Sunteți pe pagina 1din 10

OSILATORUL DUFFING

INTRODUCERE

Acest dizpozitiv a fost mentionat de Duffing in 1918.


Consta intr-o banda foarte subtire si usoara din otel fixata
de un suport la ambele capete .In vecinatatea mijlocului
benzii se afla un electromagnet alimentat cu un curent
alternativ.Acesta va produce un camp magnetic (A cost)
care va excita oscilatii ale benzii.Deplasarea instantanee x
a punctului de la mijlocul benzii in raport cu locul de
echilibru este una din variabilele pe care trebuie sa le luam
in consideratie.
Forta de revenire care apare in banda la deformarea
(incovoierea) ei este proportionala cu cubul deplasarii (
x^3).Sistemul este disipativ datorita frecarii cu aerul , iar
pierderea de energie sub forma de caldura este
compensata prin aportul electromagnetului care excita
vibratiile.
Daca frecventa curentului alternativ care strabate bobina
electromagnetului este fixata,parametrul care poate fi
modificat este doar amplitudinea acestuia, proportionala
cu intensitatea campului magnetic (A) pe care il produce.
Un alt parametru care poate fi modificat este cel care da
masura pierderii de energie coeficientul de disipare
(C).Conditiile initiale in care evolueaza sistemul vor fi
determinate daca sunt precizate pozitia initiala a mijlocului
benzii fata de punctul de echilubru si viteza lui initiala.Ecuatia
care descrie evolutia sistemului este neliniara: x+Cx-
x+x^3=Acost.

Modelarea numerica , pentru diferite valori ale


parametrilor mentionati , duce la situatiile prezentate in figura
urmatoare:
in cazul oscilatiilor fortate ale pendului simplu , in spatiul fazelor, se obtinea
un atractor aproape elipsoidal daca disiparea de energie si, respectiv ,
contributia fortei exterioare pe un ciclu aveau valori mici atractorul este
unul periodic de ordin 1.
In cazul oscilatorului Duffing, se observa de asemenea un ciclu limita care
are o forma ceva mai complicata.
Este de remarcat si faptul ca, in functie de datele initiale, exista o etapa
tranzistoare, adica se produce mai mult decat un ciclu al miscarii pana
cand se realizeaza incadrarea in configuratia atractorului.
In exemplele prezentate, ordinul de periodicitate al atractorului se modifica
in functie de raportul dintre amplitudinea factorului excitator si valoarea
factorului de disipare: pentru valori mai mari, atractorul tinde sa devina unul
straniu caracteristic miscarii haotice (fig. 3).
Sectiunea Poincare a atractorului haotic releva detaliile structurii sale.Exista
regiuni de acumulare a punctelor reprezentative si alte regiuni unde nu
apare nici o stare.Frontiera dintre regiunile populate si cele vide este
extrem de neregulata in asemenea masura incat se poate afirma ca orice
sectiune Poincare care contine puncte reprezentative va contine o parte ,
oricat de mica, si din frontiera.
Si pentru acest sistem se regaseste o structura geometrica de tip fractal.
Bibliografie :
Manual de fizica, clasa a XI a

https://www.youtube.com/watch?v=KZF5k4L_YAo

S-ar putea să vă placă și