Sunteți pe pagina 1din 31

MUCEGAIURI SI MICOTOXINE

Dr. Biol. Cristina Tabuc


Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie si Nutritie Animala Balotesti

CIUPERCI MICROSCOPICE
Definitie
Ciupercile microscopice (micromicete sau mucegaiuri) reprezinta un grup heterogen de microorganisme saprofite, uneori parazite, caracterizate prin: Natura chimica a peretelui celular, bogat in chitina; Reproducere prin spori sexuati si asexuati; Prezenta glicogenului ca substanta de rezerva; Absenta clorofilei sau a altor pigmenti asimilatori. Ciupercile microscopice sunt opganisme eucariote, talofite, heterotrofe:

Aparatul vegetativ este un tal constituit din filamente cu crestere apicala in toate directiile, cu aceeasi viteza ce formeaza o retea tridimensionala numita miceliu Lipsite de pigmenti asimilitatori ciupercile microscopice sunt organisme heterotrofe dependente de o sursa de carbon organic; Ciupercile microscopice pot contamina cele mai diverse medii: apa, aer, sol, cereale, produse de origine animala (lapte, carne), piele, hartie, ziduri, pietre, tesaturi, materie organica in descompunere.

CIUPERCI MICROSCOPICE
Identificare
Ciupercile microscopice, cu aspect filamentos sau levuriform, pot deveni
vizibile numai dupa dezvoltarea miceliului; Ciupercile microscopice sunt cunoscute sub denumirea curenta de mucegaiuri si se prezinta ca o aglomerare de filamente miceliene si corpuri de fructificare capabile sa colonizeze cele mai diverse substraturi; Caracteristica majora a mucegaiurilor o reprezinta modul de reproducere: produc un numar foarte mare de spori care sa le asigure contaminarea si perpetuarea speciei, spori care se formeaza prin reproducere sexuata sau asexuata si care reprezinta principalul criteriu de identificare si clasificare. Identificarea mucegaiurilor se bazeaza pe: Caractere culturale: includ factorii extrinseci de care depinde dezvoltarea mucegaiului:umiditate, pH, prezenta oxigenului si dioxidului de carbon, temparatura si lumina Caractere morfologice: macroscopice legate de caracteristicile coloniilor: aspect, relief, consistenta, marime, culoare, structuri de fructificatie; micoscopice legate de structura talului, modul de formare si aspectul sporilor si conidiilor, prezenta stucturilor de protectie a sporilor, prezenta sau absenta clamidosporilor; Caractere genetice - tehnicile de biologie moleclara contribuie la identificarea speciilor de mucegauri, dar nu pot inlocui in totalitate examenul morfologic care ramane baza identificarii

CIUPERCI MICROSCOPICE
Clasificare
Deuteromycotina

Chytridiomycotina

Basidiomycotina

Fungus
Zygomycotina Ascomycotina

Oomycotina
Hoog si Guarro (1995)

MUCEGAIURI
Clasificare
Mucegaiuri utile Industria agro-alimentara Industria produselor biotehnologice Industria farmaceutica MUCEGAIURI

Mucegaiuri daunatoare

Alergii Micoze Micotoxicoze

MUCEGAIURI
Clasificare
Mucegaiuri utile Industria alimentara pentru imbogatirea proprietatilor organoleptice ale produselor
alimentare: branzeturi si produse din carne crud-uscate, sosuri din soia
Penicillium camenberti Penicillium roqueforti Penicillium caseicolum Geotrichum candidum Oidium lactis Oospora lactis Penicillium jenseni Aspergillus oryzae Aspergillus sojae Rhizopus oryzae Rhizopus stolonifer Mucor silvaticus Mucor hiemalis

MUCEGAIURI
Clasificare
Mucegaiuri utile In industria produselor biotehnologice: Aspergillus niger Aspergillus oryzae acid citric acid gluconic -amilaza -glucanaza catalaza glucozo- oxidaza lipaza pectinaza poligalacturonaza -amilaza -glucanaza lipaza

MUCEGAIURI
Clasificare
Mucegaiuri utile In industria farmaceutica: obtinerea de substante cu rol antibiotic

Penicillium Penicillium Penicillium Penicillium

chrysogenum griseofulvum notatum jensenii (P. nalgiovense)

MUCEGAIURI
Clasificare
Mucegaiuri daunatoare Aterarea calitatii nutritionale a produselor agroalimentare Cereale - cele mai expuse atacului mucegaiurilor (pierderi de 5-10% anual din productia mondiala)

Aspergillus flavus

Fusarium graminearum

Penicillium sp.

Aspergillus flavus

Aspergillus carbonarius

MUCEGAIURI
Clasificare
Mucegaiuri daunatoare Alergii la om si animale - gravitate diferita in functie de rezistenta organismului, puterea patogena a fungului si durata de expunere Micoze la om si animale: mucegaiurile sunt patogene oportuniste care necesita anumite conditii locale sau generale favorabile

Aspergillus fumigatus aspergiloza pulmonara aviara si umana (80-90%) Aspergillus flavus - aspergiloze pulmonare sau generalizate Aspergillus niger - otite, sinuzite, infectii cutanate Aspergillus sydowi - endocardite umane Aspergillus terreus - aspergiloze pulmonare si cerebrale, frecvent izolat din prelevate de piele si fanere, principalul agent al onicomicozei

Micotoxicoze la om si animale - intoxicatii produse de substante toxice produse de unele specii de mucegaiuri

MICOTOXINE
Caracteristici generale
Micotoxinele sunt metaboliti secundari toxici produsi de mucegaiuri Au aprut n decursul procesului evoluiei filogenetice a miceilor ca un mijloc de aprare al acestora Flora micotoxigen este estimat n prezent la 200 000 - 300 000 specii Micotoxinele sunt produse n principal de cinci genuri de ciuperci: Aspergillus, Penicillium, Fusarium, Claviceps, Alternaria Micotoxine cunoscute: 200 molecule diferite - 30 contaminanti frecventi ai cerealelor Molecule cu structura chimica complexa, foarte stabila, nu pot fi degradate prin tratamente termice sau chimice Prima atestare documentara in secolul al XVII-lea focul de Saint Andr - halucinatii datorate painii de secara contaminata cu Claviceps (cornul secarei) Se considera ca nu exista nicio regiune pe glob in care sa nu existe contaminare cu micotoxine Cerealele - cele mai expuse infestarii cu mucegaiuri si contaminarii cu micotoxine - pierderi anuale de 55 milioane tone

MICOTOXINE
Efecte
Efectul toxic al micotoxinelor se manifest la toate nivelurile de organizare a materiei vii. Micotoxinele contamineaz absolut tot de la organismul unicelular pn la organismele pluricelulare superior organizate, inclusiv omul.
Nivelul de organizare al materiei vii molecular: Efecte

- interaciunea cu macromolecule
- interferena cu reaciile enzimatice

- desprirea catenelor de ADN - complexe ADN-toxin i blocarea transcripiei


- inhibarea carbonil piruvat kinazei - inhibarea carboxilazelor - inhibarea peptidil transferazei - inhibarea ADN-polimerazei

subcelular: - interaciuni cu organitele celulare celular: - interaciune cu metabolismul celular - interferene cu metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor, vitaminelor - inhibarea sintezei acizilor nucleici - decuplarea fosforilrii oxidative

ntregul organism: - alterarea morfofuncional a esuturilor i organelor - semne patologice clinice - hepatotoxicitate - nefrotoxicitate - neurotoxicitate

MICOTOXINE
Principalele familii de micotoxine
Toxina
Aflatoxine

Speciile productoare
Aspergillus flavus, A. parasiticus, A. nomius A. ochraceus, Penicillium verrucosum Fusarium culmorum, F. graminearum, F. poae F. graminearum, F. culmorum F. verticillioides, F. proliferatum

Substrat contaminat
cereale, arahide, fructe deshidratate cereale, cafea, struguri (vin), produse din carne cereale

Toxicitate
hepatotoxicitate, cancerogenitate (grupa I - CIRC) Nefrotoxicitate (grupa II - CIRC) Tulburri digestive i hematologice Oestogenism Tulburri de reproducie Variabil n funie de specie Suspectat de cancer esofagian (grupa II - CIRC)

Ochratoxine

Trichotecene

Zearalenona Fumonisine

cereale porumb i produse derivate

MICOTOXINE
Aflatoxine
1960 - Turkey X disease marcheaz nceputul cercetrilor privind izolarea i caracterizarea structurii aflatoxinelor Aspergillus flavus, A. parasiticus, A. nomius, Penicillium, Mucor, Rhizopus In prezent 13 molecule diferite

AB1

AB2

AG1

AG2

AM1

AFB1 - toxicitatea cea mai puternica Toxicitatea scade AFB1>AFG2>AFB2>AFG1 AFB1 - cel mai puternic agent cancerigen natural cunoscut - responsabila de aparitia hepatocarcinoamelor AFB1 clasa I de risc - CIRC Se transmit in carne, oua, lapte (AFM1)

MICOTOXINE
Aflatoxine

Aspergillus flavus

Aspergillus parasiticus

Prezente in general in alimente provenite din regiunile calde (America de Sud, Africa, Asia Temperatura optima de producere 25 - 40C
Contamineaza - cereale - porumb, grau, orz, ovaz, secara, orez - produse pe baza de cereale - oleaginoase soia - alune si derivate - arahide, unt de arahide, fistic) - legume - cartofi, linte, ardei iute - fructe uscate smochine, stafide - bere

MICOTOXINE
Aflatoxine
Efectul toxic se manifesta diferit ca intensitate in functie de specie, varsta, sex, stare fiziologica, durata de expunere Organul cheie: ficat Sensibilitate: porc > pasari > rumegatoare Intoxicaia acut degenerescen hepatic, hemoragii moartea rapida a animalului Intoxicaia cronic ciroz cancer hepatic hepatocarcinoame Alte efecte respiratorii - congestia plamanilor renale - glomerulonefrite gastro-intestinale - hemoragii nervoase - hemoragii imunitoxicitate - scade IgG si IgA, IL1 si IL2, hipoplazie timica genotoxicitate - rezultate controversate teratogenitate - dezvoltare intarziata, microcefalie, anoftalmie

MICOTOXINE
Ochratoxina

Aspergillus ochraceus Ochratoxina A (OTA) Penicullium verrucosum Penicillium viridicatum

Familia ochratoxinelor cuprine 10 molecule diferite Reprezentant principal Ochratoxina A inclusa in clasa II B de risc - CIRC Temperatura optima de sinteza: 5 - 37C A. ochraceus 4 - 30C Penicillium sp.

MICOTOXINE
Ochratoxina
Contamineaza - cereale - porumb, orz - struguri - cafea - produse din carne - bere, vin

MICOTOXINE
Ochratoxina
Efectul toxic se manifesta diferit ca intensitate in functie de specie, varsta, sex, stare fiziologica, durata de expunere Organul cheie: rinichi Sensibilitate: porc > pasari > rumegatoare

Intoxicaia acut - hipertrofie renala, oligourie, tubulonecroza - moartea rapida a animalului

Alte efecte imunitoxicitate

teratogenitate

- limfopenie, regresia timusului - diminuarea raspunsului imun - dezvoltare intarziata - anomalii ale viscerelor si scheletului - mortalitate fetala crescuta

MICOTOXINE
Trichorhecene Caracteristici generale
Trichotecenele constituie o mare familie de micotoxine produse de specii ale genurilor Fusarium, Myrothecium, Trichoderma, Trichothecium, Stachybotrys.

Genul Fusarium este considerat genul cel mai important din punct de vedere al producerii trichotecenelor, cu cea mai larg distribuie geografic i cu cei mai numeroi reprezentani productori de trichotecene.
Fusarium tricinctum, F. sporotrichoides, F. poae, F. equiseti produc prin excelen trichotecene din grupul A Fusarium graminearum, F. nivale, F. culmorum care produc numai trichotecene din grupul B Trichoderma sp. i Trichothecium sp. produc trichotecene din grupul C

Myrothecium sp. i Stachybotrys sp. produc trichotecene din grupul D.

MICOTOXINE
Trichorhecene din grupul A Caracteristici generale
Trichotecenele din grupul A prezint n poziia C8 un atom de hidrogen Grupul A include 25 molecule diferite Reprezentani principali
Structura de baza

toxina T-2 toxina HT-2 diacetoxiscirpenol (DAS)

Contamineaza

- cereale - in principal porumb - contaminare in camp pe planta vie

Toxina T-2 - cea mai mare toxicitate din grupul A

MICOTOXINE
Trichorhecene din grupul A Efecte
Toxicitate variabil n funcie de specie, varsta, sex, starea fiziologica, etc. Se distribuie n ntreg organismul fr a avea un organ int Sensibilitate: porc > pasari > rumegatoare Efecte toxice - gastroenterite i vomismente - refuzul hranei cu pierderi n greutate - necroze dermice (toxina T2, HT2 i DAS) - degenerescena i necroza celulelor mucoasei gastrice (T2) - inflamaii congestive pn la necroza jejunului i colonului, iar la nivelul caecum-ului mucoas hemoragic (DAS) - degenerescen i necroz celular la nivelul plcilor Peyer, pulpei albe splenice, centrelor germinative ale ganglionilor limfatici mezenterici - congestie mai mult sau mai puin edematoase a meningelor - sindromul neuro-muscular caracterizat prin alterari la nivelul musculaturii scheletice sau a terminaiilor nervoase

Alte efecte

MICOTOXINE
Trichorhecene din grupul B Caracteristici generale
Trichotecenele din grupul B prezint n poziia C8 o grupare ceton Grupul B include 9 molecule diferite Reprezentani principali - nivalenol (NIV) - deoxinivalenol (DON)

Contamineaza

- cereale - in principal porumb - contaminare in camp pe planta vie

Deoxinivalenol - cea mai raspandita micotoxina

MICOTOXINE
Trichorhecene din grupul B Efecte
Toxicitate variabil n funcie de specie, varsta, sex, starea fiziologica, etc. Se distribuie n ntreg organismul fr a avea un organ int Sensibilitate: porc > pasari > rumegatoare
Efecte toxice - gastroenterite i vomismente (DON = Vomitoxina) - refuzul hranei cu pierderi n greutate - hemoragii digestive (NIV)

Alte efecte - necroza acinilor i insulelor pancreatice


- sindromul neuro-muscular caracterizat prin alterari la nivelul musculaturii scheletice sau a terminaiilor nervoase - sindromul nervos debuteaz rapid printr-o apatie marcat care evolueaz spre o letargie profund nsoit de tremurturi n cazul intoxicaiei cu DON.

MICOTOXINE
Trichorhecene din grupurile C si D
Trichotecene din grupul C Prezinta o a doua grupare epoxid in pozitia C7-8 Nu sunt niciodat ntlnite n produse alimentare Reprezentant principal crotocina

Trichotecene din grupul D Prezinta intre C4 i C15 un macrociclu constituit din molecule complexe (uneori mevalonat), unite ntre ele prin legturi ester esteri macrociclici Sunt caracterizate de cea mai mare toxicitate din familia trichotecenelor Reprezentanii principali roridina verrucarina satratoxinele

MICOTOXINE
Trichorhecene din grupul D Efecte
Satratoxine produse de Stachybotrys Efecte toxice Necroze cutanate si hemoragice la un numar mare de specii Cel mai des intalnita la cai Forma subacuta rara - mortalitate - hemoragii multiple Forma cronica - necroze cutanate la nivelul fetei

MICOTOXINE
Fumonizine Caracteristici generale
Cel mai nou grup de micotoxine caracterizat la sfarsitul anilor 80 Producatori principali - speciile genului Fusarium Fusarium verticillioides (moniliforme) - porumb, sorg, ovaz F. proliferatum F. nygamai sorg, mei F. oxysporum F. polyphialidicum Alti producatori - Alternaria alternata In prezent familia fumonizinelor nmara 15 olecule diferite Cele mai importante fumonizine FB1, FB2, FB3

Formula de baza a fumonizinelor

MICOTOXINE
Fumonizine Efecte
Toxicitatea fumonizinelor - semne clinice diferite in functie de specie Cai - Leucoencafalomalacia ecvina - anomalii histopatologice ale ficatului si rinichilor Porci - edem pulmonar - alterari morfofiziologice la nivelul pancreasului, inimii, raichilor, esofagului Pasari - refuzul hranei, pierderi in greutate - tulburari gastro-intestinale - alterari morfofunctionale ale ficatului

Imunotoxicitate - diminueaza proliferarea limfocitelor si sinteza unor imunoglobuline FB1 - inclusa in clasa IIB de risc - IARC

MICOTOXINE
Zearalenona Caracteristici generale
Zearalenona (ZEA) sau toxina F-2 este produsa de specii de Fusarium Principalii producatori - F. graminearum - F. semitectum - F. equiseti - F. crookwellense - F. culmorum - F. tricinctum - F. oxysporum - F. sporotrichodes - F. laterium

F. culmorum

Tempeatura optima de sinteza - 10 - 15C

Zearalenona (ZEA)

F. oxysporum

MICOTOXINE
Zearalenona Efecte
Contaminarea cerealelor cu ZEA - fenomen mondial ZEA - porumb, orz, grau, sorg, ovaz, orez, soia - nuci, tutun Asociata adesea cu DON, NIV, FUMO Toxicitate - hiperoestreogenism Sensibilitate: porc > pasari > rumegatoare Semne clinice - edeme vaginale - atrofia ovarelor - hipertrofie mamara - pseudogestatie - scaderea nivelului de testosteron - scaderea cantitatii si calitatii spermei - sterilitate Teratogenitate minora - dezvoltare si osificare intarziata a scheletului - malformatii ale scheletului membrelor

MULTUMESC PENTRU ATENTIE