Univeristatea Dunarea de Jos , Galati

Facultatea de Drept si Știinte Administrative

Drept

Disciplina: Dreptul financiar și fiscal

An: II, IFR

ORGANE CU ATRIBUȚII ÎN DEPISAREA ȘI

COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE ÎN ROMÂNIA ȘI
REPUBLICA MOLDOVA

Coordonator stiintific;
Prof. Univ. Dr. Nadia -Cerasela Anitei

Sudent;
Avram S. Marian

1
 Cap. I Noțiunea de evaziune fiscală în România

Evaziune fiscală 1- sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata

impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi
persoanele juridice române sau străine, denumite contribuabili.

În România, conținuturile infracțiunilor de evaziune fiscal sunt reglementate de Legea

241/2005

Cauze care duc la evaziunea fiscala în România

Evaziunea fiscală este determinată de acţiunea a numeroşi factori, cei mai importanţi fiind:

• mărimea excesivă a sarcinilor fiscale în comparaţiile internaţionale, eficienţa unui sistem fiscal
nu se măsoară atât prin importanţa venitului fiscal, cât prin gradul de consimţire la plata
impozitelor; în acest sens, existenţa unui grad ridicat al presiunii fiscale poate determina o
tendinţă redusă de conformare la achitarea obligaţiilor fiscale;

• insuficienta educaţie a contribuabililor, pe de o parte, şi excesul de zel al organelor fiscale,

predispuse, uneori, la exagerări, pe de altă parte;

• lipsa unui control eficient realizat de un personal foarte bine pregătit;

• existenţa unei legislaţii defectuoase, care permite sustragerea de la plata unor impozite.

Conform calculelor Consiliului fiscal pe baza datelor INS, evaziunea fiscală are o dimensiune
foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012. Dacă România ar colecta
impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste
media europeană. O reformă profundă a administrării taxelor şi impozitelor în Romania ţintită în
direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară.

1
Latura obiectivă a acestei infracţiuni – totalitatea condiţiilor cerute de norma de incriminare privitoare la actul de
conduită pentru existenţa infracţiunii - constă în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.
"Ascunderea obiectului" vizează situaţia când deţinerea obiectului este supusă impozitului sau taxei, de pildă, la
vămuire; la deţinerea unor vehicule (A. Ungureanu, Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, Revista de Drept
Penal, nr. 1 din anul II, R. A. Monitorul Oficial, 1995, pag. 91).

2
Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA, evaziunea la TVA atingând un
maxim de 9,6% din PIB în 2010 (nivel similar celui din 1996), în 2011-2012 înregistrând o
reducere până la 8,3% din PIB. De remarcat că în 2010, când a fost crescută cota legală de TVA
de la 19% la 24%, evaziunea fiscală a crescut de la 8% din PIB în 2009 la 9,6% din PIB în 2010.

Formele si modalitățile evaziunii fiscale în România

Cele mai frecvente cazuri de evaziune în care se uzează de interpretarea favorabilă a

legislației fiscale, in practica tarilor cu economie de piață, sunt:

a) constituirea de fonduri de amortizare sau de rezervă, în cuantum mai mare decat cel ce
se justifică din punct de vedere economic, micșorând astfel veniturile impozabile;

b) practica unor societăți comerciale de a investi o parte din profitul realizat în achiziții
de mașini și echipamente tehnice pentru care statul acordă reduceri ale impozitului pe venit,
măsura care este menită să stimuleze acumularea;

c) asocierile de familie, precum și societățile oculte dintre soția și copiii intreprinzatorului

și acesta; rezultatul unei asemenea manevre este impunerea separată a acestora, repartizarea
separată a venitulor pe fiecare asociat ducând la micșorarea sarcinilor ficale;

d) venitul total al membrilor familiei poate fi împărțit în mod egal între aceștia, indiferent
de contribuția fiecăruia la realizarea lui, pe aceasta cale obținându-se o diminuare a cuantumului
impozitului pe venit, care este datorat statului;

e) constituirea unor depozite de păstrare și administrare de catre părinte (tutore) a unor

fonduri în favoarea copilului minor; în acest caz, desi venitul aferent depozitului este supus
impunerii, impozitul plătit este mai mic în comparație cu ceea ce s-ar datora pe venitul astfel
redivizat;

f) folosirea, in anumite limite, a prevederilor legale cu privire la donatiile filantropice,

indiferent daca acestea au avut loc sau nu, duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate
de la impunere;

g) contribuabilul are posibilitatea sa opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice,

fie pe sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de corporație. Optând pentru cel de al
doilea regim fiscal, contribuabilul realizeaza o importanta sustragere din venitul impozabil,

3
deoarece sistemul de impunere al corporatiilor cuprinde numeroase facilitati care duc la o
substantiala reducere a sarcinilor fiscale;

h) luarea în considerare a unor facilități legale cu privire la excluderea din masa

impozabilă a cheltuielilor cu munca vie, cu pregatirea profesionala și practica în productie, a
sumelor platite pentru contracte de cercetare care au ca obiect programe prioritare de interes
national;

i) scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclamă sau publicitate,

indiferent daca au fost facute sau nu;

j) interpretarea favorabila a dispozițiilor legale care prevăd importante facilități pentru

contribuțiile la sprijinirea activităților sociale, culturale, stiintifice și sportive

Evaziunea fiscală ilicită se întalneste pe o scara mult mai larga decat evaziunea licita si
se infaptuieste cu incalcarea prevederilor legale, bazandu-se pe frauda si pe rea credinta. Drept
urmare, acest fenomen antisocial trebuie combatut puternic, fiindca sustrage de la bugetul de stat
un volum important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli
de ordin social sau economic.

Spre deosebire de evaziunea legală, evaziunea fiscală ilicită se savârșește prin încălcarea
flagrantă a legii, profitându-se de modul specific în care se face impunerea. În acest caz,
contribuabilul violează prevederile legii, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor,
taxelor și contribuțiilor cuvenite statului.

Efectele evaziunii fiscale în România

Efectele fenomenului evaziunii fiscale pot fi private din mai multe perspective și anume:
Efectele evaziunii fiscale asupra formarii veniturilor statului sunt multiple, dacă sunt private
dincolo de consecința imediată și evidența a acesteia spre exemplu (diminuarea veniturilor
statului), din punctul de vedere al impactului pe care acestea îl au asupra modului în care orice
stat democratic își îndeplinește atribuțile. Aceasta diminuare a veniturilor statului determină
automat un buget de stat mai mic care nu mai poate să acopere cererea de fonduri financiare
necesare statului pentru îndeplinirea funcțiilor sale de bază.
In urma lipsei , uneori acute, de fonduri financiare, statul nu poate lua decat o singura
masură eficientă și cu efect imediat, aceasta constând în creșterea cotelor de impunere la

4
impozitele existente si chiar finanțarea de noi impozite și taxe.Această creștere a cotelor de
impunere duce la cresterea presiunii fiscale , dar o presiune fiscală în crestere are, pe lângă multe
alte efecte, ca urmare firească, o creștere a rezistenței la impozitare, și deci o creștere a ponderii
fenomenului de evaziune fiscal
În concluzie ,existența unui fenomen de evaziune fiscal crescută determină o diminuare
și mai accentuată a volumului veniturilor statului, iar ciclul descris mai sus se poate relua cu o
amploare și mai mare.

Organe cu atribuții în depistarea și combaterea evaziunii fiscale

România

În România, conform Legii 241/2005, definește organalele care au competență în

depistarea evaziunii și comabaterea evaziunii fiscale și anumme: “organe competente – organele
care au atribuţii de efectuare a verificărilor financiare, fiscale sau vamale, potrivit legii, precum
şi organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare.”2

Capitolul 2. Reglemnetarea juridica a evaziunii fiscale in Republica

Moldova

Evaziunea fiscală în Republica Moldova :

Evaziunea fiscală constituie un fenomen economico-social cu care se confruntă majoritatea

statelor lumii. Dat fiind faptul că combaterea evaziunii fiscale reprezintă unul din obiectivele
principale ale oricărui stat, ţările lumii se află într-o căutare continuă de soluţii eficiente pentru a
elimina definitiv acest fenomen. Evitarea şi eliminarea evaziunii fiscale, în cazul în care s-a
instaurat deja, necesită ample eforturi, măsuri atât de ordin intern , cît și de ordin internaţional,
deoarece, indiferent de forma în care se manifestă, fenomenul de evaziune fiscală este capabil să
influenţeze cursul normal al economiei, generînd obstacole în crearea şi creşterea bugetului unui
stat. Dat fiind faptul că fiscalitatea este unul dintre cele mai dinamice fenomene în economia de
2
Legea 241/2005-art. 2) pct. g)

5
piaţă, apare necesitatea perfecţionării sistemului de control fiscal, în mod special pe segmentul
evaziunii fiscale. Mai mult decît atât, tendinţa Republicii Moldova de a adera la Uniunea
Europeană îndreaptă eforturile reformatoare ale sistemului fiscal în vederea racordării la
standardele europene, precum şi la poziţia Uniunii Europene faţă de fenomenul evaziunii fiscale.

În teoria penală a Republicii Moldova este foarte puţin studiată problema evaziunii
fiscale. Oricare faptă săvîrşită, pentru a fi recunoscută ca infracţiune, trebuie să conţină anumite
semne: pericol social, ilegalitate penală, vinovăţie şi pasibilitate de pedeapsă

Legea care reglementează evaziunea fiscală în moldova este Legea 180/26.07.2018

Cauze care duc la formarea evaziunii în Republica Moldova:

În ultimii ani, economia subterană din Republica Moldova s-a devoltat și s-a extins, în
mod constant, afectând tot mai mult economia țării. Astfel, datorita lispei de transparență și a
slăbiciunii instituționale a dus la o evaziune fiscală în creștere de la an la an, se arată în studiu.

De asemenea, fenomenul corupției a contribuit la intensificarea acestui proces, iar una

dintre cauzele de bază poate fi opinia societății și cultura create în jurul acesteia.

Formele și modalitățile evaziunii fiscale în Republica Moldova:

Cercetătorii români, fiind impuși într-un fel sau altul și de Uniunea Europeană au cercetat
din mai multe aspect infracțiunea și au concluzionat că, evaziunea fiscală se poate prezenta sub
următoarele forme :
– evaziunea tradiţională (prin disimulare), care constă în sustragerea, parţială sau totală, de la
plata obligaţiilor fiscale, fie prin întocmirea şi depunerea de documente incorecte, fie prin
neîntocmirea documentelor cerute de legislaţia în vigoare.
– evaziunea juridică, cea care constă în a ascunde adevărata natură a unui organism sau a unui
contract (de exemplu, când un contract de asociere este transformat, în mod ascuns, într-un
contract de muncă, pentru ca beneficiarul acestuia să obţină anumite avantaje din calitatea de
salariat sau invers) pentru a scăpa de anumite consecinţe fiscale.
– contabilă, greu de identificat în practică şi care constă în a crea impresia unei evidenţe
contabile corecte, utilizând documente false, în scopul creşterii cheltuielilor, diminuării

6
veniturilor, reducerii profitului impozabil şi, în consecinţă, a obligaţiilor fiscale datorate statului.
– evaziunea prin evaluare, care constă în diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea
amortismentelor şi provizioanelor, în scopul deplasării profitului în viitor.

Efectele evaziunii fiscale în Republica Moldova

Conform datelor oficiale, ponderea economiei subterane a crescut cu 20,6% din PIB, în 2007 la
24,5 % în 2007. De menționat este faptul că economia subteran cuprinde sectorul infromațional,
producția ascunsă din secotorul formal, producția ilegală, dar și producția dispozitivelor.
Potrivit clasamentului „Doing Business 2015”, agenţii economici din Republica Moldova
trebuie să realizeze, în total, 21 de plăţi fiscale, care reprezintă cea mai mare cifră în comparaţie
cu alte ţări de referinţă. Un număr mare de plăţi fiscale, presupune şi interacţiunea cu un număr
extins de reprezentanţi ai autorităţilor publice, fapt ce expune agenţii economici la riscul de
corupţie. Potrivit unui studiu efectuat de Centrul Analitic Expert-Grup, întreprinderile sunt
obligate să ofere mită cel mai frecvent (în 45,4% din cazuri), atunci când sunt verificate de
autorităţile fiscale.
Agenţii economici din Republica Moldova sunt obligaţi să efectueze mai multe plăţi fiscale,
în timp ce reglementările fiscale ambigue expun antreprenorii la riscul de corupţie. Prin urmare,
aceasta explică costurile ridicate ale activităţilor formale, reprezentând un stimulent puternic
suplimentar pentru agenţii economici de a recurge la căi informale de activitate.

Organe cu atribuții în depistarea și combaterea evaziunii fiscale în

Republica Moldova

Organele care exercită atribuții de adminstrare fiscală în Republica Moldova sunt Serviciul
fiscal de Stat; Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei; Serviciul Vamal şi
Serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor din cadrul primăriilor. În componenţa Serviciului
Fiscal de Stat intră Inspectoratul Fiscal Principal de Stat care are în subordinea sa Inspectoratele
fiscale de stat teritoriale. Sarcina de bază a organului fiscal în conformitate cu art. 132 alin.(2) al

7
Codului fiscal constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale, asupra
calculării corecte, achitării depline şi la timp a obligațiilor fiscale.

Printre atribuţiile de bază ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat este supravegherea
activităţii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale în vederea exercitării controlului fiscal; emite
ordine, instrucţiuni şi alte acte în vederea executării legislaţiei fiscale; efectuează controale
fiscale; organizează şi efectuează executarea silită a obligaţiilor fiscale; exercită controlul asupra
respectării legislaţiei fiscale în activitatea organelor vamale şi serviciilor de colectare a
impozitelor şi taxelor locale şi prezintă autorităţilor competente propuneri vizând tragerea la
răspundere a funcţionarilor acestor autorităţi care au încălcat legislaţia fiscală; preîntâmpină,
depistează şi curmă încălcările ce ţin de repatrierea mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor
provenite din tranzacţiile economice externe etc. 3.

Printre atribuţiile de bază ale Inspectoratelor fiscale teritoriale sunt: întreprinderea măsurilor
pentru asigurarea stingerii obligaţiilor fiscale; asigurarea evidenţei contribuabililor şi a
obligaţiilor fiscale; efectuarea controalelor fiscale; efectuarea executării silite a obligaţiilor
fiscale; sigilarea maşinilor de casă şi de control ale contribuabililor, ţinerea evidenţei lor,
efectuarea controalelor privind utilizarea/neutilizarea lor de contribuabili la decontările în
numerar etc4.

Concluzie

3
Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24.04.1997, republicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova din 25.03.2005, ediţie specială, art.133, alin.(1).
4
Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24.04.1997, republicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova din 25.03.2005, ediţie specială, art.133, alin.(1)., alin.(2).

8
 Cuprins
Cap. I Noțiunea de evaziune fiscală în România........................................................................2

Cauze care duc la evaziunea fiscala în România.........................................................................2

Formele si modalitățile evaziunii fiscale în România..................................................................3

Efectele evaziunii fiscale în România..........................................................................................4

Organe cu atribuții în depistarea și combaterea evaziunii fiscale România................................5

Capitolul 2. Reglemnetarea juridica a evaziunii fiscale in Republica Moldova......................5

Evaziunea fiscală în Republica Moldova :...............................................................................5

Cauze care duc la formarea evaziunii în Republica Moldova:....................................................6

Formele și modalitățile evaziunii fiscale în Republica Moldova:................................................6

Efectele evaziunii fiscale în Republica Moldova.........................................................................7

Organe cu atribuții în depistarea și combaterea evaziunii fiscale în Republica Moldova...........7

Bibliografie:..................................................................................................................................10

9
 Bibliografie:
RĂSPUNDEREA JURIDICĂ PENTRU EVAZIUNE FISCALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Costin MĂNESCU,

REPORTAJ ORGANIZAT DE CĂTRE ECONOMIȘTII EXPERT GRUP-

19.02.2020( Republica Moldova)

ARTICOL PUBLICAT DE CĂTRE TUDOR BUZDUGAN 10.04.2020( Republica Modlova

IMPACTUL EVAZIUNII FISCALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA CONF. UNIV ALIONA

BALAN

REVISTA NAȚIONALĂ DE DREPT VLAD VLAICU nr. 10/2011-( Republica Moldova)

LEGEA118/2018-26.07.2018 PRIVIND DECLARAREA VOLUNTARĂ ȘI STIMULAREA

FISCALĂ

LEGEA 241/2005-PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

TEZA DE DOCTORAT-DOCTROANT VASILE BÎRLE

GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL COMBATERII DE EVAZIUNE FISCALĂ-

EUGEN CRIȘAN, REMUS VASILE NEMEȘ; NICOLETA NEIDEN

10
 Cuprins
Cap. I Noțiunea de evaziune fiscală în România........................................................................2

Cauze care duc la evaziunea fiscala în România.........................................................................2

Formele si modalitățile evaziunii fiscale în România..................................................................3

Efectele evaziunii fiscale în România..........................................................................................4

Organe cu atribuții în depistarea și combaterea evaziunii fiscale România................................5

Capitolul 2. Reglemnetarea juridica a evaziunii fiscale in Republica Moldova......................5

Evaziunea fiscală în Republica Moldova :...................................................................................5

Cauze care duc la formarea evaziunii în Republica Moldova:....................................................6

Formele și modalitățile evaziunii fiscale în Republica Moldova:................................................6

Efectele evaziunii fiscale în Republica Moldova.........................................................................7

Bibliografie:.....................................................................................................................................8

11