Autori:

Bejenaru Munteanu Meda

Manea Laura
 SCOPUL ACTIVITĂȚII NOASTRE ESTE
SĂ ÎNȚELEGEM:
 CE GÂNDESC OAMENII,
 CE SIMT ȘI
 CE INTENȚIONEAZĂ SĂ FACĂ!
 DELIMITĂRI CONCEPTUALE
 COMUNICAREA este actul de a împărtăși, de a crea o
relație sau o legătură.
 Este imposibil să nu comunicăm.
 Comunicarea seamănă mai mult cu un organism,
decât cu o mașină. Chiar dacă nu spui nimic, acesta
este un fel de a spune ceva. Respirația care accelerează,
obrazul care se înroșește, privirea care se întoarce în
altă parte, toate aceste semnale comunică ceva, deci
sunt comportamente comunicaționale.
 TIPURILE COMUNICĂRII
 Comunicarea verbală este partea vizibilă a unui iceberg
care conține, pe lângă cuvinte, gesturi, mimică,
postură, tonalitate, ritm. Mai mult decât atât, oamenii
comunică prin hainele pe care le poartă, prin mașinile
pe care le conduc, casele pe care le costruiesc, firmele
pentru care muncesc.
 Comunicarea nu este un proces care începe undeva,
inițiat de cineva, ci este mai degrabă o matrice care
înglobează toate activitățile umane.
 CONȚINUT ȘI RELAȚIE
 Orice comunicare se desfășoară simultan în două
planuri: conținut și relația.
 Planul conținutului cuprinde informațiile, planul
relației este alcătuit din informații despre
informații.
 Elementele predominante în planul conținutului
sunt cuvintele, în planul relației sunt elementele
nonverbale sau ceea ce numim limbajul
corpului.
 RELAȚIA
 În acest moment, noi comunicăm.
 Conținutul se compune din cuvintele tipărite, relația
constă în trăirile pe care aceste cuvinte le trezesc în voi.
 Când relația este pozitivă, semnalele din planul
relației, trec pe plan secund, ele fiind percepute
inconștient, iar atenția este focalizată pe semnalele din
planul conținutului.
 În schimb, dacă relația este tensionată, atenția este
captată de semnalele din acest plan.
 ROLUL PSIHOLOGULUI
 Acesta este și motivul pentru care intervenția
noastră este necesară și binevenită.
 În calitate de observatori fini ai
comportamentelor umane și mai ales a
înțelegerii punerii în context a acestora, putem
să atragem atenția colegilor asupra unor
indicatori care uneori pot trece cu vederea.
 Comunicare NONVERBALĂ
 PICIOARELE
 TONUL VOCII Completează
comunicarea verbală
 MIȘCAREA
 CONTACTUL VIZUAL
Sunt exprimate în mod
 GESTURI
inconștient
 POSTURA
 EXPRESIILE FACIALE
Toate elementele nonverbale trebuie interpretate în context
pentru a determina dacă reprezintă un indiciu real sau este
doar un stimul exterior care a declanșat o reacție
CREIERUL
 SISTEMUL LIMBIC
 Emoțiile reprezintă o funcție cerebrală extrem de
complexă.
 Miezul emoțional al creieruluI.
 Reprezintă zona creierului în care are loc prima
procesare a simțurilor și a conștientizării.
 Este responsabil pentru fiecare emoție care apare
spontan și neintenționat.
 FUNCȚIONALITATE

 Deoarece creierul nostru conștient (Neocortexul)

încearcă să mascheze emoțiile de la nivelul
sistemului limbic (aspecte învățate din copilărie)
este esențial să descoperim fiecare indiciu care iese
în mod spontan la suprafață, deoarece acestea ne
vor oferi o imagine clară asupra gândurilor și
intențiilor unei persoane.
DEZBATERE TV
 PICIOARELE
 De cele mai multe ori observăm limbajul corpului de la față
la picioare.
 Joe Navarro ne învață să facem invers. În timpul unei
analize comportamentale să începem cu picioarele și să
terminăm cu fața.
 Încă din prima copilărie am fost învățați să mințim prin
mimica feței: Nu mai face fața asta. Zâmbește chiar dacă nu
îți place. Astfel că, am învățat să ascundem, să inducem în
eroare și chiar să mințim folosindu-ne expresiile faciale
doar de dragul armoniei sociale.
 Pe de altă parte, picioarele sunt oneste prin informațiile pe
care ni le transmit.
 PICIOARELE
 Desmond Morris, scriitor și
zoolog, consideră că picioarele
comunică ceea ce gândim și
simțim pentru că, milioane de ani,
cu mult înainte ca oamenii să
vorbească, tălpile și picioarele au
reacționat instantaneu la
amenințările din jur (la nisipul
fierbinte, la șerpii periculoși, leii
furioși). Acest mijloc de
supraviețuire pe care îl păstrăm
din moștenirea noastră ancestrală
ne-a fost mereu utilă.
 Picioarele mai întâi încremenesc,
apoi încercă să ia distanță, iar în
final, dacă cele două soluții nu
sunt valabile, se pregătesc să lupte
și să lovescă.
 PICIOARELE VESELE
 Dacă o persoană își bâțâie picioarele e important să
punem în context pentru că avem 2 variante:
 Picioare vesele
 Semn al nervozității
 Totuși dacă frecvența sau intensitatea mișcărilor crește
mai ales după ce o persoană a auzit sau a spus ceva, o
putem privi ca pe un indicator conform căruia o
persoană se simte mai încrezătoare sau nerăbdătoare
 Apucarea genunchilor cu mâinile este un alt gest care
arată dorința cuiva de a încheia întâlnirea.
 În situații de confruntare, oamenii își îndepărtează
tălpile și picioarele nu doar pentru a aduce un
echilibru mai bun, ci pentru a pretinde un teritoriu
mai mare.
 Aceste mișcări pot ascunde acumularea unor tensiuni
care s-au transformat într-o postură dominantă.
 Postura dreaptă, cu picioarele apropiate este percepută
ca fiind supusă.
 CONFORT VS DISCONFORT
 Încrucișarea picioarelor
ne poate ajuta să
identificăm starea de
dis/confort a unei
persoane
 Încrucișăm picioarele
când suntem relaxați
 Dacă stăm în picioare,
nu avem cum să
încrucișăm picioarele
dacă nu ne simțim
confortabil, pentru că
sistemul limbic ne pune
în poziția de luptă sau
fugi.
 NEVOIA DE SPAȚIU
 La o întâlnire, după salut și așezare, putem observa:
 Dacă persoana rămâne pe loc e posibil să se simtă
confortabil
 Dacă persoana face un gest înapoi sau se întoarce într-
o parte poate indica că persoana are nevoie de mai
mult spațiu sau că ar prefera să fie în altă parte
 Dacă persoana se apropie mai mult atunci e posibil să
avem o confirmare clară asupra relației pozitive pe care
o are cu interlocutorii sau deschiderea către aceștia
 Intervenția noastră este:
 Dacă picioarele unei persoane sunt îndreptate în altă direcție în timp
ce corpul este orientat către dvs., întrebați-vă din ce motiv:
 Persoana dorește să plece de acolo
 Dezinteres față de discuție
 Lipsa dorinței de a continua
 Lips de angajament față de subiectul discuției
 Dacă o persoană își mișcă picioarele mereu și dintr-o dată se oprește,
e important să fim atenți și să ne înrebăm, la ce întrebare s-a oprit, ce
a făcut să apară schimbarea emoțională?
 PETRECEREA GLEZNELOR
 Petrecerea gleznelor
după picioarele
scaunului este
cnsiderată de Navarro
un comportament de
reprimare, ca și cum
există un disconfort, o
nemulțumire. În
asemenea momente,
trebuie investigat prin
întrebări: Ce s-a
întâmplat? Poate nu
m-am făcut bine
înțeles.
EZITAREA
 Semnale de acceptare

 Disponibilitate în comunicare
 Brațe și gambe deschise
 Contact vizual
 Absența obiectelor între interlocutori
 Orientarea corpului către interlocutor

Dr. Leli 29
 Semnale de refuz

 Indisponibilitate în comunicare
 Brațe încrucișate
 Mâini în buzunare
 Lipsa contactului vizual
 Orientarea corpului către alte obiecte
 Prezența obiectelor între interlocutori

Dr. Leli 30
EXPRESII FACIALE
 Paul Ekman (1997b) considera că expresiile faciale sunt
universale și comunică informatii, însă nu
întotdeauna sunt intenționate.
 În timp ce oamenii fac mișcări faciale pentru a
transmite un mesaj, espresiile faciale ale emoțiilor sunt
neintenționate.
 7 EMOȚII UNIVERSALE
 FIECARE EMOȚIE SE OBSERVĂ ÎNTR-UN ANUMIT
MOD PE FAȚA NOASTRĂ
 MICROEXPRESIILE FACIALE
 În lucrarea The repertoire of nonverbal
behavoir:categorie, origins, usage and coding Paul
Ekman si Wallace F. Friesen propun un sistem de
categorii pentru clasificarea comportamentului
nonverbal având la bază originile, funcțiile și
coordonarea acestora.
 Printre ele se află și expresiile faciale (affect displays)
care sunt mișcarile faciale care exprima starea
emotionala; ele pot fi intentionate sau neintentionate.
FERICIRE
FERICIREA
ZÂMBET FALS VS DUCHENNE
FRICĂ
DEZGUST
 DEZGUST
Este o emoție care este asociată
cu lucruri considerate
necomestibile, necurate
Indicatori:
 Buza superioară și cea
inferioară ridicate
 Nasul este ridat
 Obrajii ridicați
 Pleoapa inferioară ridicată,
dar nu tensionată
 Fruntea lăsată și de aceea și
pleoapa superioară este lăsată
DISPREȚ
DISPREȚ
DISPREȚ
 DISPREȚUL
 Este o emoție care se
manifestă în raport cu
statutul persoanei care o
manifestă.
 Cei care sunt siguri pe
statutul lor pot
manifesta dispreț și să
îți afirme superioritatea
asupra altora
 Are doar e o parte a
feței, în colțul buzelor.
 Colțul buzelor ridicat,
direcționat către urechi.
FURIE
FRICĂ ȘI FURIE
SURPRIZĂ
 SURPRIZA
 Dintre toate, este emoția cu cea mai scurtă durată
 Survine când apare ceva neașteptat
 Rolul ei este de a ne opri din activitatea curentă
 Are o valență afectivă neutră și de obicei este urmată
de o altă emoție
 Indicii:
 Sprâncenele ridicate, curbate și înălțate
 Pielea de sub sprâncene este întinsă
 Riduri de-a lungul frunții
 Pleoapele deschise
SURPRIZA
TRISTEȚEA
TRISTEȚE
 TRISTEȚEA
 Emoție caracterizată prin
sentimente de pierdere și
neajutorare.
 Indicatori: colțurile
interioare ale sprâncenelor
sunt retrase
 Pielea de jos a sprâncenelor
este triagulată cu colțul
interior în sus
 Colțul buzelor este lăsat în
jos, în unele cazuri
tremură
TRISTEȚE
ÎNGHIȚITUL
 POSTURA CAPULUI
 Charles Darwin a observat că atunci cînd
oamenii se simt supuşi, au tendinţa naturală
de a lăsa capul în jos, dând impresia că sunt
mai mici şi mai puţin ameninţători.
 În acest caz, este important să observăm ce se
întîmplă cu capetele oamenilor atunci cînd se
apropie de persoane cu statut social mai înalt,
majoritatea tind să aplece capul simţindu-se
inferiorizaţi.
 Pe de altă parte sunt şi din cei care nu acordă
mare importanţă diferenţelor de statut şi drept
urmare nu schiţează nici un gest de supunere.
 Totuşi, cei care simt că incomodeaza o
persoană importantă sunt foarte tentaţi să-şi
arate disconfortul aplecîndu-şi puţin capul.
ATINGEREA FEȚEI
 INCLINAREA CAPULUI
 Înclinarea capului este folosită pentru a linişti,
deoarece expune gîtul, care este o parte
vulnerabilă a corpului şi pentru că face persoana
să pară mai mică şi deci mai puţin
ameninţătoare.
 În acelaşi timp, face persoana să pară
neajutorată, ca un bebeluş cu capul într-o parte.
De fapt, este foarte probabil ca acest gest să vină
chiar din sentimentul inocent de neajutorare pe
care l-am trăit cînd eram bebeluşi, întorcînd
capul într-o parte şi lăsîndu-ne pe umărul
părintelui.
 Există mai multe cercetări care susţin că femeile
folosesc acest gest mai mult decît bărbaţii.
ÎNCHIDEREA OCHILOR - EVITARE
 OCHII
 Ochii relaxați sunt asociați cu starea de confort și
siguranță.
 Dacă apare brusc o modificare, persoana ori focalizează ori
poate fi stresat
 Ochii au mușchii cei mai rapizi din tot corpul
 Arcuirea sprâncenelor poate indica entuziasm,
recunoașterea unui lucru cunoscut sau șocant
 Dilatarea pupilelor apare când ne place ceva iar micșorarea
lor apare la disconfort
 Aceperirea ochilor este un comportament de blocare în fața
unui eveniment emoțional
 Ferirea privirii poate însemna dorința de a reflecta
TRANSPIRAȚIE
 Capul

4. confuzie, indecizie
5. Nu stiu, nu îmi amintesc

71
 URECHILE

 Atingerea tragerea sau masarea lobului urechilor tinde să aibă, conform

Navarro, un efect liniștitor subtil asupra noastră când sunt stresați sau când
pur și simplu reflectăm la ceva
 Asocierea atingerii sau masării lobului urechii cu ÎNDOIALA, EZITAREA
SAU CÂNTĂRIREA OPȚIUNILOR.
 GURA

 Buza inferioară trasă în interior denotă nevoia de calmare a

unei stări de nervozitate, aflarea într-o situație critică
 Tragerea ambelor buze în interior arată faptul că persoana nu
crede în ce face sau ce spune
 ATINGEREA NASULUI
 Gesturile ducerii mâinii la fata indica prezenta unor gânduri negative.
Ele pot viza îndoiala, inducerea în eroare, incertitudinea, exagerarea,
teama sau minciuna.
 Precizarea semnificatiei lor reclama analiza contextuala.
 CAPUL
 Scărpinarea în cap ne
liniștește când avem
îndoieli, suntem stresați sau
îngrijorați.
 Vedem gestul acesta la
oamenii care încercă să-și
amintească ceva sau suntem
derutați. Indiferent de
situație, este un
comportament de
autocalmare, așa încât
denotă existența unei
probleme care trebuie
exploatată.
 Fruntea este un loc excelent
pentru a căuta indicii de
stres, derută, îndoială sau
neîncredere, ca și anxietate
sau probleme potențiale. Ne
trădăm stresul pe frunte și
tot acolo ne relaxăm
masând-o sau frecând-o.
ATINGEREA GURII
 ACOPERIREA GURII
 Acoperirea gurii face parte din putinele gesturi ale adultilor, care sunt
tot atât de evidente ca si gesturile copiilor. Mâna acopera gura, degetul
mare apasa obrazul, în timp ce creierul trimite subconstient comenzi
mâinii sa încerce sa opreasca cuvintele mincinoase care se pronunta.
Uneori doar câteva degete sau pumnul strâns acopera gura, dar
întelesul gestului ramâne acelasi.

 Acoperirea gurii nu trebuie confundata cu gesturile de evaluare, despre

care vom relata mai târziu în cadrul acestui capitol.

 Multi oameni încearca sa mascheze gestul de acoperire a gurii,

simulând ca tusesc. Când Humphrey Bogart juca în roluri de gangster
sau de criminal utiliza des acest gest în cursul elaborarii planurilor
banditesti cu ceilalti gangsteri sau la interogatoriile de la politie, dând
astfel de înteles prin gesticulatia sa non-verbala ca personajul
interpretat era un om necinstit.
 Atingerea furișă a nasului poate indica un stres
camuflat
 Comportamentul de bază:
 Uneori nu spunem exact ce credem, dar expresia feței
ne reflectă gândurile
 Alteori spunem ceva, dar credem altceva și acest lucru
se observă în discordonața dintre comportamentul
verbal și cel nonverbal
 Deoarece fața oferă multiple de expresii diferite, este
important să le cunoaștem, să le grupăm în categorii,
să le comparăm cu celelalte mesaje ale corpului, să le
punem în context și să elaborăm ipoteze care se pot
confirma utilizând celelalte elemente utilizate pentru
predicții comportametale
 Umeri
Piept
Șolduri
 Corpul unui om exprimă istoria sa, la fel cum
inelele unui copac reprezintă memoria acestuia. O
asemenea lectură iniţiatică se face în trei timpi, din
trei puncte de vedere diferite, care se completează şi
se întăresc reciproc, reprezentând trei stări ale
conştiinţei.
Învelişul corporal este complex, iar ochiul unui
neiniţiat nu este în măsură să il cuprindă dintr-o
singură privire. Trebuie să ştim să acţionăm pe
paliere succesive, dinspre trăsăturile generale înspre
cele mai particulare caracteristici ale fiinţei umane.
Anumite date comportamentale sunt înscrise în noi
foarte profund, în timp ce altele evoluează odată cu
contextul.Să detaliem aceste particularităţi.Omul
reacţionează la toate situaţiile vieţii cotidiene şi
extracotidiene conform unei logici în care intervin
„sentimente", „emoţii", „pulsiuni". Pornind de la
aceste trei stări afective, organizate în spiritual său
într-o manieră cvasiinconştientă, el işi compune
un comportament.
 Indicii nonverbale ale trunchiului
 Înclinarea trunciului
 La fel ca și alte părți ale corpului trunchiul
va reacționa la pericole prin încercarea de
a se distanța de tot ceea ce este stresant sau
nedorit.
 Exemplu: O persoană care stă lângă un
individ respingător.
 Înclinarea trunchiului nu este singurul
gest pentru a ne îndepărta de oamenii care
ne provoacă disconfort, putem să ne și
întoarcem corpul.
 Specia umană a evoluat atât de mult încât
nu numai proximitatea fizică a unei
persoane dezagreaile ne facem să ne
îndepărtăm și imaginile neplăcute,
fotografiile au același efect.
Indicii nonverbale ale trunchiului
 Exemplu : Cuplurile care încep să se
îndepărteze la nivel emoțional vor face
același lucru la nivel fizic.
Evitarea frontală și expunerea
frontală
 Distanțarea față de partenerul discuției
poate lua forma evitării frontale.
 Când totul merge bine,, stăm cu partea din
față a corpului către cei care beneficiază de
încredrea noastră sau care ne fac să ne
simțim bine.
 Folosim fraza” a întoarce spatele” pentru a
ne exprima atitudinea negativă față de
cineva sau ceva, deoarece fața este pentru
cei care-i iubim și spatele pentru ceilalți.
”Scutul” trunchiului
 Când este posibil sau inacceptabil din punct de
vedere social să ne îndepărtăm de cineva sau ceva
care nu ne place deseori folosim inconștient brațele
ca pe niște bariere. Hainele sau unele obiecte din
apropiere (sacou, pernă etc).
• Poate deloc surprinzător, femeile își acoperă
trunchiul chiar mai mult decât bărbații, mai
ales atunci când sunt nesigure, nervoase sau
precaute.
 Aplecarea adâncă a trunchiului
 Aplecarea corpului de la nivelul taliei este aproape
întotdeauna un semn de subordonare, respect sau
umilință când ne simțim onorați ca în cazul
apalauzelor primite de la public. Arătăm că suntem
”plecați” sau că avem un satut inferior dacă facem
automat gestul de aplecare sau ploconire, în principal
prin îndoirea trunchiului.
Ocuparea excesivă a spațiului
 Ocuparea excesivă se poate remarca în cazul :“tolănirii” în
voie pe o canapea sau pe un scaun de confort.
 Totuși, când sunt puse în discuție chestiuni serioase,
ocuparea excesivă a spațiului poate fi interpretată ca o
manifestare a posturii dominante sau a supremației
teritoriale.
Umflarea piptului
 Oamenii, la fel ca si alte ființe își umflă pieptul când
încearcă să obțină dominația teritorială(Givens, 1998-
2007).
Dezvelirea trupului
 Câteodată, în bătăliile de pe stradă, cei care se prgătesc
să lovească un adversar își scot un obiect de
îmbrăcăminte sau mai multe, cum ar fi haina, cămașa
sau pălăria , pentru a-și proteja hainele scoase sau
pentru a-i răpi oponentului posibilitatea de a le folosi
în avantajul său.
 Înfățișarea generală și hainele
 Când ne simțim bine fizic și psihic, avem griă de noi,
aranjându-ne și dând atenție felului în care arătăm.
 Asociația Americană de Psihiatrie atribuie fenomenul lipsei
de îngrijire stărilor de boală sau mâhnire.
Alte indicii furnizate de
îmbrăcăminte
Ridicarea din umeri
 Ridicarea din umeri poate însemna foarte mult într-un
anumit context.
 În cele mai multe cazuri acest gest reprezintă un
răspuns de felul ”nu știu”.
 Dacă umerii fac parțial mișcarea sau se înalță doar un
umăr, sunt șanse să nu existe susținerea sistemului
limbic pentru ceea ce spune, deci și posibilitatea ca
afirmația să fie evazivă sau chiar mincinoasă.
Gest de slăbiciune al umerilor
 Un gest de ridicare a umerilor în direcția urechilor
poate trăda o stânjeneală resimțită de interlocutor sau
lipsa încrederii acestuia.
Respirația
Respirația
 Cel mai important aspect al respirației este legat de
reținerea respirației. Experții în poligrafe știu că
oamenii își rețin respirația când sunt stresați și trebuie
să li se amintească să respire.
 Când o persoană este stresată, se poate observa cum
pieptul se ridică și coboară rapid.
 Când sistemul limbic este activat și implicat în fugă
sau luptă, corpul încearcă să-și asigure cât mai mult
oxigen.
 Deasemenea respirația constitue un reglator în
conversația interumană.
Limbajul brațelor
 Fiind agile și cu o formă care favorizează mișcarea,
brațele, oferă o primă reacție formidabilă la orice
amenințare din exterior, mai ales când sunt folosite în
corelație cu membrele inferioare.
Mișcările brațelor
 Când oamenii sunt cu adevărat fericiți și plini de
energie, mișcările brațelor sfidează gravitația .
 O persoană nesigură își reține în mod conștient
mișcarea brațelor și pare incapabilă să se opună
atracției gravitaționale.
Retragerea brațelor
 Într-o stare de supărare sau de teamă, ne retragem
brațele.De fapt, când suntem răniți, amenințați sau
îngriorați, brațele noastre stau aproape de laturile
corpului sau se strâng la nivelul pieptului. Este o
tehnică de supraviețuire utilă pentru protecție atunci
când percepem un conflict real sau potențial.
Reducerea mișcărilor brațelor
 Reducerea mișcărilor, mai ales când apare la copii,
poate avea uneori implicații mai nefericite. Gestul de
încremenire a brațelor poate fi un indiciu de abuz în
cazul copiilor.
 Această încremenire poate să apară și la adulți, există
tendința de a proteja cu brațele nu numai obiectele
importante, ci și lucrurile care vrem să nu fie
observate.
Indicii ale brațelor care comunică
un comportament de izolare
 Anumite gesturi ale brațelor transmit mesajul ”Nu te
apropia, nu mă atinge”
Delimitarea teritorială:
Gestul ”mâinilor în șolduri”
 Un comportament teritorial care poate fi folosit pentru
impunerea dominanței și proiectarea imagini de
autoritate este gestul ”mâinilor în șolduri”/brațele
descriu o formă de v.
Efectul de ”glugă”
 Un alt comportament teritorial, care are un efect
similar cu gestul mâinilor în șolduri este așezarea pe
scaun cu mâinile la împreunate la ceafă.
Postura dominantă
 Uneori, oamenii folosesc brațele pentru a scoate în
evidență simultan un punct de vedere și revendicarea
teritorială.
Gesturi de afecțiune ale brațelor
Îmbrățișarea
Limbajul mâinilor
 Aspectul și gesturile mâinilor afectează percepția
interpersonală.
 Mișcările eficiente ale mâinilor ne sporesc
credibilitatea și puterea de convingere.(Creierul uman
este programat să simtă cele mai fine mișcări ale
mâinilor și degetelor).
Ascunderea mâinilor
creează o impresie
negativă.
Gesturile mâinii -cele care pot
ofensa
 În multe țări din lume, îndrepărtarea unui deget către
o persoana este considerat ca unul dintre cele mai
ofensive gesturi pe care poate face cineva.
Aspectul mâinilor
 Roaderea unghilor poate fi percepută ca fiind un semn
de nesiguranță.
Gesturi ale mâinilor care semnifică
încrederea în sine
 Unul dintre cele mai puternice gesturi este acela
semnalat de unirea vârfurilor degetelor de la ambele
mâini.

 ”Frângerea mâinilor” este un gest universal care arată

contrarul, stresul, îngriorarea.
Gesturi cu degetele mari care denotă
încredere în sine și un statut înalt
 Când oamenii țin degetul mare ridicat în sus este semn
că se consideră persoane importante și sunt încrezători
în forțele proprii.
Marcarea organelor genitale
 Câteodată bărbații în mod inconștient, își introduc
degetele mari în interorul beteliei pantalonilor, pe de o
parte și de alta a fermoarului, fie pentru aș ridica
pantalonii, fie chiar lăsându-le pe loc, în timp ce restul
degetelor coboară în jos, ca și cum ar marca organele
genitale. Acesta este un gest puternic de dominație.
Frecarea mâinilor
 O persoană aflată într-o stare de îndoială (cu încredere
scăzută) sau de stres moderat își va freca ușor palmele.
 Deseori ne calmăm anxietatea sau nervozitatea
mângâindu-ne palmele cu degetele.
Atingerea gâtului
 Oamenii care își ating gâtul (în oricare parte a sa) în
timp ce vorbesc fie au un nivel al încrederii în sine mai
scăzut decât cel normal, fie încearcă să se elibereze de
stres.
Modificările gesturilor mâinilor
 La fel ca toate componentele nonverbale, schimbările
bruște ale mișcărilor mâinilor indică o modificare
spontană a gândurilor și sentimentelor unei persoane.
Documentare
 Documentare
1. Body Language Documentary -
https://www.youtube.com/watch?v=AYWuVUH0J5Y
2. Body Language. The Ultimate Guide -
https://www.youtube.com/watch?v=ODx5RXnQnas
3. Body Language - Indicators of Interest (IOIs) -
https://www.youtube.com/watch?v=SBOtj1RmaUE
4. Full Documentaries - Secrets of Body Language -
Discovery Documentary -
https://www.youtube.com/watch?v=WwVHwq5qW80
5. Limbajul trupului determină cine ești! -
https://www.youtube.com/watch?v=NBVh_9nZsnA