MAMOGRAFIA

CADRANELE SANULUI
 Anatomic sanul a fost impartit in 4 cadrane:
 - linia medioclaviculara impreua cu orizontala care trece prin mamelon
determina patru cadrane :inferointern, inferoextern, superoextern,
superointern.
 - linia circulara situata la 1cm de marginea areolei delimiteaza cadranul
central.
 Sanul masculin are o structura rudimentara, nu are scop functional si este
asemanator cu sanul pubertar al femeii( el contine mici cantiti
de tesut glandular care sunt dispuse sub complexul areola-mamelon.
Sanul masculin are un mamelon si o areola, lipsesc glandele mamare si
conductele necesare pentru a produce lapte, dar si barbatii fac cancer de san
si este necesar sa li se faca o mamografie
 Mamografia in scop diagnostic
 Este metoda de diagnostic cea mai utila in afectiunile mamare, in general,
si in cancerul de san, in mod special. Este cotata cu o sensibilitate de
80-90%.
 Mamografia ofera imagini detaliate ale structurii interne ale glandei
mamare, fiind efectuata fie in scop diagnostic, fie in cadrul programelor
de screening pentru depistarea precoce a tumorilor mamare.
 Ultimile studii arata ca iraderea necesara pentru efectuara unei
mamografii este mai mica decat iradierea naturala.
 Mamografia este recomandata femeilor de peste 40-45 de ani si indicata
in mod special femeilor care au antecedente personale sau familiale de
cancer de san sau a altor organe, in functie de varsta ei.
Pacientele care nu sunt la menopauza trebuie sa ne asiguram ca nu
sunt insarcinate.
 Pentru pacietele cu implant mamar este un risc extrem de mic ca
presiunea exercitata in timpul procedurii sa cauzeze ruptura sau o
herniere a protezei.
 Proteza mamara scade posibilitatea detectarii anomaliilor de la 92% la
33% in functie de continutul protezei si tesutului cicatricial din jurul
protezei.
 La femeile cu varsta intre 40 – 49 ani, mamografia se efectueaza la
fiecare 1-2 ani, iar dupa 50 de ani, mamografia trebuie sa se faca anual.
 Sanul femeilor tinere au un tesut mai dens, ceea ce face ca micile
modificari sa nu poata fi detectate.
 Mamografia se face cu un aparat numit mamograf cu care se face
comprimarea sanului pentru obtinerea unei imagini optime.
 Mamografia nu este dureroasa, dar da un usor discomfort datorat
comprimarii sanului.
 Mamografia se face bilateral - cranio-caudal (de fata) si latero-lateral
(profil), uneori si medio-lateral.
 Incidenta de fata – pacienta este rugata sa se aplece putin in fata, spre
aparat, partea inferioara a sanului trebuie sprijinita si trasa in sus,
partea profunda, precum si cea inferioara a sanului sa fie incluse pe
film.
 Umarul de partea de radiografiat este impins inferior pentru a relaxa
muschiul pectoral pentru a fi inclus pe film si tesutul mamar din
cadranele externe.
 Incidenta de profil – tubul aparatului se intoarce ca sa cuprinda sanul
din profil si sa se vizualizeze pliul submamar si mamelonul sa fie
proiectat in afara sanului.
 Incidentele complementare:
 - cliseu central – foloseste un compresor de dimensiuni reduse care
diminueaza suprapunerea leziunilor
 -cliseu marit – util pentru caracterizarea focarelor de microcalcificari,
folosind focarul mic al tubului
 - cliseu cu modificarea orientarii fascicolului de raze X sau a proiectiei
glandei
 - tehnici particulare ( perete, tangentile, proteze etc.)
 Singura incidenta in care glanda mamara se vede in cvasitotalitate este
incidenta oblica (muschiul pectoral bine tras). Pe celelalte incidente nu
este posibila cuprinderea intregii glande.
 Alte tipuri de examinari mamografice
 1. Mamografia stereotaxica – permite, dupa anestezie, inserarea unui
dispozitiv metalic cu un mic carlig la capatul lui intr-un nodul, care nu poate
fi palpat. Acel dispozitiv va ghida chirurgul pentru indepartarea tumorii si a
tesutului sanatos din jur.
 Dupa operatie se face o noua expunere pentru a vedea daca s-a extirpat
intrega tumora.
 2. Galactografia – indicate in caz de secretie unilaterala mamelonara, iar
rezultatul mamografiei este normal(suspiciune de tumora intraductala).
 Se injecteaza o substanta de contrast radioopaca sau albastru de metilen(la
cele care urmeaza sa fie operate) in canalul galactofor.
 Nu este dureroasa, nu necesita spitalizare, nici anestezie.
 3. Pneumocistografia – consta in efectuarea unei tomografii dupa
evacuarea unei leziuni chistice cu ajutorul unui ac fin de aspiratie si
introducerea in chist a unei cantitati de aer care muleaza peretele
chistului evidentiind formatiuni parietale suspecte.
 4. Mamografia digitala cu tomosinteza – foloseste o tehnologie
tridimensionala a sanilor (mamografie 3D) si traseaza cu exactitate
limitele tumorilor.
 AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE MAMOGRAFIEI
 AVANTAJE:
 - permite vizualizarea structurile mamare
 - prezinta un contrast excelent, facand deosebirea intre
tesutul glandular normal si un carcinom.
 - reprezinta cea mai buna metoda radiologica de a
descoperi cancerul de san precoce.
 - reduce rata de deces prin cancerul de san cu mai mult
de o treime.
DEZAVANTAJE:
 - depind foarte mult de calitatea tehnica si pozitionare
 - trebuie evitate artefactele si sa se marcheze corect
filmele.
 ROLUL ASISTENTULUI DE RADIOLOGIE
 - culege datele pacientului reunind toate informatiile necesare
examinarii mamografice.
 -actele medicale proprii ale pacientului le va corabora cu datele din foia
de observatie
 -inregistreaza datele personale ale pacientul in registrul de consultatii
 - face o anamneza completa ( simptome, istoricul personal, si
heredocolateral si face un examen clinic complet)
 - explica pacientului in ce constata examinarea si ii explica despre
disconfortul pe care il va simti
 - roaga pacientul sa semneze consimtamintul informat al pacientului
 - pregateste substanta de contrast ,daca este cazul, si materialele
necesare
 - conduce pacientul in sala/din sala
 -pregateste aparatul pentru examinare
 - scrie doza de iradiere primita de pacient, materialele folosite, data
examenului, marcheaza filmele cu datele de identificare ale pacientului