mecanismul formării preţurilor se aseamănă celui de
monopol.
 Cu cât numărul concurenţilor sporeşte,
 capacitatea fiecărei firme de a influenţa piaţa produsului
se se reduce
 mecanismul preţului se apropie de cel caracteristic
concurenţei perfecte şi pure.
 Pornind de la monopol spre concurenţa perfectă avem
 duopol,
 oligopol
Oligopol
 Competiție intre puțini!
 Chiar dacă există un nr mare de firme in sector
 Domina un nr mic de mari producatori
 Interdependența deciziilor:
 fiecare întreprinzator trebuie sa tina seama
de reacțiile ce le vor avea celelalte firme la
preț, promovare
 Componentă cheie in strategiile de
marketing și în pricing behavior
 Rata de Concentrare – proporția din
vanzarile pietei efectuata de primele 3,4,5,
etc firme:
 Oligopol- Strategia de Preț
O firmă specifică domină piața
 Controlează cea mai mare parte a pieței
 Alte firme din industrie mai eficiente în
exploatare, marketing etc.
 Firma dominantă stabilește în primul rând
prețul său pentru a maximiza profitul
 firmele celelalte stabilesc prețurile lor pe baza
prețurilor firmelor dominante
 Prețul stabilit de către vânzător oligopolist este
mai mare decât în condiții de concurență
perfectă
 Cantitatea produsă este mai mică, decât în cazul
comp perfecte.

47 Pages 152-155
 Oligopol
 Întreprinderea dominantă poate fi suficient de
eficientă pentru a stabili un preț mai mic
 elimină în cele din urmă celelalte firme de pe
piață

48 Pages 152-155
 Oligopol
 Example
Auto manufacturers
 2007 CR4 value of 73.7
 Aircraft manufacturing
 2007 CR4 value of 81.3
 Farm machinery and equipment
 John Deere, J.I.Case and New Holland
 80% of 2-wheel drive tractors
 close to 90% of combines sold in the U.S.
 Cattle slaughtering
 CR4 value increased from 39 to 67 over the
1985-1995 period
 2007 CR4 value of 59.4

49 Pages 152-155
 Oligopol CaDacă
Să
pt
atare,
a
firma
presupunem
firma
câștiga
producție
curba frântăde
vase
un
incerca
confrunta
avantaj
a cererii.
100 unități
să scadă
ca o firma cu o prețul
vinde
competitiv,
Estelaobligată
un preț de
o

rivalii
așadar
5$. Dacăsăimențină
să vor
alegeproceda
să întocmai.
o structură
ridice prețul, Orice
stabilărivalii
sauavantaj
săirigidă va
nu o avor fi repede
prețurilor. pierdut
urma și Firmele si
firma se va
fi mai redusă
Preț schimbarea
confrunta cupot
oligopolistice
Curba franta a cererii-
decât
situație
o
reducerea
prin
(consumatorii
cererii
depășiva
explicatie
vor de
evitarea
%
o cerere elastică
această
pentru
preț %.de
cumpăra
competiților
stabilitatea
Veniturile
la
decel
preturilor? totale vor scădea așadar de vreme ce
preț.
mai ieftin producător).
firma se confruntă cu o relativă
Modificarea
cerere cererii % va fi mai mai
inelastică.
mare decât modificarea % prețurilor și
VT va scădea

Principiul curbei frânte se explică

prin faptul că:
$5 a. Dacă o firmă ridică prețul, ce
strategie adoptă rivalii săi? Nu
vor urma aceeasi tactică!
Venit Total B b. Daca o firma coboară pretul,
cum vor reactiona rivalii sai?
Venit Total A Vor face acelasi lucru!

D = elastică
Venit Total B Curba cererii franta
D = Inelastică

100 Q
Oligopol - Forma cea mai complexă
de concurenţă imperfectă
 Trăsături semnificative: Interdependenţa şi
incertitudinea
 Înţelegerile şi cartelurile sunt fenomene obişnuite
pe această piaţă
 producătorii oscilează între comportamentul de:
 "maximizare a profiturilor însumate ale tuturor“
 Cucerirea şi împărţirea pieţei produsului
 Obstrucţionarea pătrunderii pe piaţă
 relaţiile cu administraţia (guvernul)
 diferenţiere a bunurilor,
 concurenţa "în afara preţului"
 confruntarea deschisă care se poate transforma în
"războiul preţurilor"
Oligopolurile pot fi antagoniste şi
concertate

Două strategii sunt fundamentale:

 lupta
 eliminarea principalilor concurenţi sau
dominare economică
 sau înţelegerea
 constituire tacită a unor grupuri sau de
suprimare a mediului concurenţial prin
încheierea unor acorduri asupra cotelor de
producţie, repartiţiei pe zone geografice
etc
 Rezumatul impactului structurilor alternative ale
piețelor dintr-o perspectivă de vânzare

53
Page 157
II. TIPOLOGIA ECONOMICĂ A
PIEŢELOR AGROALIMENTARE
În funcţie de localizarea lor în sistemul
alimentar
 pieţele produselor agricole de bază,
 la nivelul agriculturii;
 pieţele produselor agroindustriale,
 la nivelul industriilor agricole şi alimentare;
 pieţele de consum,
 la nivelul gospodăriilor;
 pieţele internaţionale.
 Structuri de piață
 Piețele agricole si agroindustriale= piețe imperfecte
 Pieţele industriilor din amonte (de bunuri intermediare şi
echipamente) = pieţe tipice de oligopol:
 un număr mic de vânzători în prezenţa unui număr mare de
cumpărători
 pieţele de îngrăşăminte, carburanţi, tractoare şi maşini
agricole
 Piaţa produselor agricole = cel mai adesea oligopson.
 Un număr redus de „negocianţi” operează în beneficiul
propriului interes, în prezenţa unui număr mare de vânzători
(producători agricoli) puţin organizaţi şi informaţi.
 Piaţa en detail – este din ce în ce mai mult de tipul
concurenţei monopolistice