ANATOMIA SI FIZIOLOGIA

CORPULUI UMAN
A.M.G.

CURS: TESUTURI
Profesor: DR.TEODORESCU DOINA ILEANA
Anul I, Sem. I

CURS 3 1
 Cuprins
• Tesuturi
1. TESUTUL EPITELIAL
A. de acoperire
1. Tesuturile epiteliale de acoperire unistratificate
2. Tesuturile epiteliale de acoperire pluristratificate
3.Tesuturile epiteliale de acoperire pseudostratificate-in trahee si in bronhiile principale
B. glandulare
Glandele secretoare
C. senzoriale
2. TESUTUL CONJUNCTIV
Tesutul conjuctiv dupa consistenta substantei fundamentale
I. Tesutul conjunctiv moale
II. Tesutul conjunctiv semidur(cartilaginos)
III. Tesutul conjunctiv dur(osos)
- Celule - Osteoblastul
Osteocitul
Osteoplastele
Osteoclastul
- Componenta organica - Substanta fundamentala
Clasificarea tesuturilor osoase
Tesutul osos matur (secundar)
Tesutul osos fibros (tesut osos periostic)
Tesutul osos lamelar
- Tipuri de tesut osos lamelar
· Tesut osos lamelar compact, haversian
Osteonul
· Tesut osos lamelar spongios

CURS 3 2
 TESUTURI
Definitie=grupari de celule care au aceeasi forma si
structura si care indeplinesc aceleasi functii.
Tesuturi:
1.Epitelial
2.Conjunctiv
3.Muscular
4.Nervos
Dupa unii autori sangele este si el un tip de tesut

CURS 3 3
 1. TESUTUL EPITELIAL
=acopera suprafata externa a corpului,
captusesc cavitatile organelor interne, formeaza
parenchimul glandelor exocrine si endocrine si
membranele specializate in receptionarea
stimulilor externi.
-clasificare dupa functie
A. de acoperire
B. glandulare
C. senzoriale
CURS 3 4
 -Celulele epiteliale sunt strans unite intre ele prin
substanta ciment(cantitate mica) sau fundamentala(cantitate
mare)
-Legatura dintre celule se realizeaza cu ajutorul
tonofibrilelor sau desmozomilor (se considera a fi prelungiri ale
reticulului endoplasmatic)
-In zona de legatura cu tesutul conjunctiv, celulele
epiteliale sunt asezate pe o membrana bazala, care are rol de
suport si de schimb nutritiv cu acest tesut.
Epiteliile nu au vase de sange, schimbul de substante
nutritive realizandu-se prin difuzie de la celulele tesutului
conjunctiv care le insotesc intotdeauna
-Printre celulele epiteliale se gasesc terminatii nervoase
cu rol senzitiv.

CURS 3 5
CURS 3 6
CURS 3 7
 A. Epiteliile de acoperire
=localizate in piele si mucoasele organelor cavitare

Se impart in:
1. Tesuturile epiteliale de acoperire
unistratificate
2. Tesuturile epiteliale de acoperire
pluristratificate
3.Tesuturile epiteliale de acoperire
pseudostratificate-in trahee si in bronhiile
principale

CURS 3 8
1. Tesuturile epiteliale de acoperire unistratificate-alcatuite
dintr-un singur strat de celule care se sprijina direct pe
membrana bazala
a. Pavimentoase (endotelii)-tunica interna a capilarelor
sangvine si limfatice, peritoneu (sustine organele
abdominale), pericardul inimii, foitele pleurale (plamani),
alveolele pulmonare
b. Cubice-bronhiole si canalele unor glande secretorii
c. Cilindrice-in organele tubului digestiv in regiunea
situata intre stomac si rect, mucoasa nazala si trompei
uterine.

CURS 3 9
CURS 3 10
2. Tesuturile epiteliale de acoperire pluristratificate
-formeaza paturi alcatuite din mai multe straturi
-stratul profund(generator) se sprijina pe membrana bazala si
este format din celule care se inmultesc activ
-strat superficial care vine in contact direct cu mediul intern
sau extern.
In cazul epidermei, celulele acestui strat se cheratinizeaza si
mor (se descuameaza), fiind inlocuite permanent de celulele
din stratul generator.
a. pavimentoase-in epiderma, mucoasa esofagiana si
bucala, uretra
b. cubice-in canalele glandelor salivare
c. cilindrice-in vezica urinara,uretere si mucoasa
faringiana si laringiana
3.Tesuturile epiteliale de acoperire pseudostratificate-in
trahee si in bronhiile principale
CURS 3 11
 B. Epiteliile glandulare
- produc substante de secretie
-celule ovale sau sferice cu numeroase
mitocondrii si un aparat Golgi f bine dezvoltat
-alcatuiesc parenchimul glandular care se
asociaza cu tesut conjunctiv, vase de sange,
limfatice si nervi si formeaza glandele secretoare

CURS 3 12
 Glandele secretoare
1.Exocrine-produsul de secretie este eliminat la
exterior printr-un canal (glandele sudoripare si sebacee) sau
in cavitati (glandele salivare si gastrice)
2.Endocrine-produsul de secretie - hormonii - este
eliminat direct in sange
-nu au canal excretor
-celule secretoare grupate in foliculi, cordoane,
insule, toate inconjurate de o bogata retea de vase sangvine.
-tiroida,paratiroide,suprarenale
3.Mixte-dubla secretie (hormoni si alti produsi)
-pancreas,ovar,testicul

CURS 3 13
CURS 3 14
 C. Epiteliile senzoriale
• specializate in receptionarea diferitilor stimuli din mediu
• formate din - celule senzoriale
- celule de sustinere.

-Celulele senzoriale-tactile se gasesc in epiderm

-gustative-mugurii gustativi din epiteliul mucoasei
bucale
-auditive-epiteliul organului→Corti din urechea interna
-olfactive-epiteliul mucoasei nazale
-celulele cu conuri si bastonase-retina,etc

CURS 3 15
CURS 3 16
 2. TESUTUL CONJUNCTIV
-Rol -sustinere
-trofic
-de legatura
-in imunitate,fagocitoza
-alcatuit din-celule
-fibre-colagen, reticulina, elastina
-substanta fundamentala
-moale,semidura ,dura

CURS 3 17
 Tesutul conjuctiv dupa consistenta
substantei fundamentale
Tesutul conjuctiv dupa consistenta substantei
fundamentale:
I. tesut conjunctiv moale
II. tesut conjuctiv semidur
III. tesut conjunctiv dur
IV. tesut conjunctiv fluid=sangele

CURS 3 18
 I. Tesutul conjunctiv moale
• lax: contine in proportii relativ egale celule,
substanta fundamentala si fibre
• reticulat: format din fibre de reticulina dispuse
sub forma de retea, in ochiurile careia se afla
substanta fundamentala si celulele de origine ale
elementelor figurate ale sangelui. Se gaseste de
ex. in maduva hematogena din oase.
• adipos: contine celule globuloase care au
acumulat central grasime ce impinge nucleul la
periferie. Se gaseste in hipoderm (stratul profund
al pielii).

CURS 3 19
• fibros: contine predominant fibre colagene si
elastice, putine celule si substanta funda-
mentala. Intra in constitutia fasciilor care
invelesc muschii
• elastic: contine numeroase fibre de elastina,
anastomozate in retele, cu putine celule si
substanta fundamentala. Se gasesc in tunica
mijlocie a vaselor de sange.

CURS 3 20
CURS 3 21
 II. Tesutul conjunctiv semidur
(cartilaginos)
• hialin: fibrele sunt elastice si foarte dense-
cartilajele costale
• elastic-pavilionul urechii
• fibros: predomina fibrele de colagen, dar sunt
si fibre elastice-discurile intervertebrale.
-nevascularizat-nutritia se face prin difuziune de
la nivelul capilarelor pericondrului(membrana
care imbraca cartilajul)

CURS 3 22
 III. Tesutul conjunctiv dur
(osos)
• Intra in alcatuirea oaselor
• Format din -celule-
osteoblaste,
 osteocite,
osteoclaste
-substanta fundamentala-oseina

CURS 3 23
 Osteoblastul
Osteoblastul este celula osoasa tanara
formatoare de os care se diferentiaza din
celulele osteoprogenitoare.
- Forma cuboidala, ovalara sau triunghiulara, cu
un diametru cuprins intre 15-20 µm.
- Nucleul este mare, ovalar, dispus excentric, la
polul nesecretor, eucromatic, cu 1-2 nucleoli.
- Prezinta o citoplasma abundenta, bazofila.

CURS 3 24
-implicate in sinteza matricei extracelulare a osului :
 sintetizeaza si excreta colagen de tip I si proteine
necolagene (osteonectina, proteoglicani,
sialoproteine osoase
 intervin in reglarea pasajului de ioni minerali, din
lichidul extracelular spre substanta preosoasa
 controleaza procesul de mineralizare a matricei
osoase.
-acumuleaza ionii fosfati, datorita fosfatazei
alcaline.

CURS 3 25
 -Mitocondriile sunt implicate in acumularea calciului in
vezicule de calcificare, ce sunt apoi excretate in spatiul
extracelular.
-Glicozaminoglicanii, datorita incarcarii negative de la
suprafata leaga calciul.
-In mediul extracelular se formeaza fosfati de calciu in
solutie saturata, urmata de declansarea procesului de
cristalizare, in care structura ordonata a colagenului de tip I
este fundamentala. In matricea nou formata se vor depune
saruri minerale, reprezentate mai ales de fosfati si carbonati
de calciu si cantitati reduse de magneziu, fier, citrati sub forma
de cristale de hidroxiapatita. In momentul in care osteoblastul
s-a inconjurat de matricea preosoasa in care au inceput sa
apara nuclee de mineralizare, osteoblastul isi reduce
organitele implicate in sinteza si se transforma in celula
osoasa adulta, osteocitul.

CURS 3 26
 Osteocitul
Osteocitul
= celula osoasa matura care actioneaza in sensul mentinerii
metabolismului osos, localizata in niste lacune sapate in matricea
mineralizata numite osteoplaste
-in citoplasma organite celulare mai slab reprezentate:
reticul endoplasmic rugos, zona Golgi, mitocondrii, rari ribozomi
si lizozomi, microfilamente, ceea ce reflecta o mai redusa
activitate de sinteza.
Se mai gasesc in citoplasma incluziuni de glicogen, de
lipide si unele granule secretorii ceea ce demonstreaza ca aceste
celule sunt inca active, participand la metabolismul local al
osului.

CURS 3 27
 Osteoplastele
Osteoplastele
-forma alungita, lenticulara, cu diametrul intre
6-15 µm si lungimea intre 20-40 µm. Din
osteoplast pornesc radiar canalicule osoase, ce
le anastomozeaza cu canaliculele osteoplastelor
invecinate.
- fiecare osteoplast contine numai o singura
celula, deoarece osteocitele sunt celule
diferentiate ce nu se mai divid.

CURS 3 28
 Osteoclastul
Osteoclastul este o celula giganta de 50-100 µm, multinucleata (un sincitiu), a
carei functie principala este de resorbtie si de modelare a osului.
• nu apartine liniei celulare osoase, ci face parte din sistemul macrofagic.
• functie de osteoliza (de resorbtie a tesutului osos) ce se manifesta fie in
conditii fiziologice (osteogeneza, remaniere osoasa), fie in conditii
patologice (hiperparatiroidie, metastaza osoasa).
In conditii normale, resorbtia este maxima in perioada de
osteogeneza, si se realizeaza numai asupra tesutului osos mineralizat.
Osul nemineralizat, osteoidul, este resorbit de macrofage si nu de
osteoclaste.
• Procesul de resorbtie a tesutului osos este dependent de actiunea
reglatoare a doi hormoni
* Parathormonul, care mareste numarul si activitatea osteoclastelor
* Calcitonina, care are o influenta antagonica

CURS 3 29
• Matricea osoasa este sintetizata de osteoblaste, fiind
formata dintr-o componenta organica si o componenta
anorganica.
• Componenta anorganica (minerala)
*Sarurile minerale=fosfatul tricalcic care se gaseste in
cantitatea cea mai mare (85%). Acesta se afla sub forma de
cristale de hidroxiapatita, de forma hexagonala (L=40 nm, l=25
nm, g=3 nm), dispuse de-a lungul fibrelor de colagen pe care
se ancoreaza. Asocierea hidroxiapatitei cu fibrele de colagen
confera densitate si rezistenta tesutului osos. In cantitate mai
mica se mai gasesc : carbonat de calciu (10%), clorura de
calciu, fosfat de magneziu, fluorura de calciu, clorura de sodiu.
*apa=In jurul cristalelor de hidroxiapatita se gaseste un
strat de apa si ioni, numit stratul de hidratare, care permite
efectuarea usoara a schimburilor de ioni intre cristale si
fluidele organismului.

CURS 3 30
 Componenta organica
• Componenta organica
*Fibrele de colagen asigura armatura de
rezistenta a tesutului osos, sunt organizate in
fascicule a caror orientare este in raport cu
fortele mecanice, care actioneaza asupra osului.
Acestea sunt complet mascate de
substanta fundamentala cu care au acelasi
indice de refractie, motiv pentru care nu se pot
examina decat in lumina polarizata

CURS 3 31
 Substanta fundamentala
*Substanta fundamentala=se gaseste in spatiul interfibrilar si
este formata din glicozaminoglicani, proteoglicani si glicoproteine.
Glicozaminoglicanii sunt formati din condroitin-4-sulfat, condroitin-6-
sulfat, keratan sulfat, acid hialuronic, care confera matricei osoase
proprietati histochimice specifice : este metacromatica si PAS pozitiva.
Proteoglicanii se gasesc in cantitate redusa.
Glicoproteinele sunt reprezentate de sialoproteine osoase,
osteocalcina ce leaga calciul si osteonectina, o glicoproteina de
adezivitate ce leaga colagenul si sarurile minerale, fiind responsabile
de calcificarea matricei.
Exista si o cantitate mica de lipide sub forma de trigliceride si
colesterol.

CURS 3 32
 Clasificarea tesuturilor osoase
I. Tesut osos imatur (primar sau nelamelar) intalnit
la embrion si fat si foarte putin la adult
II. Tesut osos matur (secundar), care la randul lui
cuprinde :
a. Tesutul osos fibros sau nelamelar, de tip
periostic
b. Tesutul osos lamelar, ce se imparte in :
- Tesut osos lamelar compact, haversian
- Tesut osos lamelar spongios

CURS 3 33
 Tesutul osos matur (secundar)
Tesutul osos matur (secundar) formeaza oasele
scheletului la organismul adult si se prezinta sub
doua aspecte :
a. Tesutul osos fibros sau nelamelar, de tip
periostic
b. Tesutul osos lamelar

CURS 3 34
 Tesutul osos fibros
(tesut osos periostic)
• localizat in oasele lungi (formand sistemul fundamental
intern si extern al diafizelor, la periferia oaselor scurte si
formeaza cele doua tablii ale oaselor late.
• cuprinde substanta fundamentala in cantitate redusa, rare
celule (osteocite mici) si numeroase fibre de colagen ce
formeaza o impaslire orientata in axul lung al osului. Fibrele
se continua cu cele din periostul intern.
• In structura acestui tip de os se mai gasesc mici cavitati
umplute cu tesut conjunctiv, vase si nervi.
• foarte dur si rezistent la actiunile mecanice ce se exercita
in lungul osului, dar putin rezistent la fortele mecanice ce
se exercita perpendicular pe suprafata sa.

CURS 3 35
 Tesutul osos lamelar
• constituit din unitati structurale osoase
numite lamele osoase, alcatuite din celule,
fibre si substanta fundamentala.
• In substanta fundamentala a lamelei se gasesc
osteplastele, cu canalicule fine osoase dispuse
oarecum radiar, care se anastomozeaza cu
canaliculele osoase ale osteoplastelor vecine.
In osteoplaste si in canaliculele osoase se
gasesc osteocitele cu prelungirile lor.

CURS 3 36
 Tipuri de tesut osos lamelar
Dupa felul cum se aranjeaza lamelele, tesutul
osos lamelar este de doua tipuri :
· Tesut osos lamelar compact, haversian
· Tesut osos lamelar spongios

CURS 3 37
 Tesutul osos lamelar compact
(tesutul osos haversian)
• cea mai raspandita varietate de tesut
osos, reprezentand 80% din masa scheletului
uman.
• Se gaseste in diafiza oaselor lungi si in corticala
oaselor scurte, formand cu tesutul osos fibros o
placa dura.
• se mai numeste si tesut osos haversian deoarece
este alcatuit dintr-o asociere de mai multe
sisteme tubulare, numite osteoane sau sisteme
Havers, care sunt unitatile morfofunctionale ale
tesutului osos haversian.

CURS 3 38
 Osteonul
• structura osoasa cilindrica avand diametrul de aproximativ 1 mm si
lungime de citiva centimetrii, alcatuita din 8-15 lamele osoase
dispuse concentric, in jurul unui spatiu conjunctivo-vascular central
cu aspect canalicular, numit canalul lui Havers.
• Canalele Havers-din loc in loc comunica intre ele prin canale
oblice, canalele Volkmann, realizandu-se astfel o vasta retea
canaliculara in intregul os compact.
• Intre osteoane se gasesc sisteme interhaversiene sau interstitiale,
reprezentate prin lamele osoase dispuse sub forma de arc de cerc,
necentrate de canal Havers.
• Ele rezulta, in perioada de crestere si remodelare a osului, in urma
remanierii sistemelor haversiene formate initial si confera o mare
rezistenta si flexibilitate tesutului osos compact.
CURS 3 39
CURS 3 40
 Tesutul osos lamelar spongios
• se gaseste in epifizele oaselor lungi, formeaza
diploea oaselor late si zona centrala a oaselor
scurte.
• este adaptat functional la fortele mecanice ce se
exercita din toate directiile, dar din punct de
vedere al dispozitiilor traveelor osoase acest tip
de os are o rezistenta scazuta.
• format din trabecule sau travee osoase de forme
si marimi diferite, care prin anastomozarea lor
delimiteaza spatii areolare, lacunare.
CURS 3 41
• Areolele (lacunele) comunica intre ele si sunt
ocupate de un tesut conjunctivo-vasculo-nervos
si in functie de varsta, de maduva osoasa rosie
sau galbena.

• Trabeculele (traveele osoase) au lungimi variabile,

dar de obicei sunt mai scurte, cu o grosime de 0,4
mm si o orientare neregulata, se intretaie si se
anastomozeaza, realizand un labirint rezistent la
actiunea fortelor mecanice de presiune,
tractiune. Trabeculele se dispun in raport cu
fortele mecanice ce se exercita asupra osului.

CURS 3 42