Sunteți pe pagina 1din 42

UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA FILIALA PIATRA NEAMT FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIAZAREA ECTS

Studenti:

- mai 2007 -

CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme de iepuri.

1.2. Motivatia alegerii domeniului


Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta: - carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol; - blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.; - parul este utilizat in industria de fetru; - animal de laborator excelent;

- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie; - pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine; - se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an; - au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%). In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri


Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD. Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural. Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial. Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din

costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII SI ADMINISTRARII AFACERII


2.1. Modul de constituire a societatii
Denumirea: S.C. Vlatis S.R.L. Forma juridica: Societate cu raspundere limitate, cu 2 asociati: Radu Vlad si Armanu Dorica. Emblema:

Prezentarea generala a organizatiei: S.C. Vlatis S.R.L. are sediul in Piatra Neamt, str. Izvoras nr. 16, si s-a infiintat in data de 20 mai 2006. Are punct de lucru in satul Mastacan, comuna Borlesti. Obiectul de activitate conforma C.A.E.N.: - activitate principala: 0125 cresterea altor animale - activitati secundare: 013 - Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) 151 - Productia, prelucrarea si conservarea carnii 1571 - Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma 183 - Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana 191 - Tabacirea si finisarea pieilor 521 - Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate 5222 - Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne 6024 - Transporturi rutiere de marfuri 0142 - Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor Capital social: Tip de participare: Capital social subscris varsat: 1000 RON. Nr. total de parti sociale: 100%, valoarea unei parti sociale 50%, 50% Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica Durata societatii: nelimitata

2.2. Resursele necesare


Este necesara o finantare de 300.000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor, achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere, extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor, achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator, a 2 tractoare unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica, si a accesoriilor aferente muncilor agricole, modernizarea structurii informatice. Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150.000 Euro) vor veni din partea programului SAPARD, iar 50% din fonduri proprii: 20% (60.000 Euro) contributii egale ale celor doi asociati ai firmei, iar 30% (90.000) din fonduri vor veni din contactarea unui nou asociat Avram Mihai - specialist in marketing si negociere. Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad, 33% Armanu Dorica, 33% Avram Mihai.

2.3. Alegerea amplasamantului


Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 6 ha, situat in plin camp agricol, in o zona usor colinara, la distanta de zona locuita - sat. 3000 mp vor fi alocati constructiilor, iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje. Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata, ferita de vanturi puternice, pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos . Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei, cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor. Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri.

2.4. Elemente specifice procesului de productie. Precizari tehnice si tehnologice. Utilizarea capacitatii de productie.
a) Cusca Modalitati de crestere

In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a iepurilor: liber, in spatii ingradite, in boxe sau pe asternuturi. Pentru organizarea cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante. Indiferent insa de acest lucru, datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor si a ratei ridicate a mortalitatii, rezultatele economice sunt nemultumitoare. De aceea, in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt create conditii de productivitate ridicata, se asigura posibilitatea organizarii unei alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor categorii de iepuri, de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire, de evitare a unei imbolnaviri etc. In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis, sub streasina sau sopron, in spatii inchise si combinat. Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis, cu 3 nivele. Material Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa, sudata sau impletita - plasa de sarma. Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. De asemenea, datorita rezistentei in timp, sunt practic mai ieftine decat cele din lemn. Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una, trebuie avut grija sa se curete foarte usor, astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp, ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. In plus, este indicat ca pardoseala sa fie mobila, ca o tavita, care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca - acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma. Custile din lemn mai au un dezavantaj, in afara faptului ca absorb urina si umezeala, in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul, pentru a-si toci dintii. In acelasi timp, daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure.

Dimensiuni De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime, 90 cm lungime si 50 cm inaltime. Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. In cazul in care cusca va fi tinuta afara, se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 1015 cm, pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. Deoarece cusca va sta afara, ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea. O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1,5-2 cm intre ele. O incapere cu podea plata va fi mai murdara, intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des. Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn, tabla etc). Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta, incet, apa proaspata. Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi. Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat, care se fixeaza pe unul din peretii laterali. Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. Intre niveluri, distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm.

Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche. Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii. Este foarte important sa curatam casutele cit mai des, cel putin o data pe luna. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%. Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele: - Scoateti iepurii si mincarea din casuta. - Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta. - Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. Cand incaperea este uscata, puteti sa dati iepurii inapoi. b) Efectivul de reproductie In orice crescatorie de iepuri, indiferent de marime, exista un numar de animale, femele si masculi, numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie. Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si, practicand reproductia, sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare, precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca. Altfel spus, chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie. Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc:

- maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca; - monta si caldurile; - gestatia; - fatarea; - alaptarea si intarcarea; - reluarea ciclului de reproductie, respectiv monta dupa fatare. Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda, adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi. Tineretul devine apt pentru a se reproduce, in principiu, atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte. Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni, diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor. Subliniem insa faptul ca, pentru stabilirea momentului primei monte, hotaratoare este greutatea corporala. Altfel spus, iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni, daca au greutatea aratata mai sus. Ca si in cazul altor specii de animale, nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere, dar nici batrane, deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri. Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi. Monta si caldurile Dupa instalarea maturitatii sexuale, iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar, in mod ciclic, la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului. Se constata ca, desi apar in tot cursul anului, caldurile la iepuroaice, se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor. Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt:

10

- iepuroaicele se agita in custi, rascolesc asternutul, fac cuib, isi smulg par de pe abdomen; - daca este introdusa in cusca masculului, iepuroaica accepta monta; in cazul cand nu este in calduri, tine coada lipita de corp, fuge prin cusca, se tranteste si deci nu se lasa montata; - la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins. Caldurile dureaza, in medie, 3 zile. Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers, pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai in siguranta. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta, doar cateva secunde. Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe o parte, in timp ce scoate un tipat scurt. Monta e bine sa se faca dimineata sau seara, in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite. Actul imperecherii trebuie supravegheat. Crescatorul, dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului, va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta, dupa care va scoate femela tinand-o, cu atentie, de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior. Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri. Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie, in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe, respectiv un mascul la 8-10 femele. Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi. Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. Daca el este mai mare, iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile. Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi, timp de 2 saptamini inainte de inmultire, sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. Daca acesta nu ajuta, inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata.

11

La 15-20 de zile dupa nastere, putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor, iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei - mame. Dupa 8 saptamini, iepurasii pot fi intarcati , asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine. Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala. Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 14 iepurasi. Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi. c) Hrana Iepurii sint animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile, saptamini sau chiar luni. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor. Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri, cit si cele toxice. Plantele cu efect pozitiv Lucerna - Este o planta bogata in proteina si calciu. Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon. Morcovul, sfecla rosie - Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina - Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase. Vetrice - Poate fi data in cantitati nelimitate. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv. Podbalul - Poate fi dat uscat, dar numai de doua ori pe saptamina. Va impiedica aparitia balonarii. Suplimentar la aceste plante, se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri, de exemplu), deorece si ea are unele calitati medicinale pentru

12

iepuri. Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante, astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau, porumb si orz, de obicei ca nutret combinat. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna, cind nu este masa verde. Fan putem facedin iarba cosita vara, pentru a hrani iepurii in timp de iarna. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor, cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova. Plantele cu efecte negative De retinut: Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp. Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata. Hrana se da in principala seara. De obicei, iepurii maninca mai linistit in timpul serii, deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila Ceapa Sparanghelul Arpagicul Prazul Boli gastrointestinale Cartofii cruzi Frunza de cartofi Resturi de planta de rosii Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri. Plantele conifere Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita, voma,diaree, moarte. Varza (verde, alba si rosie) Trifoiul rosu Conopida Balonare, diaree

13

Concentrate In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje, dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete, cerintele in energie metabolizanta(EM), proteina bruta(PB), aminoacizi (lizina, metionina, cistina, argina, triptofan), celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi: - tineret 4-12 saptamani - EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina 0,9%, triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%; CB 14%; GB 3%; - femele in lactatie - EM 2600 kcal/kg; PB 18%; lizina 0,75%, argina 0,8%, triptofan 0,22%, metionina + cistina 0,6%; CB 12%;GB 5%; - femele gestante si reproducatori - EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina 0,9%, triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%;CB 14%; GB 3%; Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat, se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : - EM 2400 kcal/kg; PB 17%; lizina 0,7%, argina 0,9%,triptofan 0,2%, metionina + cistina 0,6%;CB 14%; GB 3%. Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate, deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori), precum pasteureloza. Se pot face si furaje negranulate, respectand parametrii furajului, dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate; impedimentul major reprezentand printre altele si praful, iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot, se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi. Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB, astfel : - PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% - risc de diaree; - PB mai mic de 16% si CB 12 - 15% - productie scazuta, dar securitate ridicata pentru diaree; - PB > 18% si CB 12 -15% - risc de diaree; - PB > 18% si CB mai mic de 12% - diaree in majoritatea cazurilor; -PB16 - 18% si CB 12 -15% - reteta ideala pentru productie intensiva.

14

O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara, bacteriana, sau infectioasa, datorita carentelor ce apar.

15

d) Boli In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt: A. Maladiile infectioase: Hemoragie Septica - Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei, creierului, splinei si ficatului. Animalele infectate se nimicesc, iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica, apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala. Mixomatoza - Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului, in jurul nasului si ochilor. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1,5 m. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice, care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna. In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie. Scabia, Dermatomicoza - Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. De asemenea, dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A, D sau E. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A, D si E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina. B. Maladiile nutritionale Maladii digestive - Balonarea, voma, gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita, deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul Plante cu efecte negative.

16

Osteoperoza, Rahitul - Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D, ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu, lumina solara, sau ambele. Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu, de exemplu, cu lucerna sau orz. Hypercalcimie - Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. Pentru a preveni aceasta maladie, trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. Dam mai putin plante bogate in calciu, ca lucerna, de exemplu. Hypoavitaminoze - Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. Dam mai multa mancare bogata in vitamina A, de exemplu - sfecla rosie si morcov. Ingrijirea iepurilor bolnavi Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav, trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi, nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii, altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi, se spala bine mainile. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta, aruncam toata mincarea care a ramas. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. Altfel si urmatorii iepuri, pusi in aceeasi incapere, se pot imbolnavi. Cand cumparam iepuri noi, ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile, ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare. Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav, dar nu suntem siguri, ne adresam medicului veterinar.

17

e) Rase de iepuri Uriasul Belgian Rasa a fost formata in jurul anului 1825, in districtul Gand din provincia belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). Actualele calitati se datoresc in mare masura crescatorilor belgieni, care printr-o munca asidua de ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume. Rasa a fost preluata si iar prin selectie, factorii de mediu, incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi, s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri, precum Uriasul German, Uriasul Maghiar. O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului, care in a 3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg, fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale. Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg, dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile), iar masculii la 9 luni. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare. Caractere de exterior: - capul este relativ mare, ochii mici, de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si roza la cei de culoare deschisa - urechile lungi (20-24 cm), cu varfurile rotunjite, mobile si tinute in forma de V; - gatul este relativ gros, salba aproape enexistenta la masculi; la femele salba este usor dezvoltata, intinzandu-se pe membrele anterioare; - corpul este cilindric, cu pietul si crupa larga, linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata; - membrele sunt musculoase, puternice, unghiile brune-negricioase sau albe (de culoarea parului de pe trunchi);-culoarea blanii poate fi : neagra, aguti roscat, alba, albastru-cenusiu si baltata. Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare, cap berbecat, pete la ochi, urechi ascutite sau lasate in jos, piept ingust, crupa tesita, parul lung sau lanos, blana de nuanta galbuie. Uriasul Alb

18

Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine, greutatea medie fiind de 6-7 kg. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. Caractere de exterior - capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit, ochii de culoare roz(pupila rubinie inchissi irisul mai deschis); - urechile au o lungime de cca 118-20 cm, cu varfurile rotunjite; - gatul la masculi este fara salba ; la femele insa se poate intalni o usoara salba. - corpul cilindric, voluminos si bine legat; - culoarea blanii este alba cu par des, scurt si matasos, iar pielea nu prezinta pigment. Uriasul gri german Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase. Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia, unde sa organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii, altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. J. K. Schultz, in Scrisori din calatorii in Belgia-1896, mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec in innobilarea uriasilor din Flandra, insa nu se pomeneste nimic despre originea rasei. Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez. Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei, cu temperaturi mai scazute), s-au scurtat si transformat in urechi drepte, verticale. O alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte si late tipuri de iepuri gri. Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. In Germania apare intre 1880-1890, exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg, rar 6 kg. Blana avea o culoare gri, dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe frunte, piept si picioare. De altfel, standardul belgian din aceasta perioada considera petele albe o caracteristica, un insemn de rasa. Crescatorii germani si cei englezi puneau mare accent pe exemplarele monocolore, fara pete, iar in cresterea prima orientare era catre lungimea trunchiului. Unele date culese din ezpozitiile organizate

19

in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi, dar cresterea in greutate era mica. Dupa cel de-al doilea razboi mondial , crescatorii de uriasi s-au orientat catre criterii economice, renuntindu-se la lungime, in favoarea latimii, grosimii si in general, un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. S-a trevut la cresterea iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor, in paralel imbunatatinde-se si calitatea banii. In felul acesta, a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor, prin obtinerea de blanuri mari si dese. La noi in tara, primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor 1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. Dupa anul 1975 sint introduse si primele exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia expoziilor de Wels, Amsterdam, Leipzig, Brno etc. Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru cresterea si extinderea rasei. Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat pricepere si talent, colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii internationele. Fluture urias german Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian, raspindit mult in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German. Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice, evidentiate prin marimea si conformatia corpului. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de Nas alb, datorita capului alb. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului, fiind insa cea mai fina, mai delicata, prezentand petele de culoare specifice rasei, fara a avea desenul specific al capului, desenul fluturelui si punctele maxilarelor, dar avind inele din jurul ochilor. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior, obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa. Neozeelandez rosu S-a format in America de Nord, in anul 1910, provenind din iepurele de casa Roscat de Bourbogne. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa.Este

20

o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. Are greutatea medie de 4 kg. Corpul de marime mijlocie; capul mare, lat, mai rotund la mascul si mai alungit la femela; urechile de maxim 13 cm lungime, destul de late, cu virfurile rotunjite, purtate drept; ochii rosii; gitul scurt si gros. Trunchiul este cilindric, bondoc, cu capete late si musculoase, spinare.

2.5. Resursele umana. Politica de personal


Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. Ambii suntem absolventi ai unor institute superioare de invatamant. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie, iar Armanu Dorica este medic veterinar. Aveam nevoie si de un specialist in marketing, asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa investeasca in aceasta idee de afaceri. Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de productie. Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste, la oficiul fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. Selectia finala a candidatilor se face in mod obisnuit, prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati, interviul al doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului, si interviul al treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului. Selectia, recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si firesc de instruirea personalului la locul de munca. Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt: plata concediului medical asistenta medicala gratuita Se asigura transportul salariatilor la locul de munca. Recrutarea sezoniera, pentru muncile agricole in special, se face din randul populatiei din satele din jur.

21

CURRICULUM VITAE
Numele si prenumele: ARMANU DORICA Adresa: Piatra Neamt, Bd. Traian, nr. 108 Telefon: 0741403582 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.03.1967 Experienta profesionala: - 1981 - 1990, medic veterinar la cooperativa agricola din satul Borlesti; - 1990 - prezent, propriul cabinet veterinar particular in orasul Piatra Neamt Post ce il va ocupa la S.C. Vlatis S.R.L.: - administrator si medic veterinar Educatie si formare: - absolvent liceului Petru Rares, Piatra Neamt, 1986; - absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie, specializarea medicina veterina, Iasi, 1990; - 2000 sustine cu succes teza de doctorat Aptitudini si competente sociale: - Aptitudini foarte bune de comunicare; - Abilitatea de a relationa si intelege animalele; - Modestie - Integritate, spirit de echipa, flexibilitate, receptivitate, responsabilitate, perseverenta, tenacitate, dinamism, pragmatism, ordine, strictete; Limbi straine: - nivel avansat: engleza. - nivel incepator: franceza Aptitudini si competente tehnice: - cunostinte MS Office, Windows - permis de conducere categoria B

mai 2007

22

CURRICULUM VITAE
Numele si prenumele: RADU VLAD Adresa: Piatra Neamt, str. Dr. Emil Costinescu, nr.2 Telefon: 0741790908 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.03.1967 Experienta profesionala: - 1990 - 1998, inspector de calitate in magazinele agroalimentare, Bacau; - 1998 - prezent, manager al fermei Sanavit cu profil de crestere bovine, jud Neamt Post ce il va ocupa la S.C. Vlatis S.R.L.: - administrator si director de management Educatie si formare: - absolvent liceului Calistrat Hogas, Piatra Neamt, 1986; - absolvent Facultatea de Agronomie, Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi, 1990; - 2000 - cursuri de Marketing (prof. A. Nistor, Universitea "Al. I. Cuza", Iasi). Aptitudini si competente sociale: - Aptitudini foarte bune de comunicare; - Abilitatea de a rezolva problemele profesionale ; - Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei ferme de animale - Integritate, spirit de echipa, flexibilitate, receptivitate, responsabilitate, perseverenta, tenacitate, dinamism, pragmatism, ordine, strictete; Limbi straine: - nivel avansat: engleza. Aptitudini si competente tehnice: - cunostinte MS Office, Windows, utilizarea echipamentelor de birou. - permis de conducere categoria B

mai 2007

23

CURRICULUM VITAE
Numele si prenumele: AVRAM MIHAI Adresa: Piatra Neamt, str. Castanilor, nr. 45 Telefon: 0741220922 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.03.1969 Experienta profesionala: - 1988 - 1990, responsabil aprovizionare la Lactama 4, Savinesti; - 1990 - 1992, agent comercial la S.C. Simba Invest S.R.L. Bacau, filiala Piatra Neamt; - 1992 -1994, supervisor la aceeasi firma; - 1994 - 2000, director zonal al firmei Carlsrom Bucuresti pe zona Moldovei - 2000 - 2004, director zonal al firmei S.C. Agricola S.R.L. pe zona Moldovei - 2004 prezent, director general al firmei Reneau Romania Post ce il va ocupa la S.C. Vlatis S.R.L.: - administrator si director de marketing Educatie si formare: - absolvent liceului Calistrat Hogas, Piatra Neamt, 1988; - absolvent Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor "Al. I. Cuza", specializarea Management si marketing, Iasi, 1990; 2004 - cursuri de Marketing (prof. A. Nistor, Universitea "Al. I. Cuza", Iasi).

Aptitudini si competente sociale: - Aptitudini foarte bune de comunicare; - Abilitatea de a rezolva problemele profesionale ; - Leader innascut - Puternice negociator - Integritate, spirit de echipa, flexibilitate, receptivitate, responsabilitate, perseverenta, tenacitate, dinamism, pragmatism, ordine, strictete; Limbi straine: - nivel avansat: engleza. - nivel avansat: italiana Aptitudini si competente tehnice: - cunostinte MS Office, Windows, grafica, utilizarea echipamentelor de birou. - permis de conducere categoria B

mai 2007

24

2.6. Impactul ecologic al activitatilor firmei


Ferma are un important impact ecologic. In primul rand, ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane deoarece oricat s-ar incerca, in jurul ei miroase a excremente de iepure, mai ales in perioada de vara cand este cald afara. Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. In felul acesta iepurii vor creste mai sanatos si mai natural, iar plantele din alimentatia lor vor fi si ele mai putin poluate. Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de bune in a fi folosite ca ingrasamant natural. Ele trebuie atent si ecologic depozitate pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri agricole. Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special.

2.7. Produsele realizate


Carnea Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul). In plus, carnea de iepure este o carne usoara, savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Gustoasa, dietetica si cu putine grasimi, se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase. Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat, proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori. Blanita Blana poate fi folosita ca subprodus. Iepurii sunt mici fabrici de blanita. La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire, intindere si uscare la umbra in mediu uscat, ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu, care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli, haine, papuci, ornamente etc... deosebit de apreciate datoria culorilor si finetii lor.

25

Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie - august, iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci.

2.8. Desfacerea si comercializarea productiei. Relatii de import export. Elemente specifice de marketing
Cel mai important procent din productie va merge catre export. Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure. Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana, atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului, in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii, pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism.

2.9. Relatiile cu colaboratii


Furnizori Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare, de rase superioare de iepure, de echipamente diverse, de utilitati. Beneficiari Beneficiarii sunt interni si externi, am detaliat la capitolul 2.7. acest aspect. Banca Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD, fermierul se intoarce la banca sau la agentia de microfinantare, pentru a incheia un al doilea contract, de data aceasta cu banca. Practic, avand contractul cu SAPARD, incheierea unui contract cu banca este simpla. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si exista sanse mari sa accepte.

26

Intre cele doua contracte - primul cu SAPARD si al doilea cu banca - exista o diferenta. Primul contract este pentru jumatate din suma, iar al doilea este pentru toata suma. Astfel, fermierul va lua de la banca intregul credit, iar pe masura ce inainteaza in activitate SAPARD venind din urma, cu jumatate din bani, pe baza de chitante si facturi. Creditul se acorda pe termen lung - pana la 10 ani, cu o perioada de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani, in functie de domeniul investitiei. Dupa aceasta perioada, cand ferma sau afacerea incepe sa produca, fermierul va incepe sa plateasca jumatatea ramasa din credit. Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza, in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca, din diferite motive, sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare, urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).

27

2.10. Concurenta si relatiile de piata. Pretul de vanzare al produselor


Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra producea in jurul anului 1990 circa 18.000 tone de carne de iepuri de casa, din care 8000 to in crescatorii specializate si 10.000 to in crescatorii de tip rural. Dupa anul 1990, cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1.330.000 capete (tab. 1), odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat, efectivele cunicule au fost lichidate. Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI. In anii urmatori, efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei, satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare, ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1.300.000 iepuri de casa, care a ramas constant pana in anul 2003.

Tabelul 1 Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003 (dupa FAO 2003) Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 * Sursa: www.fao.org In tarile din Uniunea Europeana, efectivele de iepuri de casa (tab. 2) au scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94.000.000 la 92.000.000 iepuri. Acest fapt se datoreaza, in principal, reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta Efectivul (mii capete) 1000 1330 1000 640 771 800 1000 1000 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Efectivul (mii capete) 1000 1200 1300 1300 1300 1300 1300

28

cu aproape 2,6 milioane capete. O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de casa a fost consemnata in Italia, care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de capete. Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane), Franta (11 milioane), Germania (9,8 milioane), Spania (2 milioane) si Grecia (1,5 milioane).

Tabelul 2 Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) Tara Austria Belgia-Luxemburg Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Uniunea Europeana 1998 300 1480 13603 9800 1545 66000 443 2080 93951 1999 300 180 13464 9800 1585 67000 410 2000 94739 Anul 2000 300 13366 9800 1538 67000 392 2200 94596 2001 300 11110 9800 1500 67000 383 2100 92193 2002 300 11042 9800 1500 67000 380 2000 92022 2003 300 11000 9800 1500 67000 380 2000 91980

In tarile din Europa de Est, in perioada 1998-2003, efectivele de iepuri de casa (tab. 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca descrescatoare, dar neinsemnata cantitativ. Cele mai mari efective de iepuri de casa au fost crescute in Cehia (5 milioane), Romania (1,3 milioane), Polonia si Slovacia (1 milion).

Tabelul 3 Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si C.S.I. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Bulgaria Cehia Ungaria 1998 9693 460 5000 931 1999 9771 466 5000 1005 2000 9643 431 5000 912 Anul 2001 9497 418 5000 779 2002 9370 400 5000 670 2003 9500 500 5000 700

29

Polonia Romania Slovacia Comunitatea

Statelor

1100 1200 1000 16711 6 4800 12 56000 40 340 1201 11300 5423 88000

1000 1300 1000 17699 1 4900 13 58000 35 320 1150 16900 5673 90000

1000 13000 1000 17667 5 5000 17 60000 25 320 1213 24500 5600 80000

1000 1300 1000 18888 0 5000 17 61500 70 340 1296 25100 5557 90000

1000 1300 1000 17983 6 5100 17 62000 70 350 1699 25000 5600 80000

1000 1300 1000 179840 5000 20 62000 70 350 1800 25000 5600 80000

Independente Armenia Georgia Kazakhstan Kyragyzstan Rep. Moldova Federatia Rusa Tajikistan Ucraina Uzbekistan * Sursa: www.fao.org

In Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.), efectivele de iepuri de casa, de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea Europeana, au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete. Din cei 179.840.000 iepuri de casa crescuti in tarile C.S.I., Uzbekistanul detine 80 milioane, Kazakhstanul 62 milioane, Tajikistanul 25 milioane, Ucraina 5,6 milioane, Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1,8 milioane. Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab. 4) in Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone, pe cand exporturile au crescut cu doar 400 tone. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste 3000 tone, uneori cu valori apropiate de 3900 tone, exporturile au inregistrat fluctuatii foarte mari, variind intre 1400 si 3800 tone. In majoritatea anilor luati in studiu importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana. In anul 1995 exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana. Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab. 5) Belgia, Portugalia, Franta, Italia si in ultimii ani Danemarca. Exporta cantitati mari de carne de iepure de casa: Spania, Olanda, Belgia, Franta, Danemarca si Germania. In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana au fost in valoare de aproape 16 milioane euro, in timp ce exporturile s-au ridicat la suma de aproximativ 13 milioane euro. Exprimate procentual, exporturile (3164 tone) reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa.

30

In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab. 6) doar Cehia si Macedonia, iar export a facut Cehia, Macedonia si in anul 2002 Serbia si Muntenegru. In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un export in valoare de 103.000 euro. Tabelul 4 Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15 tari) (dupa FAO 2003)
Specificare 1992 292 1 276 6 174 97 190 18 1993 3329 1688 1704 6 1121 1 1994 3891 1805 1786 9 1286 8 Anul 1995 1996 1997 1998 CANTITATIV (in tone) 3247 1464 3415 1842 3034 1925 3449 2023 1999 3441 1921 1688 1 1143 0 2000 2621 2440 1397 3 8258 2001 3751 3881 1676 9 1128 5 2002 3893 3164 1595 6 1323 1

Import Export

Import Export

VALORIC (in 1000 USD) 1943 1837 1515 1804 7 1178 0 6 1377 1 3 1171 8 9 1213 0

* Sursa: www.fao.org

31

Tabelul 5 Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003)
CANTITATIV (in tone) Import, anul 2000 2001 2002 1999 8 7 19 0 933 1389 1611 0 0 0 0 285 0 241 20 109 0 0 0 0 708 707 671 261 2 2 9 82 0 1 2 0 0 0 0 1 125 115 72 10 0 1 7 0 0 0 0 344 843 1283 1461 0 2 5 15 829 0 0 0 0 0 0 6 0 2621 3751 3893 1921 VALORIC (in 1000 USD) Import, anul Export, anul 2000 2001 2002 1999 2000 2001 331 276 376 0 0 0 6237 6677 6606 0 837 1141 0 0 0 1752 0 0 17 19 92 186 156 201 14 36 0 6 0 0 2954 3124 3221 2329 2024 2316 116 126 210 868 797 646 7 10 14 2 0 0 6 0 0 58 24 0 908 1178 449 159 145 106 9 14 32 0 0 0 2 2 0 1840 864 1191 3269 5093 4850 0 0 0 100 214 86 4183 3248 5659 1 0 0 18 27 6 2 0 20 29 136 19 13973 16769 15956 11430 8258 11285

Tara Austria Belgia Belgia-Luxemburg Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Uniunea Europeana 1999 10 0 1808 0 0 846 8 1 11 86 0 0 666 5 0 0 3441

Export, anul 2000 2001 0 0 1135 1661 0 0 103 123 0 0 212 213 104 100 0 0 0 0 8 4 0 0 170 288 0 0 709 1450 0 0 0 42 2440 3881

2002 0 292 0 3 0 69 115 0 0 39 0 1087 0 1539 0 20 3164

1999 387 0 7995 5 22 3799 276 11 105 1036 0 28 2967 239 9 2 16881

2002 0 1429 0 4 0 1545 1148 0 0 329 0 3928 0 4840 0 8 13231

* Sursa: www.fao.org

32

Tabelul 6 Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C.S.I. (dupa FAO 2003)
Tara Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.Jug.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.Jug.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina 1998 60 60 0 0 0 66 50 16 0 272 272 0 0 0 8 0 8 0 1999 104 69 35 0 0 48 48 0 0 355 303 52 0 0 0 0 0 0 Import, anul 2000 2001 CANTITATIV (in tone) 86 97 84 95 2 2 0 0 0 0 1063 0 50 0 1013 0 0 0 VALORIC (in 1000 USD) 375 392 346 376 29 16 0 0 0 0 34 0 0 0 34 0 0 0 2002 2 0 2 0 0 378 0 0 378 16 0 16 0 0 396 0 0 396 1998 46 22 24 0 0 41 0 41 0 185 75 110 0 0 6 0 6 0 1999 4 3 1 0 0 0 0 0 0 19 16 3 0 0 0 0 0 0 Export, anul 2000 9 9 0 0 0 2760 0 2760 0 150 45 2 0 103 74 0 74 0 2001 18 15 3 0 0 0 0 0 0 85 77 8 0 0 0 0 0 0 2002 25 0 3 22 0 31 0 1 30 15 0 8 7 0 140 0 0 140

* Sursa: www.fao.org

33

Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul, iar in anul 2002 numai Ucraina. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina. Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C.S.I.) atat importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta, ceea ce denota o piata neconsolidata, aflata in cautari, dar care dispune de un potential productiv mare. Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de iepure de casa se ridica la peste 1.000.000 tone (tab. 7). Cel mai mare producator de carne de iepure de casa este China, cu 315.000 tone/an, dar in care consumul este de doar 0,07 kg/locuitor/an. Italia produce 221.000 tone de carne de iepure de casa si are cel mai mare consum pe locuitor (5,8 kg/an/locuitor). In principalele tari producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana se consuma in medie 3,7 kg/an/locuitor.

Tabelul 7 Productia si consumul de carne de iepure de casa (dupa FAO 2001) Consum mediu anual pe locuitor (kg) 0,07 5,80 3,00 2,90 4,30 0,78 Continentul

Productia Tara anuala (in to) China Italia Spania Franta Malta Cipru Egiptul Maroc 315000 221000 135000 85000 1350 830 69600 -

Productia anuala (to) Europa Africa America de Sud America Centrala America de Nord 570051 85782 16317 4364 35000

Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea: 570.051 tone in Europa, 85.782 tone in Africa si 55.681 tone in America. In Africa 90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord. Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab. 8) au fost stimulative in tarile din Europa. Analizand evolutia acestora in Germania, in perioada 1998-2001, se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu preturi cuprinse intre 3,87-4,47 marci/kg carne. In Romania, intre anii 1991-2001, preturile pe tona de carne de iepure de casa (tab. 9) au variat extrem de mult, de la 441,65 dolari US in anul 1997 la 4129,71 dolari US in anul 1999. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de casa s-a situat la valori ce depaseau, in general, 1000 dolari. Cele mai scazute preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998, cand tona de carne de iepure de casa a costat intre 441,65-959,68 dolari US. Pretul tonei de carne de iepure de casa din anul 2001, de 2442,51 dolari US, este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei specii de animale. La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma, FAO a anuntat ca este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate in toata lumea. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a precizat ca este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il prezinta, potential subestimat pana acum.

Tabelul 8 Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator, in tarile din Europa Anul 1999 2000 59.016 66.850 1.840 1.870 76.177 76.628 12.882 13.782 4.213 3.871 1.062.150 1.091.190 432.000 510.480 3.417.740 3.117.140 6.242 6.633

Tara Austria Bulgaria Cehia Franta Germania Grecia Ungaria Italia Polonia

Moneda Silingi Leva Coroane cehe Franci Marci Drahme Forinti Lire Zloti

1998 65.313 2.149.110 77.245 14.025 4.476 1.127.230 481.140 3.652.680 6.146 35

2001 70.072 2.103 80.978 15.030 4.138 1.296.990 607.685 3.189.960 8.921

Portugalia Romania Federatia Rusa Slovacia Slovenia Spania Elvetia

Escudo Lei Ruble Coroane slovace Dinari sloveni Peseta Franci elvetieni

412.206 5.256.210 14.757 75.747 666.500 336.972 15.922

365.451 447.496 443.456 63.320.500 42.740.900 70.981.296 23.630 76.186 697.783 323.734 15.797 26.968 78.605 622.427 339.288 15.894 37.789 76.092 686.472 391.260 15.879

In 29 septembrie 2001 la Ragusa, Sicilia, a avut loc a doua adunare generala a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana. Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei, inclusiv a tarii noastre, cu un produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat, sanatos. Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania, iar prin orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent, extrem de util tarii noastre.

36

Tabelul 9 Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania
Specificar e Pret carne iepure Paritatea Pret carne iepure Anul 1991 97.490 76,47 1274,88 1992 329.410 307,95 1069,69 1993 745.400 760,01 980,78 1994 1.711.490 1655,09 1034,08 1995 1.951.300 2033,28 959,68 1996 2.478.100 3082,60 803,90 1997 3.165.730 7167,94 441,65 1998 5.256.210 8875,55 592,21 1999 63.320.500 15332,93 4129,71 2000 42.740.900 21692,74 1970,29 2001 70.981.296 29060,86 2442,51

U.M. Lei/tona Lei/dolari Dolari/tona

2.11. Analiza rentabilitatii


Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an, vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 14 pui, dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei, cat si o rata a imbolnavirilor, apreciem o medie minima de 6 pui. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari. Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 - 4 kg. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima. 400 femele x 6 pui x 12 luni = 28.800 iepuri anual 28.000 iepuri x 3kg carne = 86.400 kg de carne de iepure anual, adica 86.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON, incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72.000 RON (acesta este pragul minim de incasari). Incasari rezulta si din vanzarea pielor. Avem cheltuieli cu: utilitatile personalul transportul furajarea realizarea lucrarilor agricole achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei vaccinurile, tratamentele prelucrarea si tabacirea pielor cheltuieli de protocol piese schimb de intretinere si modernizare permanenta asigurare taxe si impozite rata la banca etc

De la banca am imprumutat 150.000 Euro, cu o perioada de rambursare de 10 ani. In final trebuie rambursata suma de 420.000 Euro, cu o rata lunara de 3.500 euro, adica cam: 3500 euro x 3.5 RON/Euro = 12.250 RON lunar Analizand toate aceste incasari si cheltuieli, estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile.

39

CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII


3.1. Cauze
Dintre posibilele cauze amintim: 1. incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD 2. acceptarea unei oferte tentante de vanzare 3. facilitatea cresterii 4. fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure 5. calamitati naturale (ex: foc) 6. neintelegeri intre asociati 7. supraestimarea resurselor productive ale fermei

3.2. Modalitati de incheiere


1. vanzarea 2. fuziunea 3. absorbtia 4. transformarea in societate pe actiuni 5. lichidarea 6. falimentul Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere, trebuie elaborat un plan specific cat mai potrivit situatiei respective. Vom parcurge in acest sens urmatorii pasi: - stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere - stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere - programarea actiunilor de iesire din afacere - se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere - anagajarea expertilor necesari - stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci, membri fondatori etc) - determinarea valorii afacerii

- modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere - anunatarea iesirii catre salariatii cheia - inceperea demersului final In tot acest timp, activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal

3.3. Concluzii finale


Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre, producerea si comercializarea carnii de iepure in principal, putem afirma ca nu intalnim probleme majore. Desi este o piata mica, cererea de carne de iepure inregistreaza in final o crestere reala. Suntem in pas cu, concurentii nostri, si acest fapt se datoreaza experientei noastre, dar si studiului de poata realizat. Singura problema cu, care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa, dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte.

41

CUPRINS

CAPITOLUL I: INTRODUCERE..............................................................................................2 1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent...................................................2 1.2. Motivatia alegerii domeniului...................................................................................2 1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri............................................3 CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII........................................................................5 SI ADMINISTRARII AFACERII..............................................................................................5 2.1. Modul de constituire a societatii.................................................................................5 2.2. Resursele necesare....................................................................................................6 2.3. Alegerea amplasamantului.........................................................................................6 2.4. Elemente specifice procesului de productie. Precizari tehnice si tehnologice. Utilizarea capacitatii de productie.......................................................................................6 2.5. Resursele umana. Politica de personal....................................................................21 Experienta profesionala:...........................................................................................................22 Experienta profesionala:...........................................................................................................23 Experienta profesionala:...........................................................................................................24 2.6. Impactul ecologic al activitatilor firmei..................................................................25 2.7. Produsele realizate..................................................................................................25 2.8. Desfacerea si comercializarea productiei. Relatii de import export. Elemente specifice de marketing......................................................................................................26 2.9. Relatiile cu colaboratii............................................................................................26 2.10. Concurenta si relatiile de piata. Pretul de vanzare al produselor..........................28 2.11. Analiza rentabilitatii..............................................................................................38 CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII............................................................................40 3.1. Cauze.......................................................................................................................40 3.2. Modalitati de incheiere............................................................................................40 3.3. Concluzii finale.......................................................................................................41