APELE MINERALE

Apele minerale
• Definiţie: soluţii complexe de săruri minerale
sau gaze, nereproductibile în laborator, care
iau naştere în scoarţa terestră prin acţiunea de
dizolvare a apei subterane asupra rocilor cu
care vine in contact;
- compoziţia chimică reflectă structura
geologică de la nivelul de circulaţie al apei
subterane.
 Apele minerale
• Pt. ca o apă să fie considerată minerală, trebuie să îndeplinească
una sau mai multe din următoarele condiţii:
- să conţină cel puţin 1 g săruri obişnuite la 1 l apă;
- să conţină anumite elemente chimice (Fe, I, As, Br) cu acţiune
farmacologică pronunţată într-o proporţie admisă ca minim
necesară;
- să aibă o temperatură de cel puţin 20°C la izvor;
- să conţină gaze: CO2, SH2, radon, în concentraţii admise ca
avand valoare terapeutică;
- să aibă o acţiune curativă verificată şi recunoscută din punct de
vedere ştiinţific;
 Clasificarea apelor minerale

A) În funcţie de origine:
1. ape juvenile (de profunzime) – iau naştere din condensarea vaporilor
de apă emanaţi de magmele vulcanice pe cale de răcire
2. ape vadoase ( de spf.) – provin din circulaţia subterană a apelor de
precipitaţie care se infiltrează prin rocile permeabile sau se scurg prin
fisurile rocilor impermeabile
3. ape veterice (ape fosile sau de zăcământ) – provenite din pânzele de
apă subterană captive
4. ape mixte – rezultate din amestecul apelor juvenile şi vadoase
B) În funcţie de concentraţia osmotică:
- clasificarea se face raportând punctul crioscopic al apei minerale la cel al
serului sanguin (- 0,56ºC)
1. ape akratice – conţinut <1 g săruri la litru
2. ape hipotone – conţinut de săruri între 1- 8 g la litru (punct crioscopic
mai mare ca – 0,56ºC)
3. ape izotone – conţin între 8-10 g la litru, iar punctul crioscopic este
apropiat de cel al serului sanguin
4. ape hipertone – peste 10 g la litru substanţe solide dizolvate, punctul
crioscopic sub – 0,56ºC
Concentraţia osmotică ne orientează asupra modului de adm. a unei
ape minerale – AM cu o conc.de până la 15g/l se pot adm. în cură
internă, cale cu o conc. peste 15 g/l se pot adm. doar în cură externă
(irită mucoasa TD, excepţie apele sulfatate, care se pot utiliza în conc.
mai mari pt. perioade scurte de timp)
C) După dinamica apei subterane – ilustrează I schimbului dintre apă şi rocile
cu care vine în contact, apele din profunzimea solului aflându-se în
mişcare compoz. lor chimică va depinde de durata cât rămân în contact cu
rocile respective
1. ape cu activitate dinamică mare – apa dulce, cu mineralizare
obişnuită/scăzută; apele bicarbonatate la care se adaugă NaCl
2. ape cu activitate dinamică medie – apele care au dizolvat deja NaCl, dar
care conţin şi sulfaţi calcico- magnezieni şi gipsuri ( în general slab
mineralizate): Sîngeorz, Malnaş, Slănic – Moldova.
3. ape cu activitate dinamică redusă – circulă lent prin roci bogate în NaCl,
I, Br; în general ape concentrate: Bazna; Govora.
D) După temperatura apei la izvor:
1. ape minerale reci -t< 20ºC la izvor
2. ape minerale termale - t> 20ºC la izvor
a) hipoterme: 20- 34ºC
b) izoterme (homeoterme): 34- 37ºC
c) hiperterme : >38ºC
( această clasificare ne orientează şi asupra valorii şi modului de adm. a
unei ape minerale)
E) După compoziţia chimică (criterii fizico- chimice)
- denumirea apei minerale se face după anionii şi cationii
preponderenţi, în realitate compoziţia soluţiilor fiind mult mai
complexă,
- pe baza acestui criteriu în ţara noastră sunt identificate 11 grupe de
ape minerale
1. Apele oligominerale ( oligometalice)- conţin mai puţin de 1g/l subst.
dizolvate şi mai puţin de 1g/l CO2, dar au o acţiune terapeutică
confirmată din punct de vedere ştiinţific
- ape oligominerale reci (akratopege)
- ape oligominerale termale (akratoterme)
Băile Felix, 1 Mai, Geoagiu, Moneasa
2. Apele carbogazoase – de obicei mixte, conţin cel puţin 1g/l CO2
Buziaş, Lipova, Biboţeni, Borsec;
3. Apele alcaline – conţin minim 1g/l NaHCO3, exclusiv în cură internă
Bodoc, Zizin, Poiana Negri, Borsec – ape mixte alcaline carbogazoase
Malnaş, Slănic- Moldova, Sîngiorz Băi – ape mixte alcaline cloruro- sodice;
4. Apele alcalino- teroase – conţinut de peste 1g/l substanţe dizolvate în care
predomină anionul bicarbonic, cationii de Ca, Mg, cu precădere în cură
internă
Borsec, Valea Vinului, Lipova, Biborţeni, Zizin;
5. Apele cloruro- sodice- conţin peste 1g/l NaCl
- cură internă - conc.<15g/l: Băile Herculane, Someşeni, Ocna Sibiului
- cură externă – conc. >15g/l : Bazna, Ocna Sibiului, Ocna Mureş, Ocnele
Mari
6. Apele iodurate
- în cură internă- ape iodurate hipotone (3-5mg/l iod): Olăneşti,
Călimăneşti, Cozia
- în cură externă cele cu concentraţia de 60- 70 mg/l iod: Bazna, Govora;
7. Apele feruginoase – minim 10mg Fe++/l; dacă sunt îmbuteliate se încarcă
suplimentar cu CO2 pt. a preveni precipitarea fierului
Tuşnad, Buziaş, Lipova, Vatra Dornei, Vîlcele
8. Apele arsenicale – conţinut de cel puţin 0,7mg/l arsen, acţionează prin
antagonizarea h. tiroidieni şi stim hematopoiezei
Covasna
9. Apele sulfuroase – conţin minim 1 mg/l sulf titrabil, în care predomină
formele reduse ale sulfului (H2S şi sulfurile); cele cu conc. Peste 80mg/l
H2S se vor adm. cu prudenţă în cură internă
- apele sulfuroase de la noi din ţară se indică numai în cură externă, conc.
de H2S ajunge la 200mg/l (Nicolina Iaşi, Herculane, Călimăneşti, Olăneşti,
Pucioasa, Săcelu);
10. Apele sulfatate – conţin sulful sub formă oxidată (sulfaţi), alături de Na++,
Ca++, Mg++; în general ape hipotone utilizate doar în cură internă
Amara, Breazu, Vaţa de Jos
11. Apele radioactive – unele izvoare de la Băile Herculane, Sîngiorz Băi,
Borsec
 Clasificarea modernă a apelor minerale

I. Ape cu mineralizare scăzută.

1. Apele reci :
- temperatură 8-l50 C
- mineralizare 0,3 gr/l
- mai ales bicarbonat de Ca + Mg şi săruri sărace în sodiu.
2. Apele mezotermale :
- temperatură 25-340C
- mineralizare foarte slabă
3. Apele hipertermale :
- 48-810 C
- mineralizare în jur de 1 gr/l
II. Ape cu mineralizare puternică ( mare)
- cu NaCl, HCO3, sulfuroase.

III. Ape cu mineralizare specială:

- în plus un element capital: metal
- ex. : feruginoase (Fe), cuproase (Cu), arsenicale
(As), silicoase (Si).
AM factor de risc ptr litiază renală?
• Consumul exagerat de sare şi proteine animale risc
mai mare decât consumul de Ca
• Studiu prospectiv, urmărit incidenţa litiazei la cei cu
consum de Ca (peste 1000mg/zi) din alimente vs.
consum mic → scade riscul de litiază cu 34% (aport
prin dietă nu suplimente!!!)
• Dieta bogată în calciu este un factor protectiv ptr
litiază şi nu de risc!!!
• Importanţa componentei genetice, metabolice şi
anatomopatologice (hidrofenfroză) în litogeneză
• Studiile de biodisponibilitate au demonstrat o
absorbabilitate a Ca din ape minerale superioară faţă de
lapte/lactate (dovedită prin Ca marcat radioactiv) şi din
suplimente cu Ca
• Prezenţa Mg din AM amplifică efectul antilitiazic prin scăderea
absorbţiei oxalaţilor la nivel intestinal şi astfel scăderea
excreţiei
• HCO3 poate înlocui terapia de alcalinizare a urinii (cu citrat de
K) şi contribuie la efectul inhibitor pe formare de litiază (scade
nivelul de saturare cu oxalaţi formând un complex solubil cu
citraţii)
• Nu este recomandată scăderea aportului de calciu din dietă, la
pacienţii cu litiază renală eventual reducerea conţinutului
alimentelor bogate în oxalaţi
 APE MINERALE DIN COMERŢ
PROVENIENŢA Ca Mg (mg/l) HCO3 (mg/l)
(mg/l)
Tuşnad 262,4 105 1460,9
Poiana Negri 259,8 43,9 1614,7
Poiana Vinului 312,8 12,4 1046
(Dorna)
Borsec 325,9 113,4 1634
Vâlcele 286,57 335,61 3111
 Termalitatea AM

• Este determinată de profunzimea de la care provin AM; este condiţionată

de treapta geotermică ;
• Treapta geotermica– distanţa in metri (profunzimea ) pt. care temperatura
scoarţei terestre creşte cu 1ºC, pt. ţara noastră 33m; (Băile Felix 47°C –
1000 m; Herculane 50 - 54°C de la 1600 – 1800 m)
• Unele AM de spf., îndeosebi unele lacuri pot fi încălzite de către soare –
helioterme, condiţia unei astfel de încălziri este ca lacurile să aibă o
concentraţie diferită între suprafaţă şi adâncime (realizată printr-un aflux
de apă dulce la suprafaţa lacului); rad. solară încălzeşte îndeosebi staturile
mai concentrate din profunzime
• Cel mai cunoscut este lacul Ursu (Sovata), temperatura ajunge la 45ºCla
1,5- 2 m (recuperarea afecţ. ap. locomotor, ginecologice, neurologice);
 Buletinul de analiză al AM

• Document indispensabil, trebuie să însoţească orice AM;

• În definirea chimică a AM se vor menţiona anionii, apoi
cationii cu semnificaţie (>20 mEq%); se vor consemna gazele
prezente în apă; se va indica gr. de osmolaritate şi eventual
termalitatea (dacă se depăşeşte 20ºC);
• Nu este suficient pt. a stabili indicaţia de cură, motiv pt. care
s-au elaborat fişe farmaco – dinamice complexe, care pe lângă
caracteristicile chimice conţin şi reprezentarea sintetică a
principalelor acţiuni biologice şi terpeutice;
 Buletinul de analiză al AM

1. Formula KURLOV- concepută sub forma unei fracţii, se

notează mai intâi în grame sau fracţiuni de grame
conţinutul în gaze sau substanţe nedisociabile (ac.
boric, silicic), apoi mineralizarea totală; în continuare
la numărător se notează anionii predominanţi (mEq),
iar la numitor cationii. Formula se încheie cu indicarea
temp. la izvor şi cu debitul (litri/24 ore);
HCO3x97
CO2 X2,6; Mx5,15
Ca ++x60; Mg+x 23< Na+x13
 Buletinul de analiză al AM

2. Formula UDLUFT – întreg conţinutul mineral

al apei este instalat ca o suprafaţă circulară;
spf. rezervată fiecărui element este
propoţională cu cantitatea în care se găseşte
în apă. În centru – subst. nedisociabile, apoi
cantitatea de gaze, ultimul inel circular pt.
subst. minerale dizolvate (două semiinele pt.
cationi şi anioni);
 Modul de acţiune şi căile de adm.

• AM acţ. terapeutic pe baza prop. fizico – chimice;

• Indiferent de calea de adm. şi compoz. chimică
influenţează reactivitatea generală a organismului→
procesul patologic;
• Terapia balneară reprezintă un mediu neobişnuit, faţă de
care organismul îşi adaptează fcţ; procesul de adaptare
se face trepat, având la bază repetare aceluiaşi excitant,
de I ct. sau modulată;
• Calea de adm. a AM este în fcţ. de conc. şi compoz. Lor
chimică;
• Modul de acţiune este diferit în fcţ. dee calea de adm. şi
compoz. apei;
 Căi de adm.
a. cură internă
(crenoterapie) sau cură de
băut
b. cură externă (balneaţie),
băi
c. inhalaţii – aerosoli sau
pulverizaţii
d. irigaţii vaginale
e. irigaţii (spălări) intestinale
f. gargarisme
g. injecţii
 Cura internă

• Acţ. AM depinde de: compoziţie, cantitatea şi ritmul

de adm., modul cum este condusă cura, starea fcţ. a
SN, reactivitatea organismului;
• Temperatura AM- influenţează motilitatea g- int.;
- AM rece în cantitate mică stim. motilitatea gastrică,
în cant. mare det. închiderea pilorului, cu evacuarea
întârziată a stomacului
- AM caldă (35- 45ºC) inhibă peristaltismul intestinal
(combate colicile şi spasmul)
 Cura internă

• După evacuarea din stomac apa este resorbită în

întregime în porţiunea superioară a jejunului;
• După ingerarea unei cantităţi >250ml, apare ca
răspuns prompt diureza (dat. schimbului permanent
de lichide între plasmă şi ţesuturi);
• În intestin sunt resorbite în scurt timp sol. hipo- şi
izotone, cu excepţia celor ce conţin ioni de sulfat şi
magneziu, greu difuzibili;
• Resorbţia elem. se realizează prin procese fizico-
chimice de difuziune şi procese active de transport;
 Cura internă

• Mineralizare – reţinere de elemente;

• Demineralizare – sustragere de elemente;
• Transmineralizare – reţinere diferenţiată de
elemente;

• Pt. crenoterapie – important bilanţul hidro-

electrolitic, pt. evitarea supradozărilor
cantitative la pacienţii cu afecţ. c-v, renale,
endocrine;
 Cura externă
• Imp.- fact. termic, mecanic, chimic;
• Băile cu AM acţ. asupra unei spf. mari de tegument
(bogat în term. nervoase, bogată reţea
vasculare)→reflexe→fcţ. diverselor aparate şi sisteme
(SN somatic şi vegetativ, c-v);
• Ef. det. de comp. termică sunt mai evidente decât la
procedurile cu apă simplă dat. prez. diferitelor subst.
chimice, care reprez. excitanţi puternici pt. terminaţiile
nervoase tegumentare;
• Capacitatea termică este mai mare la AM (conc.);
 Cura externă

• Fact. mecanici – presiunea hidrostatică; AM conc. – p

hidrostatică mare (atenţie la cardiaci!), facilitează
mişcările în baie (element important în afecţ. musculo
artic. şi neurologice);
• Fact. chimic – între tegument şi mediul de baie un
schimb permanent de ioni, modificarea ph- ului
tegumentar, modificări ale diferitelor subst. (acetilcolina,
H, BK; PG), cu acţ. locale şi generale;
- în modificarea rectivităţii intervin subst. de natură
proteică rezultate din degradarea unor celule
tegumentare sub acţiunea băi (proteinoterapie
nespecifică)→ modificări coloido- chimice ale sângelui,
oscilaţii ale metabolismului;
 Inhalaţiile

• Reprez. inspirarea în scop terapeutic,

profilactic, recuperator, a unor ape minerale
fin pulverizate;
• Frecvent utilizate: alcaline, cloruro- sodice,
sulfuroase;
• Intensitatea ef. produse este în raport cu
gradul de dispersie al particulelor; cele cu grad
mic (particule mari) ajung în CAS, cele cu grad
mare ating nivelul alveolar;
 Inhalaţiile
• Temp. reci sau indiferenre – acţ. calmantă;
• Temp. calde sau fierbinţi – ef. excitant ( hiperemia
mucoasei, creşterea secreţiei);

• AM izotone – ef. sedativ; AM hipo-/ hipertone – ef.

excitante;
• AM alcaline – fluidifică secr. br. (ef. antiinflamator,
calmant);
• AM sulfuroase – acţ. excitantă, antiinflamatoare,
antiseptică, trofică asupra muc. Resp;
• AM cloruro- sodice – hiperemie mucoasei cu creşterea
consecutivă a secr. şi fluidizarea ei, ef. antiinflamator;
 Irigaţii vaginale

• Ef. se dat. temperaturii, conc. osmotice, compoz.

chimice;
• Cel mai des folosite: cloruro- sodice, iodurate,
alcaline, sulfuroase, oligominerale termale;
• Indicaţii: procese utero- ovariene(ef.
antiinflamator);
 Irigaţii intestinale

• Acţiune favorabilă asupra colonului, se

utilizează cant. mari de apă 15- 30 l, cu
ajutorul unui dispozitiv special
(enterocleaner);
• Ef. local se exercită asupra mucoasei şi asupra
motilităţii colonului;
• AM cloruro - sodice hipotone, alcaline,
alcalino- teroase, sulfuroase;
 Injecţiile

• Inj. i.m, s.c, i.v- sulfuroase;

• Afecţiuni alergice, reumatismale degenerative;

• Diferitele modalităţi de adm. ale AM se pot

asocia sau se pot succede, ceea ce va potenţa
efectele;
 APELE OLIGOMINERALE RECI (AKRATOPEGE)

Caracteristici: t° la izvor <20° ŞI

mineralizare < 1
g/l
Efecte: dat de  elementele chimice  starea lor de
disociere
 hidremie intestinală/organismului (facilitată de
conţinutul în CO2)
  diureza  elimină metaboliţi (ac. uric, uree, fosfaţi,
carbonaţi)
 spălare mecanică a căilor urinare (uraţi, oxalaţi, fosfaţi)
 APELE OLIGOMINERALE RECI (AKRATOPEGE)

Indicaţii: pielite, cistite,

sediment urinar cu
oxalaţi, uraţi, fosfaţi
Contraindicaţii:
insuficienţă renală,
tulburări H-E, insuf.
cardiacă, HTA
(indiferent de etiologie)
Staţiuni: Olăneşti, Slănic
Moldova, Geoagiu
APELE OLIGOMINERALE CALDE (AKRATOTERME)

Caracteristici: t° la izvor >20° ŞI mineralizare < 1 g/l

 se utilizează în cură externă / internă (răcite!)
Efecte:  factorul termic + mecanic + chimic
 intern : combate spasmele, procese infl., diuretic
 extern:efect emolient, hiperemie (solicită termoreglarea), p
hidrostatică şi forţa de plutire ( HTT, folosite în băile kineto)
 specifice, legate de substanţele conţinute: CO2 / H2S, ac.
silicic, silicaţii nedisociabili cu acţiune neuroreflexă
 efect de FERVORIZARE (  T° ~  monohidrolii au o mobilitate
mai mare)  penetrabilitate + efecte metabolice mai intense
APELE OLIGOMINERALE CALDE (AKRATOTERME)

Indicaţii: crenoterapie – colite,

enterocolite, staze duodenale,
infl. + spasm ale căilor biliare
extern: reumatisme cr., af.
posttraum., leziuni traumatice
nervoase, infl. cr. ale sferei
genitale, sechele AVC etc.
Contraindicaţii: generale ptr. FT +
HTT
Staţiuni: Felix, 1 Mai, Moneasa,
Topliţa
 APELE MINERALE CARBOGAZOASE

CO2 efect dizolvant → nu se găsesc pure

(+ alcaline, +alcalino-teroase,+NaCl, +sulfuroase)
Efecte: dat de prop. chimice+termice+mecanice
extern:  HTT (dat de CO2)
 intern: efect diuretic, stim. secr. gastrică
Mofete = emanaţii naturale de CO2 – Borsec,
Covasna, Lipova, Tuşnad
 APELE MINERALE CARBOGAZOASE

• CURA INTERNA – ef excitant asupra muc TD

• bucofaringe- act hiperemianta, cresterea secr salivare, stim nervii
gustative cu senz de potolire a setei si de crestere a apetitului
• mucoasa gastrica – ef excitosecretor, stim motilitatea
• intestin – hiperemia mucoasei, stim peristaltismul, creste resorbtia
hidrosalina- creste diureza

• CURA EXTERNA – act conjugate a 2 factori

a. Fact termic, mechanic, chimic (saruri minerale)
b. Act mecanica externa a bulelor de gaz, act chimica a CO2 asupra
pielii+ ef induse de resorbtia in organism a CO2
 APELE MINERALE CARBOGAZOASE- în cură externă

• A. dat vd tegumentare CO2 + excitarii R senzitivi – temp de

indiferenta 31° - 32°C (nu se solicita mec de termoreglare si
implicit cordul). Prin racirea NS, scade FC, se va alungi
diastola, se va realiza o umplere mai buna a VD, creste forta
de contractie a inimii, o mai buna irigare a miocardului. (“EF
DIGITALIC”)
• B. act mec externa a bulelor de CO2- masaj fin al pielii, excita
R senzitivi si termici, produc senz subiective de caldura si
intepatura fina

- Consecutiv v.d . periferice, scade TA (prin scaderea rezistentei

periferice), este fav. circ. venoasa de intoarcere, creste cant de sg
circulant prin golirea depozitelor , este activata circ periferica.
 APELE MINERALE CARBOGAZOASE- în cură externă

• Din AM se resorb în medie 30 ml CO2, pe toată spf

corpului
• CO2 – hidro- și liposolubil, fav resorbția altor ioni
• CO2 se resoarbe și pe cale pulmonară – ef. Asupra
centrilor vasomotori și respiratori
• Principalele ef ale băilor c- gaz se exercită asupra ap
C-V
• Ef diuretic al apelor c-gaz si stim secr gastrice apar si
in urma unei cure externe.
 APELE MINERALE CARBOGAZOASE

Indicaţii: intern: gastrite cu HCl ,

enterocolite, pielonefrite, microlitiază
extern: HTAE, valvulopatii, miocardiopatii
compensate, arteriopatie cr. oblit.
periferică, tabes, scleroză multiplă,
nevroză astenică
Contraindicaţii: intern: boli organice
decompensate, HTA instabilă, tulb.
echilibru H-E
extern: insuf. cardiacă decompenstă, ATS
avansată, AP instabilă, anevrism
aortic
Staţiuni: Borsec, Malnaş, Ca+Mg: Borsec,
Bodoc, +NaCl: Slănic Moldova,
+alcalin: Covasna, Lipova
 Mofetele ( emanații naturale cu CO2)

• Ef similar bailor dar mai reduse, lipseste fact termic,

mecanic si micromasajul tegumentar;
• CO2 fiind mai greu decat aerul se acumuleaza in
grote special amenajate;
• Pacientul isi introduce mb inf/jumatatea inf a
corpului;
• Indic / Contraindic similar cu ale bailor c-gaz;
• Statiuni cu mofete amenajate: Tusnad, Covasna
 APELE ALCALINE

• conţin min 1 g/l de NaHCO3

• de obicei mixte: alcalino-cloruro-sodice, alcalino-sulfuroase,
alcaline-feruginoase
• se adm. aproape exclusiv pe cale internă
• pe mucoasa bucală: acţ. emolientă, fluidificantă
• stomac:
1. adm cu 15 min. înainte de masă stimulează secr gastrică (iniţial
tamponează sucul gastric, apoi apar fenomenele de
contrareglare)
2. adm cu 1,5 ore înainte de masă inhibă secreţia gastrică (prin
reflex inhibitor duodeno-gastric după ce apa ajunge în duoden)
• stimulează activitatea triptică, acţiune amilolitică
• trofotrop hepatocitar, stimulează colereza
• hipoglicemiant (creşte glicogenogeneza)
 APELE ALCALINE
Indicaţii: gastrite hiper-hipoacide, ulcer,
hepatite cronice, dikinezii biliare, sdr de
stomac operat, diabet zaharat, gută, litiază
urică
 Bodoc, Zizin, Poiana Negri, Valea Vinului,
Borsec, Malnaş, Sângiorz Băi
 APELE MINERALE CLORURO-SODICE
 în crenoterapie doar < 15g/l, > 15 g/l  extern/inhalaţii
Efecte: depinde: c% - prezenţa altor ioni (S, HCO3) - T° - ritm de
adm.
intern:înainte de mese  / la câteva ore  secr. gastrică,
sărate alcaline  / sărate sulfatate  secreţia biliară şi efect
colagog
influenţează metabolismul apei + glucidelor (reţine apa)
extern: orice c%  acţ prin fact termic+mecanic+chimic
excitanţi puternici pt. tegument  efectul “mantelei de sare” 
efect antialgic prin  conductibilităţii electrice, echilibrarea
celor 2 componente vegetative, antiinf.+antiinfl.,
hidrogimnastică, stimulează funcţia endocrină
inhalaţii (c% 0,3-0,9%):mucolitic, antiinfl, stimulant ptr. mucoasă
 APELE MINERALE CLORURO-SODICE
Indicaţii: intern: gastrite hipo/anacide, enterocolite,
af. hepatobiliare
extern: reumatisme cr, infl genitale cr, posttraumatic,
TBC osteoartic
inhalaţii: infl. cr (BPCO), NU în bronşiectazie, br. cr,
rinite atrofice
Contraindic.: boli organice decompensate, HTA
necontr, tulb HE etc
Staţiuni (f.multe): Someşeni, Ocna Dejului, Malnaş,
Sângiorz Băi etc.
 APELE MINERALE SULFUROASE
ape cu sulf redus (H2S, tiosulfuri, complexe coloidale), pp cu
contactul cu aerul → cura la izvor
 frecvent mixte: + NaCl, CO2,, NaHCO3
Efecte: extern: cheratolitic,  r alergice, vasodilataţie,
bradicardie, stim metabolism (glucidic),  colesterolul în
peretele arterial
intern: secr. gastrică:  sulfuroase-alcaline - sulfuroase simple,
 peristaltismul+secr. intestinală, coleretic, colagog,
glicemia, uricozuric, compuşi stabil cu metale grele (Pb, Hg)
inhalaţii: vasodilataţie, troficizare, desensibilizare, fav. eliminarea
secreţiilor
 APELE MINERALE SULFUROASE
Indicaţii: extern: reumatisme
degenerative şi inflamatorii
stabilizate, neuropatii periferice,
ATS, arteriopatia cr. obliterantă,
HTAE, psoriazis, eczeme cr.
urticarie, dermatită seboreică/de
iradiere, neurodermatită
intern: hipo/hiperaciditate,
constipaţie, colecistopatii
alitiazice, DZ, gută, intoxicaţii cr
cu metale grele
inhalaţii: bronşite cronice, astm
bronşic, sinuzită cr, ozenă
Contraindicaţii: cele generale ale FT
Staţiuni: Herculane, Călimăneşti,
Olăneşti, Pucioasa, Săcelu
 APE ALCALINO- TEROASE

• Conţin Ca ++, Mg ++ în combinaţie cu HCO3;

• Cele pur teroase conţin cationii în combinaţie
cu Cl -;
• Se adm aproape exclusiv în cură internă;
 APE ALCALINO- TEROASE
- Ca ++ scade permeabilitatea mb. celulare,
diminuând proc. inflam. cr.;
- Apele bogate în CO2 se resorb uşor la nivelul
intestinului, det. o hidremie de scurtă durată;
hidremia si Ca resorbit stim. activ. rinichilor şi
CU;
 APE ALCALINO- TEROASE
• Efecte:
- muc. bucală – acţ. excitantă prin CO2
- Muc. gastrică – dacă predomină bicarbonatul Ca scad
secreţia gastrică; dacă predomină CO2 stim. secr.
gastrică;
- Prin Ca++ scad excitabilitatea SNP şi iritabilitatea
tubului digestiv;
- Ca ++ se resoarbe la niv. int. dat. proc. de
transmineralizare, amel. bilanţul calcic în organism;
 APE ALCALINO- TEROASE
• Indicaţii:
- colite, enterocolite( inclusiv cele întreţinute de
un def. al secr. gastrice)
- Procese de decalcifiere: rahitism, OP
postimobilizare;
- Pielite, cistite cr, albuminurii litiază renală;
 Ape sulfatate
• Clasificare:
a. Ape sulfatate sodice (glauberiene)
b. Ape sulfatate magneziene (amare)
c. Ape sulfatate calcice (gipsoase)
d. Ape sulfatate ferice şi aluminice (vitriolitice)
– în cură internă
 Ape sulfatate
• Efecte:
- Asupra stomacului: scad secreţiile şi motilitatea
gastrică;
- Intestin: activează peristaltismul (ef mecanic si
chimic- apele amare)
- Ficat şi căi biliare: ef colagog si coleretic;
- Intensifica metabolismul celular (scadere în G);
- Scad glicemia;
 Ape sulfatate
• Se adm. dimineaţa pe stomacul gol, 100- 300 ml,
încălzite la temp corpului;

• Indicaţii:
- Constipaţii atone
- Enterocolite
- Afecţ hepatobiliare cr
- Obezitate
- DZ uşor
 Ape iodurate
• Legate de origine de apele cloruro – sodice,
iodul având origine în flora şi fauna mărilor;
• Se gasesc de obicei sub forma ape cloruro-
sodice iodurate, alcaline şi sulfuroase
iodurate;
• Conţin aprox 20-30 mg iod/l, prin cura de
băut se abs zilnic 10 mg, din care sunt
necesare doar 4 mg;
 Ape iodurate
• Iodul se resoarbe rapid si complet în intestinul
subţire, ajunge rapid în sange, necesarul este
reţinut de tiroidă, iodemia max la 2 ore de la
ingerare;
• Se elimină in 24 ore prin salivă, bilă, urină,
transpiraţie, pe cale pulmonară;
• Iodul pătrunde în organism foarte usor şi
trans-
tegumentar şi pe cale pulmonară; se fix în
glanda tiroidă, ggl limfatici, focarele inflam cr;
 Ape iodurate
• În cură externă iodul este resorbit din apele
diluate în prop 60-70 g în 15- 20min, din apele
nediluate se resoarbe foarte puţin iod (scade
difuzibilitatea);
• Iodul se resoarbe si prin muc vaginala şi prin
inhalaţii (cant mai mare decât prin băi);
 Ape iodurate
• Efecte:
- Îmbogăţeşte tiroida în tireoglobuline (pe parcursul
curei abs scade ajungându-se la saturaţie);
- Stim ovariană (direct, indirect)
- Ef. vd, de creştere a permeabilităţii vasculare
(indirect – tiroida, direct – act iodului supra pereţilor
vasculari);
- Scade metabolismul bazal;
- Inhibă eliverarea ce CA (scade TA);
 Ape iodurate
- Acţ resorbtivă;
- Acţ locală a iodului, ef. de excitaţie inducând o
gonflare a coloizilor de la nivelul pielii, cu retenţie de
apă pe durată mai lungă decât cea produsă de
cloruri;
- În inhalaţii iodul este unul din cei mai activi
expectoranţi;
- Ochi – acţ sclerolitică în corpul vitros;
- Solicită fcţ de apărare nespecifică şi sist de
autoapărare ale oragnismului (mai ales în combinaţie
cu apele cloruro – sodice);
 Ape iodurate
Indicaţii:
- af. ale ap. C-V: HTA, aterosleroza, arteriopatii cr
obliterante, sechele de tromboflebită
- Boli endocrine: mixedem, guşă, boala Basedow,
insuficienţe ovariene
- Afecţiuni reumatismale: artrite cr, boli reumatice
degenerative, abarticulare
- Inflam uter si anexe
- Boli resp cr de tip inflamator, hipersecretorii, exudate
pleurale
- Afecţ cr ale SNP: nevrite, polinevrite
 Ape feruginoase
• Conţin ionii feroşi (Fe ++) şi ferici (Fe +++);
• În ape minerale Fe se gaseşte sub formă de
sulfat, clorură sau bicarbonat de fier;
• Conţin şi CO2 , care menţine în sol Fe ++ ca şi
compus feruginos prin aciditatea sa;
• Pierderea CO2 şi contactul cu aerul det trasf
ionului feros în ion feric, care se resoarbe mai
greu (tratamenul la izvor!)
 Ape feruginoase
• Se folosesc doar în cura internă;
• Efecte:
- stomac: Fe++ se resoarbe doar în prez HCl
- Mucoasa intestinală: are capacitatea de a limita
resorbţia de Fe în momentul saturaţiei, se formează
la spf ei un strat albuminic protector care blochează
resorbţia
- Fe resorbit ajunge în Mo, este încorporat în hematii
- Fe+++ are ef. Astringent, fixând proteinele insolubile
 Ape feruginoase
• Indicaţii:
- Anemii feriprive
- Anemii de tip Biermer
- Policitemii (cresc rezervele de Fe)
- Stări de debilitate
- Gastroenterite (ef. astringent)
- Creşterea rezistenţei organismului
 Ape arsenicale
• As - acid metaarsenios, iod hidroarseniat
• In organism – As sub formă de urme (unii autori
susţin că ar fi străin organismului)
• Absorţia în intestin, spre sfarşitul curei aceasta scade,
semn că organismul este protejat de resorbţia
excesivă
• După abs. As ajunge în ficat, apoi se depune în piele,
dat afinităţii pt. grupările sulfhidrice
• Eliminarea prin scau, urină foarte lent 2-3 luni după
cură
 Ape arsenicale
● Crenoterapie:
- As caqtalizator, fav unele reacţii biochimice, mai ales
la niv ficatului
- Ef. De scădere a glutationului, diminând respiraţia si
matabolismul tisular 8scade şi metabolismul bazal)
- As blochează tiroxina la nevel tisular, det scăderea
secr de hormon tireotrop
- Inhibă mitozele
- Inhibă proc oxidative tisulare, cresc apetitul
favorizează depunerea de grasimi- indicate în curele
de îngrăşare, stări de debilitare
 Ape arsenicale
● Cură externă:
- As acţionează asupra cisteinei din piele , prin
grupările SH se cuplează cu acesta, se abs si se
depune la niv tegumentului

● Contraindicaţii:
- Boli de piele cu sensibiltate la As, necroze
extinse
 Ape radioactive
• Izotopi radioactivi, gaz radonic (difuzează din
roci)
• Băi, crenoterapie, inhalaţii
• În principiu elem radioactive produc ef.
biologice de stimulare asupra circulaţiei,
respiraţiei, metabolismului
 Ape radioactive
• Indicaţii:
- af. cr. inflmatorii şi degenerative ale ap.
locomotor
- Af. ale SNC, SNP
- Tulburări funcţionale endocrine şi metabolice
- Afecţiuni dermatologice: eczeme, dermatite
pruriginoase, acnee