Mecanism de implementare pentru strategia zonei

metropolitane a orasului Brasov

• DTI
• Guvernanta Teritoriala Inteligenta
• Petre Alexandru
• Nolevschi Andrei
Zona Metropolitană Braşov a apărut, în urma elaborării Planului de Dezvoltare
Durabilă pentru Municipiul Braşov, în anul 2006.

Una dintre principalele direcţii identificate în acel document strategic era asigurarea
unei colaborări eficiente cu comunităţile învecinate cu Municipiul Braşov, în
vederea eliminării activităţilor industriale poluante din interiorul municipiului şi
relocarea lor în afara spaţiilor puternic urbanizate. Această direcţie de acţiune a dus
la crearea unei organizaţii non guvernamentale - Agenţia Metropolitană pentru
Dezvoltare Durabilă Braşov (AMB).

În prezent, membrii acestei organizaţii sunt: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean

Braşov, Municipiul Săcele, Municipiul Codlea, oraşul Râşnov, oraşul Ghimbav,
oraşul Predeal, oraşul Zărneşti, comuna Sânpetru, comuna Hărman, comuna
Prejmer, comuna Tărlungeni, comuna Bod, comuna Hălchiu, comuna Cristian,
comuna Crizbav, comuna Feldioara, comuna Vulcan și comuna Budila.
Elemente de potential
 Zonă pietonală lipsită de trafic, piaţă centrală reconstruită şi clădirea veche a
primăriei care se află acolo
 Zone rezidenţiale legate între ele, integrarea facilităţilor sociale şi a celor pentru
nevoile de zi cu zi (pieţe şimagazine mixte).
Spaţii verzi generoase şi folosirea chiar şi a celor mai mici suprafeţe de teren pentru
înierbare şi locuri de joacă pentru copii
 Potenţial de dezvoltare pe terenurile aparţinătoare fostelor situri industriale (fostele
fabrici)
Comerţ cu amănuntul la scară mare pe arterele principale
 Oraş atractiv
 Investiţii mari în construirea de locuinţe şi renovarea locuinţelor existente
Idei creative pentru susţinerea renovărilor din centrul istoric prin sponsorizări, prin
„adoptarea” unor case/clădiri
Probleme
 Reglementările PUG sunt încă prea puţin axate pe obiective în planificarea urbană: reamenajarea centrului
oraşului, reglementări privind modul de construire
 O problemă masivă o reprezintă lipsa locurilor de parcare: situaţie haotică a locurilor de parcare în cartiere
precum Prund Schei, Centru Vechi, Centru Nou, Astra, Tractorul
 Lipsa de ordine, curăţenie şi igienă în cartierele izolate şi cartierele locuite de romi (Bartolomeu, 2 enclave din
TimişTriaj, la periferia cartierului Craiter, Bartolomeu Nord, Platforma Est-Zizin)
 Clădiri goale în Centrul Vechi datorită cererilor de retrocedare sau a problemelor neclare privind proprietatea
 Clădiri neocupate în noile cartiere de locuinţe, din cauza crizei economice şi financiare
 Investitorii şi companiile îşi doresc permanent o colaborare calitativ bună cu administraţia
 Prea multă birocraţie pentru demararea unei afaceri
 Lipsa de consultanţă în afaceri şi în formare (rolul Camerei de Industrie şi Comerţ nu este promovat şi acceptat
suficient)
 Lipsa de sprijin pentru IMM-uri în punerea în aplicare a ideilor inovatoare
 Solicitare prea mică orientată sectorial şi pe obiective privind locaţia de afaceri Braşov (a se vedea paginile de
internet)
 Lipsa acută a acţiunilor de promovarea internaţională a potenţialului economic al Braşovului
 Asociaţiile de întreprinzători şi profesionale sunt prea puţin prezente
 Încă lipseşte aeroportul şi autostrăzile
Brașov-ul ocupă un loc aparte la nivelul Regiunii Centru. Acest fapt este dovedit și de
dimensiunea zonei metropolitane din jurul municipiului Brașov, reședința de județ. Datorită
gradului său ridicat de concentrare a potențialelor economice ale regiunii, Brașovul a fost
selectat Pol Național de Creștere urmând a fi finanțat și sprijinit atât de la nivel național cât
și de la nivel european. În cadrul Polului de Creștere a fost înființată Agenția Metropolitană
pentru Dezvoltare Durabilă Brașov. În plus, județul Brașov este singurul județ din Regiunea
Centru care deține o Agenție de Dezvoltare Durabilă, agenție ce vizează dezvoltarea
județului în ansamblu și care oferă un sprijin însemnat autorităților publice locale de la nivel
comunal (ADI la nivel judetean) Brașov are o populație totală de aproximativ 400.000 de
locuitori, conform ultimului recensământ, și o suprafață de 139.628 ha.
Rezervații din zona metropolitană
• În tabelul de mai jos se prezintă populaţia din zona metropolitană
între anii 2004 şi 2017. Îngeneral, numărul locuitorilor a rămas mai
mult sau mai puţin stabil pe parcursul ultimilor 10 ani.
• Anumite zone au prezentat creşteri, iar acestea sunt Municipiul
Săcele, Orașul Ghimbav, Cristian, Hărman, Sânpetru și Tărlungeni.
Populaţia Municipalităţii Brașov a scăzut uşor de la 301.810 în2004 la
291.490 în 2017.
Axa urbană și zonele funcționale
• Zona metropolitană Braşov este compusă dintr-o serie de zone economice și
geografice. De exemplu, oraşele Braşov, Codlea și Săcele reprezintă, din
multiple puncte de vedere, zone de dezvoltare a industriei şi serviciilor.
Râşnov și Predeal sunt zone de dezvoltare turistică, iar în nord se află
comunele Hălchiu, Bod, Sânpetru și Hărman, care sunt preponderent zone
rezidenţiale.
• Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă aproximativ 70% din efectivul de
personal și din cifra de afaceri realizată la nivelul Polului de Creștere de către
întreprinderile locale din industrie, construcții și servicii, fiind unul din
principalele motoare ale dezvoltării economice. Una din prolemele majore ale
IMM-urilor este nivelul relativ ridicat de vulnerabilitate al acestora.
Dispunând, în general de resurse financiare limitate și de un spațiu redus de
manevră economică, întreprinderile mici sunt mai puternic afectate în cazul
unor crize economice majore.
• Turismul beneficiază în zona metropolitană Brașov de un potențial
important, reprezentat de cadrulnatural deosebit și de obiectivele
sale culturale de certă valoare. Arealul montan, prin Masivul Făgăraș
(supranumiți Alpii Transilvaniei datorită înălțimii și masivității lor),
Masivul Piatra Craiului (ce include pe teritoriul județului cea mai mare
parte a Parcului Național Piatra Craiului), Munții Bucegi (cuprinzând o
parte din Parcul Natural Bucegi) și Carpații de Curbură constituie
principala zonă de atracție turistică a Polului de Creștere Brașov. Polul
de Creștere Brașov dispune de două dintre cele mai moderne stațiuni
de iarnă ale României - Poiana Brașov și Predeal - alături de care se
dezvoltă alte stațiuni mai mici (Pârâul Rece, Timișu de Sus, Bran,
Moieciu, Sâmbăta de Sus).
Obiective și priorități de dezvoltare

Îmbunătățirea conectivității teritoriale îmbunătățirea mobilității în interiorul ZMBV (străzi, pasaje,

transport public, parcări)

Îmbunătățirea echipării teritoriului cu servicii și utilități publice

învățământ, sănătate, cultură, deșeuri, îmbunătățiri

Creșterea calității spațiului public și a fondului de locuit (brownfields, locuințe sociale, eficiență
energetică, spații publice, căi pietonale, risc seismic); creșterea coeziunii sociale (zone marginalizate,
servicii sociale);

Dezvoltarea infrastructurii turistice, culturale si de recreerenclusiv infrastructură sportivă, domeniu

schiabil, zone verzi
Îmbunătățirea conectivității teritoriale și a mobilității în interiorul ZMBV

Modernizare drumuri, intersecții, pasaje

Amenajare benzi dedicate transportului public in Municipiul Brasov şi trotuare adiacente
Piste de biciclete pentru turism și agrement
Parcări
Imbunătățirea echipării teritoriului cu servicii și utilități publice
Extinderea rețtelei de apă și gaze în toată zona metropolitană
Eficientizare energetică a clădirilor publice, renovarea școlilor și liceelor
Creșterea calității spațiului public și a fondului de locuit
Reconversie zone industriale abandonate
Protejarea Cadrului Natural
Oprirea defrișărilor
Reducerea cu 32% a emisiilor de CO2
Actori publici

Primăria municipiului Brașov + primarii celor 18 unități administrativ teritoriale din Brașov au format una dintre cele mai
importante asociații de dezvoltare intercomunitară din România. Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov
2006
Consiliul Județean Brașov format din 33 consilieri județeni ------ Consiliul Local Brașov format din 27 de membrii
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru- instituţie publică, în subordinea Guvernului României
ADR - ADI-T - Asociației Metropolitane pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Brașov
Instituția prefectului Brașov
Comitetul de Coordonare PMUD (SC PMUD)
ADDJB -Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov

ABMEE – Agenţia pentru Managementul Energiei şi Protecţia Mediului Braşov

Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt RA
Actori Privați

RATBV

Agențiile de turism

ONG-uri implicate in zona de dezvoltare

Camera de comerț și industrie Brașov reprezentanția marilor firme

Alt Brașov
 Consultarea marilor patronate din
Producerea și distribuția energiei electrice și termice și a apei : Compania Apa Brașov,
CET Brașov, DEED Transilvania Sud
Industria alimentară și a băuturilor : Prodlacta Brașov, Kraft Foods Romania, Lefrumarin,
Sergiana Poiana Mărului, Fabrica de Zahăr Bod
Industria de prelucrare a lemnului: Losan Romania
Industria confecțiilor textile și încălțămintei: Rouleau Guichard Roumanie, Tino,
Progress
Industria construcțiilor de mașini și utilaje: Ina Schaeffler România , Stabilus Romania
(arcuri cu gaz - auto), Prems, IUS
Industria de armament: SC Tohan SA
Industria electrotehnică: Electroprecizia, Steinel Trading
Industria mijloacelor de transport: Roman, IAR Ghimbav, Autoliv România, Rolem, DTR
Draxlmaier Sisteme tehnice,Hidromecanica
Industria cimentului și a materialelor pentru construcții: Lafarge Romania (unitatea
Hoghiz)
Industria chimică: Nitroporos, Viromet
Industria farmaceutică: GlaxosmithKline( Europharm)
Industria hârtiei și cartonului: Ecopaper, Ecopack
 Colec Întâlniri
tematice cu Prioritizarea

Identi tare analiz

ong- proiectelor
uri,asociații
date
ficare 1Anali ă viziune,
Plan de
obiective
acțiune
actori ză și Swot Strategie/
strategie

Obiective/ Strategia finală

diagn Proiecte
cheie
și plan de
implementare

ostic
consultare
publică

unitățile de birourile de relații secundare cu

implementar strategii și structuri pentru sprijinirea
e din birourile pentru dezvoltării durabile din
primărie mobilitate cadrul ADR
Etape de monitorizare și implementare

Biroul din cadrul consiliului metropolitan Brașov are rolul de a evalua activitățile de proiect, rezultatele intermediare și
bugetul cheltuit pentru ajustarea activităților în cazul în care nu se ating obiectivele și scopurile stabilite.

Evaluarea dacă obiectivul/scopul inițial a fost atins în perioada de implementare în peroada de timp și de buget alocat
analiza periodică a progresului înregistrat privind atingerea obiectivelor generale/specifice ale planului;
* formularea de propuneri pentru revizuirea planului de implementare (ex: înlocuire de proiecte în lista prioritară,
modificarea activităților de proiect,modificare de buget, etc);
* analiza şi aprobarea rapoartelor de implementare întocmite de către organizațiile de implementare a proiectelor;
* întocmirea periodică de rapoarte de monitorizare pentru fiecare proiect în parte şi în ansamblu pentru planul de
implementare.
*respectarea graficului de implementare