Facultatea de Medicină

Specializarea Medicină Dentară

BIOETICĂ ȘI DEONTOLOGIE

Curs
 Istoricul nevoii de reglementare a
profesiunii medicale

În antichitate, societatea a dovedit necesitatea definirii unui cod de comportament

propriu profesiunilor de îngrijirii de sănătate, pentru a încadra acest tip de activități,
pentru a preveni posibilele consecințe negative şi pentru a da încredere pacienţilor.
Cel mai cunoscut, dar şi cel mai vechi document scris care reglementează
profesiunea medicală este al Şcolii din Cos, animată de către Hipocrate (460–377
î.e.n.). Jurământul lui Hipocrate era depus de către candidații care intrau la școala
de medicină. Jurământul (atribuit lui Hipocrate) este însă cu mult mai vechi decât
epoca lui Hipocrate.
Medicii au transmis de-a lungul secolelor şi au respectat aceste principii prevăzute
în Jurământ.
 "Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Hygiea și pe Panaceea și pe toți zeii și
zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe
cât mă ajută forțele și rațiunea:
Să respect pe cel care m-a învățat această artă la fel ca pe propriii mei părinți, să
împart cu el cele ce-mi aparțin și să am grijă de el la nevoie; să-i consider pe
Jurământul descendenții lui ca frați și să-i învăț această artă, dacă ei o doresc, fără obligații și
lui Hipocrate fără a fi plătit.
Să transmit mai departe învățăturile acestei arte fiilor mei, fiilor maestrului meu și
numai acelor discipoli care au jurat după obiceiul medicilor, și nimănui altuia.
Atât cât mă ajută forțele și rațiunea, prescripțiunile mele să fie făcute numai spre
folosul și buna stare a bolnavilor, să-i feresc de orice daună sau violență.
Nu voi prescrie niciodată o substanță cu efecte mortale, chiar dacă mi se cere, și
nici nu voi da vreun sfat în această privință. Tot așa nu voi da unei femei un
remediu abortiv.
Sacră și curată îmi voi păstra arta și îmi voi conduce viața.
Nu voi opera piatra din bășică, ci voi lăsa această operație celor care fac această
meserie.
În orice casă voi intra, o voi face numai spre folosul și bunăstarea bolnavilor, mă
voi ține departe de orice acțiune dăunătoare și de contacte intime cu femei sau
bărbați, cu oameni liberi sau sclavi.
Orice voi vedea sau voi auzi în timpul unui tratament voi păstra în secret, pentru că
aici tăcerea este o datorie.
Dacă voi respecta acest jurământ și nu îl voi călca, viața și arta mea să se bucure
de renume și respect din partea tuturor oamenilor; dacă îl voi trăda devenind
sperjur, atunci contrariul."
Hygiea - zeița sănătății și curățeniei, fiica (sau soția?) lui Esculap, zeul medicinei; Panaceea - zeița vindecării
lui Hipocrate
 Morală. Etică. Deontologie

MORALA (din latinescul „mores”: bune moravuri, bună conduită) = ansamblu de

reguli și principii de bună credință bazate pe conceptele de „bine” și „rău”, rezultate
din evoluția istorică a unei societăți și asumate de indivizi sub forma conștiinței
morale (cu valoare generală pentru toți indivizii dintr-o societate)
ETICA (din grecescul „ethos”: bune moravuri, bună conduită) = disciplină filozofică
care are ca obiect de studiu aspectele teoretice și practice ale moralei și adaptarea
acestora la evoluția societăților (codurile morale)
DEONTOLOGIA (din cuvintele grecești „deon”: ceea ce trebuie făcut + „logos”:
știință = ansamblu de principii și obligații morale (comportamente) care trebuie
respectate în mod specific în exercitarea unei anumite profesiuni (coduri
deontologice)
BIOETICA (din cuvintele grecești „bios”: legat de viață + „ethos”: morală = principii
morale aplicate în domeniul științelor vieții
 Drepturile omului.
Principiile bioeticii în profesiunea medicală
Drepturile omului au fost contemporane cu istoria omenirii, de exemplu,
dreptul la viață (porunca “Să nu ucizi!”, dreptul la proprietate “Să nu furi!”

Adevărata consacrare a drepturilor omului s-a fundamentat odată cu apariția

Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului (1948), care a fost completată și
dezvoltată prin pacte internaţionale, la care au aderat majoritatea ţărilor.
Princiiple bioeticii (decurg din drepturile omului):
I.principiul non-maleficienței = a nu face rău (cel mai important principiu) -
evitarea atitudinilor care să conducă la consecințe negative asupra sănătății
II.principiul beneficienței = a face bine – alegerea celei mai bune alternative pentru
pacientcreşterea beneficiilor pentru pacient
III.principiul egalității = drepturi și șanse egale pentru toți pentru toți pacienții
IV.principiul autonomiei = dreptul pacientului la autodeterminare (de a lua singur
deciziile cu privire la propria persoană) + de a consimți în cunoștință de cauză asupra
manoperelor care vor efectuate asupra propriului corp (consimţământ informat)
 Reglementarea practicii medicinei dentare

 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. TITLUL XIII

Exercitarea profesiei de medic dentist. Organizarea și funcționarea
Colegiului Medicilor Dentiști din România (legislație medicală)

 Codul deontologic al medicului dentist (reglementarea relației medic-

medic/medic-pacient)

 Contractul-cadru (reglementează condiţiile acordării asistenţei

medicale dentare prin contract cu Casa Națională de Asigurări de
Sănătate (tipuri de servicii medicale decontate de CAS, modul de
decontare a serviciilor medicale etc.)

 Legea nr. 46/2003, legea drepturilor pacientului

 Exercitarea profesiei de medic dentist
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

În vederea exercitării profesiei de medic pe teritoriul României, medicii dentişti

cetăţeni români au obligaţia să se înscrie în CMDR și să obțină Certificatul de
membru al CMDR.
Pot obține Certificatul de membru al CMDR persoanele care:
deţin un titlu oficial de calificare în medicina dentară prevăzut de lege
nu se găsesc în situații de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de lege
sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de medic
sunt membri ai CMDR
Certificatul de membru CMDR se vizează anual de către CMDR pentru medicii care
îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Medicii care își întrerup exercitarea profesiei pentru o perioadă mai mare de 5 ani
consecutivi pierd calitatea de membru CMDR şi dreptul de a exercita profesia.
Pentru a redobândi calitatea de membru CMDR şi dreptul de liberă practică, medicii
sunt obligaţi să urmeze un program de pregătire profesională cu durata de 6 luni,
care se va finaliza cu examen pentru reatestare profesională.
 Colegiul Medicilor Dentiști din
România
cuprinde toţi medicii cu drept de liberă practică pe teritoriul României
Atribuţiile CMDR sunt exercitate de CMD de la nivel județean.

ca autoritate publică în domeniu - participă la elaborarea actelor normative care

reglementează domeniul medicinii dentare

ca organizaţie profesională

• apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi,
apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a medicului dentist
în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medicii dentişti a
obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică.
• este reprezentant al corpului medicilor dentişti din România în relaţiile
cu autorităţile şi instituţiile statului
 Drepturile membrilor CMDR

 să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale CMDR

 să se adreseze organelor abilitate ale CMDR şi să primească informaţiile
solicitate
 să fie informaţi şi să participe la orice acţiune a CMDR
 să folosească împreună cu membrii lor de familie dotările sociale, profesionale,
culturale şi sportive ale CMDR
 să poarte însemnele CMDR
 să conteste sancţiunile primite
 să solicite atât personal, cât şi prin membrii lor de familie ajutoare materiale
pentru situaţii deosebite
 Obligațiile membrilor CMDR

Obligațiile tuturor membrilor CMDR

 să respecte Regulamentul CMDR, Codul deontologic al medicului dentist,

hotărârile organelor de conducere ale CMDR şi regulamentele profesiei
 să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membru al CMDR
 să participe la manifestările iniţiate de CMDR
 să participe la şedinţele ori adunările la care au fost convocaţi
 să execute cu bună-credinţă sarcinile care le sunt atribuite de conducerea CMDR
 să păstreze secretul profesional
 să respecte normele deontologiei medicale
 să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei
 să achite în termenul stabilit cotizaţia datorată CMDRîn calitate de membru
 să rezolve prin intermediul comisiilor de mediere litigiile cu alţi membri ai CMDR
 Obligații care derivă din calitatea specială de medic dentist

 să respecte în orice împrejurare normele de deontologie ale profesiei

 să nu aducă prejudicii reputaţiei profesiei de medic dentist sau altor membri
CMDR
 să acorde cu promptitudine îngrijirile medico-dentare de urgenţă
 să acţioneze în vederea creşterii gradului de pregătire profesională
 să aplice parafa cuprinzând numele, prenumele, gradul profesional, specialitatea
şi codul pe toate actele medicale pe care le eliberează
 să respecte drepturile pacienţilor
 să efectueze de cursuri de pregătire şi alte forme de educaţie medicală continuă
creditate de CMDR în vederea creşterii gradului de pregătire profesională
 să realizeze un număr minim de credite necesar pentru pentru obținerea vizei
anuale a Certificatului liberă practică
 să înștiințeze în scris, în termen de 30 de zile, CMD județean în situațiile de:
schimbare a domiciliului sau a altor date de identificare (de exemplu schimbarea
numelui prin căsătorie), modificări în situația profesională (de exemplu obținerea
unei specialități sau competențe), încetarea exercitării profesiei sau părăsirea
țării.
 Codul deontologic al medicului dentist
Colegiul Medicilor Dentiști din România

Dispoziții generale

cuprinde normele de conduită morală și profesională în exercitarea drepturilor și

îndatoririlor medicului dentist față de pacienți și față de echipa medicală.

Rolul Codului deontologic:

 de a promova o relație de încredere între medicul dentist și pacient
 de a promova un comportament deontologic între membrii echipei medicale
 de a defini abaterile de la disciplina de corp profesional
 de a apăra reputația corpului medicilor dentiști și libera practică a profesiei de
medic dentist

Prevederile codului deontologic sunt obligatorii pentru toți membrii CMDR care
practică medicina dentară în România.
 Medicul dentist are obligația de a apăra drepturile și prestigiul profesiei sale.
 Medicul dentist are libertatea de a alege investigațiile, manoperele de diagnostic
și tratamentul pe care urmează să le aplice pacientului.
 Medicul dentist trebuie să se perfecționeze prin forme de educație medicală
continuă pe tot parcursul activității sale profesionale.
 Medicul dentist nu trebuie să accepte exercitarea profesiei în condiții care să
compromită calitatea și siguranța actului medical.
 Medicul dentist nu trebuie să efectueze tratamente în domenii care depășesc
competența sa profesională.
 Medicul dentist are datoria de a trata pacienții după normele profesionale
recunoscute de CMDR și incluse în ghidurile de practică medicală sau în
tratatele de specialitate recunoscute.
 Garantarea directă sau indirectă a unui act medical este interzisă.
 Cu excepția cazurilor de urgență, medicul dentist are dreptul de a refuza un
pacient din motive profesionale ori personale.
 Mass-media nu are dreptul să intre în cabinetul de medicină dentară decât cu
acordul medicului.
 Relația dintre medicul dentist și pacient

 Medicul dentist tratează fără discriminare pacienții.

 Este indicat ca medicul dentist să prezinte pacientului în prealabil un deviz
estimativ.
 Este interzisă reducerea onorariilor în scopul atragerii clientelei.
 Medicul dentist poate acorda îngrijiri medicale gratuite.
 Medicul dentist va respecta secretul profesional.
 Pentru investigațiile paraclinice și planul de tratament, medicul este obligat să
ceară consimțământul informat al pacientului sau al reprezentantului legal al
acestuia (în cazul minorilor sau persoanelor fără discernământ). În situația în care
este imposibil să obțină consimțământul pacientului, medicul dentist poate acorda
numai îngrijirile dentare de urgență (controlul durerii, infecției sau sângerării).
 Medicul dentist nu trebuie să expună pacientul unui risc nejustificat în
investigațiile sau actele terapeutice efectuate.
 Medicul dentist trebuie să întocmească pentru fiecare pacient documente de
evidență primară. Documentele trebuie păstrate în arhivă timp de 5 ani.
 Relațiile dintre medici

 În relațiile intercolegiale, medicul dentist trebuie să își trateze confrații așa cum
ar dori el însuși să fie tratat de ceilalți.
 Medicii au datoria de a lua apărarea unui coleg acuzat pe nedrept.
 Constituie abatere disciplinară defăimarea colegilor în fața pacientului sau a
personalului sanitar.
 Medicul dentist nu are dreptul să se pronunțe cu privire la tratamentele altui
coleg, decât dacă sănătatea pacientului este pusă în pericol.
 În cazul unor divergențe între colegi, medicii vor face eforturi pentru
reconciliere. Dacă problemele nu se rezolvă, se vor adresa conducerii
colegiului din care fac parte.Constituie abatere disciplinară situația în care
medicul se va adresa mass-mediei înainte de a fi soluționată problema la
nivelul CMDR.
 Fiecare medic dentist își asumă responsabilitatea manoperelor medicale
efectuate.
 Reclama și publicitatea
 Reputația medicului dentist trebuie să se sprijine pe competență și demnitate, fără
contribuția reclamei de orice fel. Profesia de medic dentist nu trebuie practicată ca
o activitate comercială.
 Într-un anuar sau în alte publicații sunt autorizate să apară numai următoarele
indicații: a) numele, prenumele medicului dentist și sediul, numărul de telefon,
numărul de fax, programul de consultații ale cabinetului de medicină dentară; b)
specialitatea/competența, gradul profesional.
 Sunt interzise: editarea și distribuirea de broșuri publicitare în legătură cu
activitatea profesională/medicamente/tratamente, reclama comercială și
publicitatea în folosul propriu sau în interesul unor terți.
 La publicarea unui site web, medicii trebuie să se asigure că respectivul conținut
nu cuprinde informații de natură înșelătoare sau comparativă față de alți colegi.
 Orice consultație efectuată în afara cabinetului de medicină dentară legal autorizat
este interzisă.
 Este interzis orice acord neprincipial cu alți medici, farmaciști sau personal auxiliar
în scopul creșterii numărului de pacienți.
 Colaborarea cu mass media trebuie făcută doar în scopul informării publicului în
legătură cu problemele medicinii dentare.
 Reclama și publicitatea

Conform legii, firma stradală a cabinetului medico-dentar va avea următorul

conținut:

a) sigla CMDR

b) forma de organizare/denumirea cabinetului medico-dentar

c) numele si prenumele

d) gradul profesional (optional)

Decizia nr. 36/2009 privind stabilirea formei, dimensiunilor și a conținutului firmei

cabinetelor medico-dentare
 Răspunderea disciplinară

Încălcarea obligaţiilor prevăzute de constituie abatere de la

disciplina şi deontologia profesională.

 medicul dentist răspunde disciplinar pentru nerespectarea regulamentelor și

deciziilor CMDR şi pentru orice fapte care prejudiciază prestigiul profesiei
 răspunderea disciplinară nu exclude alte forme de răspundere (penală, civilă
contravenţională sau materială)
 sancţiunile disciplinare sunt:
a) mustrare
b) avertisment
c) vot de blam
d) interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de 1-6 luni
e) excluderea din CMDR, care duce la pierderea dreptului de a profesa medicina
dentară.
 Modele bioetice ale relației medic-pacient
MODELUL PATERNALIST
 se bazează principiul beneficienței = medicul ia decizia în beneficiul și în numele
pacientului (medicul administrează sănătatea pacientului)
 medicul își asumă rolul unui „tată” care știe (pe baza cunoștințelor sale) și decide
ce este mai bine pentru pacient
 este cel mai vechi tip de relație, azi criticat (practicat azi în medicina de urgență)
 comunicarea medic-pacient este verticală - medicul își asumă a ști „totul” și
transmite pacientului decizia sa
 singura libertate de decizie a pacientului este de a urma sau a nu urma indicațiile
medicului, în funcție de încrederea pe care o are în acesta
Beneficii: este un model umanist (pentru binele omului), medicul are libertate de
acțiune, consum redus de timp
Dezavantaje: relație dezechilibrată între medic și pacient (pacientul este într-o postură
inferioară), posibilă divergență de valori și opinii între medic și pacient, medicul își
asumă întreaga responsabilitate, risc crescut de malpraxis, medicul poate însela
așteptările pacientului
 Modele ale relației medic-pacient
MODELUL INFORMATIV (CONSUMERIST)

 se bazează principiul autonomiei = pacientul ia decizia, după ce a fost informat

cu privire la beneficiile și riscurile fiecărei alternative
 pacientul are rolul de client (consumator) al serviciilor medicale
 medicul are rolul de consultant care informează asupra serviciilor medicale
disponibile și de prestator de servicii
 medicul nu îl sfătuiește pe pacient asupra opțiunilor pe care le are, nu își exprimă
acordul sau dezacordul față de decizia pacientului și este obligat să respecte
decizia pacientului chiar dacă nu este de acord cu aceasta
 comunicarea medic-pacient este verticală – pacientul transmite medicului decizia
Beneficii: este legalist (respectă drepturile pacientului – dreptul la autonomie și dreptul
de a fi informat în legătură cu propria sănătate; degrevează (în parte) medicul de
responsabilitate (dar rămân probleme importante legate de cine poartă totuși
răspunderea?!!!)
Dezavantaje: lipsa umanismului (beneficienței - medicul nu poate alege ceea
consideră că este cel mai bine pentru pacient), pacientul are drept de decizie deși
nu deține cunoștințele necesare, pentru medic - risc de a practica o medicină
defensivă (nu își mai asumă răspunderea), pierderea inițiativei, a interesului și
satisfacției profesionale, risc de a fi acuzat că nu a oferit pacientului informația
adecvată pentru luarea deciziei
MODELUL INTERPRETATIV Modele ale relației medic-pacient

 este un model intermediar între cel paternalist și cel informativ

 se bazează pe principiile umanismului (beneficienței - ce este mai bine pentru
pacient) + autonomiei (dreptul pacientului de a decide)
 pacientul ia decizia
 medicul are rolul de interpreta informațiile în așa fel încât pacientul să înțeleagă
care alternativă se potrivește cel mai bine cu sistemul său de valori și cu așteptările
 medicul nu îl ghidează pe pacient spre o anumită decizie (modelul paternalist), dar
nici nu prezintă alternativele pragmatic (modelul informativ), ci încearcă să
înțeleagă ce și-ar dori pacientul
 comunicarea medic-pacient este verticală – pacientul își asumă rolul a ști „totul” și
transmite medicului decizia sa
Beneficii: respectă drepturile pacientului (dreptul la autonomie+dreptul de a fi informat
depre propria stare de sănătate), respectă principiul umanismului medical
(beneficiența), răspunderea este împărțită între medic și pacient
Dezavantaje: este doar aparent echilibrată (în realitate, pacientul are un grad redus de
autonomie, autoritatea medicului prevalează), consumă timp, pornește de la
prezumțiile că medicul înțelege întotdeauna corect așteptările pacientului și că este
întotdeauna înțeles de acesta, ambele putând fi eronate
 MODELUL DELIBERATIV Modele ale relației medic-pacient
 este modelul utilizat cel mai frecvent în sistemul de sănătate
 se bazează pe principiile beneficienței (ce este mai bine pentru pacient) +
autonomiei (dreptul pacientului de a decide)
 presupune formarea unei „alianțe terapeutice” între medic și pacient bazată pe o
cotă înaltă de încredere reciprocă
 pacientul are dreptul de decizie
 medicul are rolul de a informa și a ghida pacientul asupra celei mai bune
opțiunilor terapeutice presupunând a priori că pacientul este capabil să înțeleagă
informația (pacientul este ridicat la nivelul de înțelegere al medicului)
Beneficii: respectă drepturile pacientului (dreptul la autonomie+dreptul de afi
informat cu privire la propria stare de sănătate), respectă principiul umanismului
(beneficiența), presupune încredere reciprocă ridicată și optimism de ambele
părți, răspunderea este împărțită între medic și pacient
Dezavantaje: relația este doar în aparență echilibrată (în realitate, gradul de
autonomie al pacientului este redus deoarece poate fi ghidat spre o anumită
decizie, iar implicarea afectivă a medicului este crescută), există riscul de depăși
granițele profesionalismului, este consumatoare de timp, există riscul de eroare
prin neglijență, ușurință, incompetență deoarece medicul beneficiază de
încrederea și girul pacientului, în caz de eșec există daune afective mari de
ambele părți (medicul își pierde stima de sine, pacientul se simte înșelat sau
 Rolul social al medicului

Relaţia medic-pacient reprezintă cadrul în care se desfăşoară actul medical și este o

relație socială, psihologică și culturală, în care medicul îndeplinește nu numai un rol
profesional, ci și un rol social.
În ciuda evoluției conceptului de autonomie a pacientului, în majoritatea cazurilor,
relația medic-pacient este inegală, medicul având o poziție de autoritate
recunoscută și acceptată de către pacient.
Obligații ale medicului din rolul său social:
respectarea drepturilor şi obligaţiilor morale, etice și deontologice
disponibilitate față de pacient și echipa medicală (răbdare, empatie, asertivitate,
utilizarea unor termeni accesibili)
conservarea și creșterea prestigiului profesiunii
este datoria medicului de a se face corect perceput de către pacient
 Rolul social al medicului

Câteva dintre cele mai importante caracteristici ale rolului medicului în

societatea actuală sunt:
 competenţă și atitudine universalistă (trebuie să trateze cu competent și
fără discriminare orice pacient)
 specificitatea funcţională (privilegiile şi competenţele medicului sunt
valabile doar în domeniul medicinei)
 secretul profesional
 neutralitatea afectivă
 atitudinea altruistă şi dezinteresată
 Tematică portofoliu
1.Enumerați principiile bioeticii și oferiți o exemplificare pentru fiecare în contextul specific al
profesiunii Dvs.
2.Enunțați o situație de nedemnitate și o situație de incompatibilitate prevăzute de Legea
sănătății 95/2006 (pentru rezolvarea subiectului accesați și parcurgeți Legea 95/2006. Titlul XIII.
Exercitarea profesiei de medic dentist. Capitolul 1)
3.Selectați unul dintre rolurile Codului deontologic al medicului dentist și argumentați utilitatea sa
în practica medicinei dentare.
4.Enumerați trei dispoziții generale prevăzute de Codul deontologic al medicului dentist.
5.Enumerați trei prevederi ale Codului deontologic al medicului dentist cu referire la relația medic-
pacient.
6.Enumerați formele răspunderii disciplinare în cazul nerespectării prevederilor Codului
deontologic al medicului dentist.
7.Enumerați două caracteristici ale rolului social al medicului și argumentați utilitatea lor.
8.Realizați un proiect pentru firma stradală a unui cabinet medico-dentar respectând prevederile
legii și ale Codului deontologic al medicului dentist în domeniul reclamei și publicității (pentru
realizarea subiectului puteți folosi imagini din internet).
9.Imaginați situația unui pacient cu patologie medico-dentară și mai multe alternative terapeutice
și prezentați succesiv modul de abordare al relației cu pacientul prin prisma celor patru modele
bioetice ale relalție medic-pacient.
10.Realizați un scurt eseu în care să prezentați o experiență pozitivă/negativă la care ați asistat
în cursul pregătirii Dvs, modalitatea prin a fost soluționată (în cazul în care decizia a aparținut
altei persoane) și opinia Dvs cu privire la modalitatea de soluționare a situației.
Notarea subiectelor:
Se acordă 1 punct din oficiu; subiectele 1-6 se cotează cu 0,5 puncte/subiect; subiectele 7 și 8
se cotează cu 1 punct/subiect; subiectele 9 și 10 se cotează cu 2 puncte/subiect.
Evaluarea subiectelor ia în considerare corectitudinea informației, capacitatea de a transmite
informația într-un mod adecvat (logică, limbaj academic), capacitatea de analiză, sinteză și
argumentare a noțiunilor, abordarea subiectelor din perspectiva deontologiei medic-dentare.

Redactarea portofoliului:
Subiectele vor fi rezolvate cu scris de mână, lizibil, pe coli A4, față-verso, cu respectarea
marginii de îndosariere (de circa 2cm). Paginile vor fi numerotate după modelul 1/1, 1/2...(unde
prima cifră reprezintă numerul paginii curente, iar a 2-a cifră reprezintă numărul total de pagini al
lucrării. În colțul din dreapta sus al fiecărei foi se va înscrie numele studentului (cu majuscule) și
grupa. Portofoliul va prezentat într-o folie de protecție transparentă.

Notă:
nu vor fi punctate lucrările al căror scris este ilizibil, lucrările care cuprind unul sau mai multe
subiecte nerezolvate, lucrările cu conținut identic sau foarte apropiat și lucrările depuse după
expirarea termenului de depunere al portofoliilor.