Tema 8: Teoria concurentei imperfect

Concurenţa imperfectă include un şir de situaţii de piaţă, în care persistă inegalitatea

(în diferită măsură) agenţilor economici, deosebirea dintre ei constă şi în
concentrarea puterii (parţiale sau totale).

Cele mai răspîndite situaţii de concurenţă imperfectă sunt: concurenţa monopolistică,

oligopolul şi monopolul ca alternativă extremă (antipod) al concurenţei perfecte .

Caracteristicile monopolului
Un producător se află în situaţie de monopol, dacă este unicul producător al unui bun
omogen, sau prestator de serviciu, lipsit de substitute apropiate.

Accesul pe piata
este dificil ,in
unele cazuri
chiar imposibil

Un singur
Cerere vinzator si un
inelastica numar mare de
cumparatori
Trasaturile
pietei de
monopol

Detinerea
informatiei
Un bun unicat
depline cu
produs de
privire la pret,
monopol
capaitatea
pietei.

BARIERELE CARE ÎMPIEDICĂ PENETRAREA FIRMELOR NOI PE PIEŢELE

MONOPOLISTE POT FI ENUMERATE (CAUZELE APARIŢIEI MONOPOLULUI):
 Prezenta in
sfera a
monopolului
de stat

Bariere Guvernul
Metode de acorda unei
artificiale,
concurenta firmi dreptul
limite exclusiv de a
neloiala
institutionale produce un bun

Tarife si cote
in comertul
international

Restrictii naturale

1)Resursele naturale esentiale sunt in intregime

detinute de o singura intreprindere.

2) Actiunea efectului de scara

TIPURILE DE MONOPOL
1)monopolul „natural” (tehnologic);
2)Monopolul asupra resurselor;
3)Monopolul creat prin lege;
4)Monopolul temporar (deschis).

COMPORTAMENTUL FIRMEI-MONOPOLISTE
1)Firma-monopolist, aflată pe poziţie de unic producător şi vînzător, dispune de putere
asupra pieţei – poate controla piaţa în sensul determinării cantităţii oferite şi a
modificării preţului de vînzare.

2)Cererea pentru produsul monopolului reprezintă şi cererea pieţei, iar curba cererii
individuale a monopolului coincide cu curba cererii totale a pieţei .
CURBELE CERERII ȘI VENITULUI MARGINAL

Starea de echilibru a monopolului, la fel ca şi a firmei competitive, se realizează în

condiţia egalităţii costului marginal şi a venitului marginal:

MC = MR

DETERMINAREA PREȚULUI ȘI VOLUMULUI PRODUCȚIEI ÎN CAZUL MONOPOLULUI PUR

Condiţia echilibrului monopolului pur, pe termen scurt poate fi prezentată astfel:
MC = MR < P

 Pe termen lung, dacă monopolistul reuşeşte să-şi păstreze poziţia şi puterea pe

piaţă, echilibrul lui se asigură cu condiţia egalităţii costurilor marginale pe
termen lung şi a venitului marginal:
LRMC = MR
 Monopolistul poate obţine profit economic şi în cazul „închiderii” pieţei, în lipsa
noilor firme-concurente.

INDICATORII PUTERII MONOPOLISTE :

 indicele Lerner (L): L = (P – MC) / P ,
unde: L – indicele puterii de monopol; P – preţul; MC – costul marginal.
 indicele puterii de monopol (M):
M=(P – AC) x Q/P x Q sau M = profitul / venitul global

Concurenţa monopolistică reprezintă o structură de piaţă în care oferta provine de la

un număr mare de firme, ale căror produse, deşi similare, sunt diferenţiate.

Numerosi
vinzatori de
produse similare

Firmele nu pot
imparti piata si Caracteristicile
fixa nivelul Produse
pretului pentru concurentei diferentiate
asi creste monopoliste
profiturile

Accesul relativ
liber pe piata
Echilibrul firmei în condiţiile concurenţei monopoliste

Pe termen scurt în condiţiile concurenţei monopolistice, producţia corespunzătoare

maximizării profitului se obţine analogic cazului monopolului, la intersecţia curbelor
costului marginal şi încasării marginale:

MC = MR.
Deciziile firmei sînt în ordinea următoare: iniţial, se determină volumul producţiei,
adecvat egalităţii

MC = MR, apoi, luînd în calcul cererea, se fixează preţul.

ECHILIBRUL FIRMEI PE TERMEN SCURT ÎN CONDIŢIILE CONCURENŢEI

MONOPOLISTICE:

MC=MR=AC
ECHILIBRUL FIRMEI PE TERMEN LUNG
 Condiţia de maximizare a profitului pe termen lung este aceeaşi – egalitatea
dintre venitul marginal (MR) şi costul marginal:
MR=MC
 Pe termen lung, preţul (P*) este egal cu costul mediu (AC) – curba costului
mediu este tangentă la curba cererii.

EFECTELE CONCURENŢEI MONOPOLISTICE

Concurenţa monopolistică reflectă procese negative, ca:
 diminuarea volumului de producţie;
 creşterea preţurilor bunurilor, P > MC;
 apariţia capacităţilor de producţie excedentare;
 majorarea cheltuielilor pentru activitatea de publicitate.

OLIGOPOLUL: DEFINIRE, CARACTERISTICI, MODELE

Oligopolul reprezintă o structură de piaţă ce apare în situaţia în care cîteva firme, ce
realizează un produs omogen sau diferenţiat, domină piaţa. Cu cît mai puţine firme
împart piaţa între ele, cu atît mai mare este gradul de putere monopolistă în ramură.
 Existenta a
citorva firme
mari cu pondere
semnificativa in
volumul total de
vinzari

Interdepend
enta Produsele pot
fi omogene
universala a sau
firmelor Caracteristi diferentiate
oligopoliste cile pietei
oligopolist
e

Patrunderea
Utilizarea pe
pe o piata cu
larg a
structura
concurentei
oligopolista
non-pret
este dificila

MODELE DE COMPORTAMENT OLIGOPOLIST

 Dependenţa şi interdependenţa reciprocă dintre oligopolişti amplifică
incertitudinea comportamentului de piaţă, deoarece este imposibil să se
determine exact cererea, venitul marginal, preţul de echilibru, sau volumul de
vînzări echilibrat pentru o firmă aparte.
 Acţiunile oligopoliştilor se construiesc conform diferitelor modele:
1. modelul de comportament cooperant
2. modele de comportament necooperant (concurenţial);

MODELUL COURNOUT :
 Premisele modelului: există două firme (A şi B) care produc acelaşi produs,
cunoscînd curba cererii de piaţă. Preţul final al bunului depinde de volumul de
producţie agregat al ambelor firme. Fiecare duopolist i-a decizia de producţie
individual, reieşind din presupunerea că volumul de producţie al concurentului
este fixat.
ECHILIBRUL DE TIP COURNOT

Punctul de intersecţie a celor doua funcţii de reacţie reprezintă punctul de echilibru în

condiţii de echilibru.

EFECTELE MONOPOLISMULUI. REGLEMENTAREA ANTIMONOPOL

ASPECTE POZITIVE ALE MONOPOLISMULUI

Actiunea efectului de scara pe baza intreprinderilor mari si diminuarea

costului de productie

Posibilitatea efectuarii cercetarilor stiintifice costisitoare si voluminoase

Realizarea la scara a descoperirilor si inventiilor din productie , sfectuate de

intreprinderile mici

Aspecte negetive
  Are loc diminuarea volumului de producţie şi majorarea preţurilor;

 Monopolurile provoacă o multitudine de fenomene şi procese distructive:

 diminuarea calităţii producţiei;

 aprofundarea diferenţierii veniturilor;

 tensiune economică asupra autsiderilor;

 birocratizarea managementului.

Monopolul practică discriminarea prin preţ a consumatorilor

SCOPUL DISCRIMINĂRII PRIN PREŢ CONSTĂ ÎN MAJORAREA PROFITULUI

MONOPOLISTULUI PE CONTUL REDISTRIBUIRII SURPLUSULUI CONSUMATORULUI ÎN
FAVOAREA SA.

Se utilizează diferite criterii de discriminare:

 de gradul 1: preţurile pot fi determinate pentru fiecare cumpărător
 de gradul 2: preţurile se stabilesc ţinîndu-se cont de volumul de vînzări;
 de gradul 3: preţurile variază pe grupe de cumpărători.

REGLEMENTAREA ANTIMONOPOL

În calitate de metode legislative ale luptei antimonopol se practică:

 pedeapsa acţiunilor ce duc la monopolizarea pieţei;
 urmărirea penală a majorării artificiale a preţurilor şi limitării volumului de
producţie;
 simplificarea procedurii de creare a firmelor noi;
 diviziunea forţată a firmelor monopoliste;
stabilirea controlului direct asupra preţurilor în cazul monopolului natural

Exempe de probleme