Curs nr.

ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE
5. COMPUSI ANORGANICI AI BORULUI

Compuşii anorganici ai borului se utilizează exclusiv

extern.
Actioneaza prin blocarea piridoxinei,
indispensabilă functionării unor enzime microbiene.
Utilizarea compuşilor anorganici ai borului este
limitată ca urmare a proprietăţilor chelatante
neselective, care se manifestă şi faţă de compuşi
importanţi ai organismelor vii, ex.: aminoacizii, acid
folic, catecolamine.
În multe ţări utilizarea compuşilor borului este
permisă doar ca substanță tampon. În România
utilizarea borului la copii sub 3 ani este contraindicata.
ACID BORIC
ACIDUM BORICUM –FRX
H3BO3 sau B(OH)3
Sinonim: acid ortoboric

Se prezintă ca o pulbere albă sau lamele cristaline lucioase, fără

miros şi cu gust slab acru. Este solubil în glicerină, alcool şi apă la
cald.

Obtinere:
• - prin purificarea acidului boric natural, prin recristalizare din apa;
• - prin hidroliza cu acizi tari a mineralelor cu bor (tetraboratul de
sodiu cristalizat cu patru molecule de apa Na2B4O7.4 H2O (kernit)
sau cu zece molecule de apa Na2B4O7.10H2O (borax), tetraborat de
calciu cristalizat cu patru molecule de apa (boracalcit) CaB4O7.4H2O.
Na2B4O7+ H2SO4 +5 H20 → 4H3BO3 + Na2 SO4
CaB4O7+ H2SO4 + 5H20 → 4H3BO3+ CaSO4
Proprietati:
• La incalzire elimina apa treptat. La incalzire prelungita
are loc o deshidratare totala cu formarea de oxid de
bor, B2O3 cu aspect de masa sticloasa.
• Incalzit la 100°C elimina o molecula de apa intre doua
grupari OH adiacente si formeaza acid metaboric:
H3BO3 → HBO2 + H2O
• La 150°C conduce la acidul tetraboric, care la
temperaturi inalte trece in oxid boric:
4HBO2→ H2B4O7 + H2O
H2B4O7 → B2O3 + H2O
• Acidul boric este un acid foarte slab, monoprotic.
H3BO3 ↔H++[B(OH)4]-
• Cu polialcoolii vicinali reactioneaza formand acizi
complecsi cu structura spiranica :
C H2OH -
C H2OH C H2 OH
HO C H2O OC H +
H
C HOH + B OH + HO C H C HO B OC H2
- 3H 2 O
C H2OH HO HO C H2 C H2OH

glicerol acid boric glicerol acid glicerin-boric

• Prin esterificare cu alcooli inferiori (metilic, etilic) se

formeaza esteri volatili care ard cu flacara verde,
caracteristica:
B(OH)3 + 3CH3OH → B(OCH3)3 + 3H2O
Reactia se foloseste atat pentru identificarea acidului
boric, cat si a boratilor.
Utilizări
• sub formă de soluţie tampon pentru ajustarea pH-ului;

• conservant, datorită proprietăţilor antiseptice;

• stabilizant.

• Intră în colirele oficinale:

• oculoguttae atropini sulfas1%

• oculoguttae pilocarpini nitratis 2%
• oculoguttae resorcinoli 1%.
• În practica farmaceutică amestecul de acid boric – tetraborat de sodiu
este utilizat pentru prepararea colirului cu cloramfenicol mărind
solubilitate antibioticului prin formarea de chelaţi stabili solubili în apă.

• În oftalmologie se folosesc colire ce conţin 3% acid boric pentru

tratamentul unor conjunctivite.
• În sfera ORL se utilizează soluţii glicerinate 2-3%. Pentru tratamentul
otitelor intră în compoziţia preparatului BORAMID.
• În dermatologie se utilizează pudre pentru combaterea transpiraţiei
(în asociere cu talc) sau sub formă de unguente cu un conţinut de
maxim 5% acid boric.
• Ca şi conservant intră în compoziţia colirelor DENDRID, PROCULIN.
TETRABORATUL DE SODIU
NATRII TETRABORAS - FRX
Sinonim: borax

• Este un mineral din clasa boraților.

• Cristalizează în sistemul monociclic având formula chimică
Na2[B4O5(OH)4] · 8 H2O sau Na2B4O7 · 10 H2O respectiv
Na2O · 2 B2O3 · 10 H2O cu cristale prismatice scurte, tabulare sau
agregate granulate masive sau pământoase de culoare albă cenușie
transparente, albe, fără miros, cu gust sărat, leşietic.
• Prin încălzire se dizolvă în apa de cristalizare, după care îşi măreşte
solubilitatea şi pierde apa; foarte uşor solubil în apă la fierbere.
Soluţia apoasă are un pH alcalin ca urmare a hidrolizei. La o încălzire
de cca. 100 °C pierde apa de cristalizare luând nastere un
pentahidrat. Peste 400 °C se obtine tetraborat de sodiu anhidru, iar
la 878 °C se topeste.
• Boraxul a fost descoperit si descris în anul 1748 de mineralogul
suedez „Johan Gottschalk Wallerius” (1709-1785). Denumirea
provine din limba arabă „bauraq - alb”.
Proprietati
• Solutiile apoase au reactie alcalina la turnesol si
fenolftaleina datorita disocierii boraxului:
Na2B4O7 + 3H2O ↔ 2NaBO2 + 2H3BO3
NaBO2 + 2H2O ↔ NaOH + H3BO3
• Prin tratare cu hidroxizi alcalini in exces boraxul se
transforma in metaborat:
Na2B4O7 + 2 NaOH → 4NaBO2 + H2O
• Prin tratarea boraxului cu acizi tari in solutii apoase se
formeaza acidul boric:
Na2B4O7 + H2SO4 + 5H2O → 4B(OH)3 + Na2SO4
Na2B4O7 + 2HCl + 5H2O→ 4B(OH)3 + 2NaCl
Reactia foloseste la determinarea cantitativa a boraxului.
• Cu alcoolii inferiori (metilic, etilic) in prezenta acidului
sulfuric boraxul formeaza borati de metil sau etil.
Utilizări
• Boraxul este un antiseptic slab. Utilizat in asociere cu
glicerină intră în preparatul glicerina boraxata 10%.
Tetraboratul de sodiu este utilizat ca badijonaj bucal în
stomatite, pentru combaterea ragadelor prin badijonarea
mamelonului în perioada de alăptare. Pentru evitarea
intoxicaţiilor sugarilor cu borax, este necesară îndepărtarea
totală a urmelor de glicerină boraxată înaintea alăptării. În
preparat se mai poate încorpora albastru de metilen şi
nistatină.
• Alte utilizari: Boraxul este utilizat la producerea săpunurilor,
dedurizarea apei, la producerea detergentilor. De
asemenea este utilizat la producerea dezinfectantilor,
insecticidelor, produse pentru curatire si albire.

• Boraxul trebuie pastrat in vase bine inchise deoarece este o

substanta eflorescenta.
6. ALCOOLI

• Efectul antiseptic se datorează denaturării proteinelor

şi inhibării dehidrogenazelor acestora. Acţiunea
antiseptică se manifestă asupra formelor vegetative.

• Actiunea antiseptica a alcoolilor se intensifica odata cu

cresterea masei moleculare, devine maxima la alcoolii
cu 5-6 atomi de carbon, apoi scade. Astfel cel mai activ
alcool in acest sens este alcoolul amilic, dar cel mai
utilizat este alcoolul etilic.

• Concentratia alcoolilor la care activitatea

antiseptica este optima este cea cuprinsa intre 50-70%.
ALCOOLUL ETILIC
ALCOHOLUM - FRX
Sinonime: alcool etilic, etanol
• Obtinere
Se obţine prin 2 metode: metoda fermentativă şi sinteza chimică.

1. Metoda fermentativă: are ca materie primă polizaharide ( (C6H12O6)n ),

amidon de diferite provenienţe sau celuloză.Hidroliza amidonului se mai
numeste si zaharificare si ea se poate produce pe doua cai:

- pe cale chimica, hidroliza acida cu H2SO4,

- enzimatica, folosind amilaza din orzul încolţit.
H2SO4
2(C6H12O6)n + nH2O amilază nC12H22O11

invertaza 2C6H12O6 zinază nC2H5OH + H2O

C12H22O11 + H2O

• Transformarea glucozei în etanol este un proces complex, pe lângă etanol

obţinandu-se şi alti compuşi dintre care cel mai important este glicerina.
2. Reducerea catalitica a acetaldehidei, obtinuta prin aditia apei
la acetilena:
( HgS O4) +H2
HC C H + H2O C H2=C H OH C H3 C H=O C H3C H2OH
acetilena acetaldehida alcool etilic

3. Aditia metanolului la acetilena: in conditii de temperatura de

165ºC si presiune de 16 atm.
( KOH) + H2O +H2
HC CH + CH3OH CH2=CH OCH3 CH3 C H=O CH3CH2OH
- CH3OH
acetilena metilvinileter acetaldehida alcool etilic

4. Aditia apei la etena in prezenta acidului sulfuric drept

catalizator. Reactia decurge in doua etape:
H2O
C H2 C H2 + H2S O4 C 2H5HS O4 C H3C H2OH + H2S O4
hidroliza

etena sulfat acid de etil

Alcoolul absolut este obţinut prin:
1. Deshidratarea spirtului rafinat cu oxid de calciu sau sulfat de cupru.
2. Distilarea azeotropă a unui amestec ternar benzen – apă – etanol.

În FRX se găseşte monografia Alcoholum de conc. 95-97% (vol/vol) sau 92-

95% (m/m) şi Alcoholum dilutum de conc. 70 – 72% (vol/vol) sau 62 – 64
(m/m).
Proprietăţi
• Substanţă lichidă cu punct de fierbere 77,5ºC care se amestecă cu apa în
orice proporţie; la amestecul cu apa are loc o contracţie de volum datorită
formării legăturilor intramoleculare cu moleculele de apă.
• Alcoolul oficinal se obtine numai prin fermentatie si trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii de puritate:
• sa fie limpede si incolor;
• sa fie lipsit de reactie acida ;
• sa nu contina aldehide sau alte substante reducatoare;
• sa nu contina amoniac, cloruri, metale grele, sulfati;
• sa fie lipsit de metanol (compus toxic);
• Prezenta metanolului se determina prin transformarea prin
oxidare la formaldehida si tratare cu acidul cromotropic (acid
4,5-dihidroxi-2,7-naftacendisulfonic) cand apare o coloratie
violeta:

5 CH3OH + 2 KMnO4 + 3 H3PO4 5 CH2=O + 2MnHPO4 + K 2HPO4+ 8H2O

Reactia cu cu acidul cromotropic:
Metanolul este toxic celular şi protoplasmatic. Toxicitatea se manifestă după
transformarea în aldehidă formică şi acid formic prin instalarea acidozei,
apoi hipoxiei celulare. Manifestările toxice constau în afectarea nervului
optic cu tulburări grave de vedere, care pot duce la orbire ireversibilă sau
exitus. Tratamentul intoxicaţiilor cu metanol constă în perfuzii cu
bicarbonat de sodiu pentru combaterea acidozei.
• sa nu contina furfurol format prin deshidratarea pentozelor care insotesc
zaharidele fermentate;
• Controlul furfurolului
Furfurolul rezultat în cursul procesului de fermentare prin deshidratarea
pentozelor se identifică, după o prealabilă hidroliză la 1,4-dihidroxi-1-
formil-1-3-butadienă, printr-o reacţie de condensare a formilderivatului cu
anilina cand se formeaza azometrina (roşie).
• sa nu contina alcooli superiori sau fuzel;
• Controlul fuzelului
• Fuzelul reprezintă un amestec de alcooli
superiori care provin ca impurităţi în etanol
din aminoacizii rezultaţi prin hidroliza
proteinelor din cereale sub acţiunea enzimelor
din drojdia de bere. Se decelează pe baza
mirosului caracteristic.
• sa nu lase dupa evaporare un reziduu mai
mare de 0,005%.
• Identificarea alcoolului

• Se face prin reactia de esterificare a alcoolului cu acid acetic in prezenta

acidului sulfuric, cand se formeaza acetatul de etil cu miros caracteristic de
mere verzi.
CH3COOH + C 2H5OH CH3COOC 2H5 + H2O

Utilizări
- extern
- intern
- ca vehicul.

• Extern:
– antiseptic şi dezinfectant;
- pentru tratamentul arsurilor de gradul I şi II si al plagilor;
- în stări febrile sub formă de comprese care produc o senzaţie de răcire;
- ca revulsiv prin fricţionare;
• Intern:
• – la doze mici stimulează secreţia gastrică si circulatia
sanguina; are efect tonic si stimulant asupra SNC;
• - la doze mari creşte tensiunea arterială, produce
euforie, scade atenţia;
• - se instalează starea de beţie (concentratie > 1,5‰
în sânge şi 2‰ în urină);
• - la doze crescute se instalează coma, respectiv
moartea;
• - administrare parenterală în apropierea nervului sau
ganglionului când produce deprimarea durerii;
• - ca urmare a actiunii analgezice se administrează în
nevralgia de trigemen si sciatică;
• - ca solvent pentru prepararea a numeroase soluţii de
uz intern şi extern.
• Preparate oficinale:
• Solutio camphorae spirituosa 10% - spirt camforat, antiseptic extern;
• Solutio digitoxini 0,1% - intern, cardiotonic
• Solutio digoxini 0,05% - intern, cardiotonic, în picături;
• Solutio glyceryli trinitras spirituosa 1% - antianginos
• Solutio iodi spirituosa 2% - tinctura de iod – extern, antiseptic;
• Sirupus codeini – intern, antitusiv
• Specialităţi farmaceutice industriale ce conţin etanol:
• CARMOL – soluţie alcoolică de uz extern cu aldehidă cinamică, mentol, ulei de pin,
ulei de cimbru. Indicat în mialgii şi prurit cutanat.
• Frecţie Elidor – conţine: aldehidă cinamică, mentol, salicilat de metil;
indicată în gripe febrile, dureri musculare şi inflamații
• REVULSIN – soluţie alcoolică cu nicotinat de metil, indicat în dureri articulare
reumatice cronice, mialgii, nevralgii, dureri traumatice articulare și musculare,
hematoame, furuncule și panariții în stadiul iniţial; afecţiuni vasculospastice
periferice; bronşite cronice, pleurezii.
• SOLUŢIE CONTRA AFTELOR BUCALE – etanol + clorură de benzalconiu + formol +
lidocaină + glicerină – indicată în stomatologie şi afte.
• STOMOCAINĂ spray – etanol alături de lidocaină, glicerină, bromură de cetil
piridiu, ulei de pin şi zaharină. Utilizat ca antiseptic local, la nivelul mucoasei orale.
• TRACHISAN solutie şi comprimate. Soluţia de uz extern conţine etanol,
clorhexidină, lidocaină, glicerină, arome, coloranţi. Administrare sub formă de
gargară maxim de 4 ori pe zi.
Incompatibilităţi:
●Potenţează acţiunea deprimantelor SNC: neuroleptice, tranchilizante,
sedativ-hipnotice, antidepresive – cu consecinţe dramatice.
●Inactivează antibioticele cu structură β-lactamică (peniciline şi
cefalosporine).
●Favorizează absorbţia unor antiseptice intestinale şi chimioterapice
antihelmintice ce duce la scăderea concentraţiei substanţelor respective la
nivel intestinal si la diminuare efectului terapeutic.
• Pot apare efecte toxice la furazolidon, tinizol, metronidazol, griseofulvină –
efect antabuz.

• Tratamentul intoxicaţiilor cu etanol:

• intoxicaţii acute – spălături gastrice, administrare de analeptice cardiace si
respiratorii, (cafeina), administrare de (THAM) –
trihidroximetilenaminometan. Se administrează i.v. lent, ducând la
accelerarea metabolismului şi eliminarea etanolului
, combate stările de acidoză.
• intoxicaţii cronice (alcoolism) – se administrează
disulfiram (disulfura de bis-NN(-dietiltiocarbamoil))
 – poate produce moartea dacă nu se
administrează în spital, sub supraveghere
medicala.
-blochează aldehid-dehidrogenaza şi împiedică
acţiunea acetaldehidei. Acţiunea se bazează
pe blocarea metabolizării alcoolului etilic la
aldehidă acetică, responsabilă de reacţiile
neplăcute digestive, bufeuri, tahicardie. Este o
terapie de inversiune la alcool, disulfiramul
fiind amestecat în băutura. La administrarea
lui apare antabuzul manifestat prin greaţă,
vomă, tahicardie datorită colapsului vascular,
înroşirea feţei şi bronhospasm.
ALCOOL PROPILIC
• Alcoolul propilic se utilizeaza in concentratie de 52%
pentru antisepsia mâinilor chirurgilor înainte de operaţie
• Preparate: DESMANOL sol, KODAN TINKTUR FORTE.

• Izopropanol – aceleaşi indicaţii ca n-propanol.

• Clorbutanolul – 1,2-triclor-2,2-dimetiletanol.
• Datorită solubilităţii în lipide se utilizează ca agent de
conservare pentru colire uleioase. Are şi efect sedativ-
hipnotic în doze de 300 mg-1g/zi.
• Preparate:
• AEROSEPT spray – mentol, camfor, timol, eucaliptol şi
salicilat de metil. Utilizat pentru dezinfecţia aerului din
spaţiile închise şi ca analgezic în stomatologie.
MENTOL (3-hidroxi mentan)
MENTHOLUM- FRX

• Are 3 atomi de carbon

asimetrici → 8 izomeri optici.
• Obţinere:
• prin metode extractive din Menta piperita → mentol levogir;
• prin sinteză chimică – reducerea catalitică a timolului când
rezultă un racemic care poate fi separat în enantiomeri prin
metoda diastereoizomerilor.

• Proprietăţi fizice
- cristale aciculare aromate si gust arzător, răcoritor, uşor
solubil în alcool etilic, greu solubil în apă.
• Are acţiune antiseptică, antipruriginoasă, decongestionant
nazal.
Utilizări
• antiseptic al mucoasei orale, intră în compoziţia deodorantelor
bucale, pasta dinţi, apa de gură, prafuri de dinţi şi bomboane
mentolate. În cosmetică şi dermatologie se utilizează solutii
hidroalcoolice sau hidroglicerinate, unguente mentolate, pudre
mentolate. În stomatologie se utilizează amestecuri eutectice
lichide pe care le formează în asociaţie cu fenolii sau cu compuşi
carbonilici (Ex.: fenolul).

• Specialităţi farmaceutice:
• Pentru antisepsia oro-faringiană: EUROSEPT, STREPSILS, (mentol,
borat fenilmercuric, albastru de metilen, camfor, uleiuri eterice).
• Preparate topice: PUDRĂ MENTOLATĂ (oxid de zinc si carbonat de
magneziu; caţiune antipruriginoasă), BEN GAY (salicilat de metil;
indicat în dureri de spate şi artrite), ESSENTIAL BALM, FRECTIE
ELIDOR, FRECŢIE GALENICĂ, CARMOL(sol.), SALIFORM (ung.),
• Uz stomatologic: DENTOCALMIN (fenol, lidocaină; utilizat în caria
deschisă, sub formă de picături, ca antiseptic, analgezic), SOLUŢIE
BONAID, VALKOF.
• TERPINHIDRAT
(1,8 dihidroximentol)
TERPINI HYDRAS- FRX

• Terpinhidratul este cristalin,

strălucitor, gust amărui,
miros aromat; la 100ºC sublimează.
• Utilizări: intern, ca antiseptic al căilor
respiratorii superioare şi expectorant
(secretostimulent), utilizat ca materie primă în
industria parfumurilor.
ALCOOL 2,4-DICLOROBENZILIC

• Este activ pe germeni Gram pozitivi si Gram-negativi

• si pe ciuperci.
• Specialităţi: Strepsils (1-2g alcool 2,4-diclorbenzil
• şi 0,6g amilmetacrezol;
• acţiune – antiseptic oro-faringian).

ALCOOL β-FENILIETILIC

• Se găseşte în ulei de trandafir,

foarte activ pe bacili Gram negativi
(bacilul piocianic, Pseudomonas aeruginosa).
• Este conservant cu importanţă în industria parfumurilor.

ALCOOL BENZILIC
C6H5-CH2-OH
• Antifungic. Se găseşte sub forma de ester cu acid benzoic în balsamurile Peru şi
Tolu.
• Se utilizează ca antiseptic şi anestezic local. Este conservant pentru colire.
• Sub formă de soluţie şi unguent se utilizează în prurit, eritem solar; în concentraţie
de 1-1,5% - agent sterilizant al suspensiilor de corticosteroizi.
7. FENOLII SI DERIVATII LOR

Clasificare:
• - fenolul ordinar
• - polifenolii (rezorcina şi hidrochinona)
• - eter-fenolii: eugenol şi guaiacol
• - alchil-fenolii crezol şi timol
• - aril-fenoli paraclorfenol, hexaclorfenol
• - acizi fenolici si derivati (acid salicilic, nipaesteri, galatul bazic de
bismut)

Proprietati
• Acţiunea acestor antiseptice depinde de concentraţia la care se
utilizează şi natura fenolului.
• La concentraţii mari sunt toxici protoplasmatici, foarte caustici pe
piele, denaturând ireversibil proteinele. La aceste concentraţii sunt
utilizaţi exclusiv extrasomatic.
• La concentraţii mici au actiune antibacteriana, unii antifungica.
Mod de acţiune:
• Mecanism fizico-chimic:
– se modifică tensiunea superficială celulară producând liza
membranei celulare sau se modifică permeabilitatea acesteia; în
consecinţă are loc pierderea unor constituenţi celulari.
• Mecanism enzimatic:
– fenolii denaturaţi dezorganizeaza sistemul enzimatic microbian
afectând o serie de enzime: aldoze, oxigenaze, dehidrogenaze,
catalaze.

Natura fenolului
• Coeficientul de distribuţie lipofil-hidrofil: trebuie să fie predominant
lipofil pentru a permite acumularea fenolului pe suprafaţa membranei
celulare bacteriene de unde fenolul pătrunde în interiorul celulei.

• Constanta de disociere: trebuie să fie apropiată de cea a fenolului

ordinar, fiind asigurat în mediul respectiv un număr suficient de specii
ionizate, active, în raport cu speciile nedisociate, mai puţin active.
Raportul structură chimică – activitate farmacologică.
• Numărul grupărilor hidroxil (OH-)
- odată cu creşterea numărului grupărilor OH activitatea scade ca urmare a perturbării
balanţei lipofil-hidrofil (HLB) în favoarea hidrofiliei.

• Radicalii alchil
- cea mai favorizantă poziţie a radicalilor alchil este poziţia para.
• Introducerea unor resturi alchil conduce la creşterea acţiunii ca urmare a creşterii
lipofiliei membranei. Activitatea antiseptică este maximă la alchil-fenolii cu 7-8 atomi de
carbon. Ramificaţiile catenei scad activitatea antiseptică.
• Derivaţii di, tri, tetra şi pentasubstituiţi au activitate inferioară izomerilor cu catenă
liniară.
• Substituenţii halogeni cresc lipofilia moleculei şi asigură un coeficient preferenţial
lipofil. Odată cu creşterea numărului de atomi din moleculă creşte şi activitatea
antiseptică.
• La derivaţii ioduraţi apar şi efecte antifungice. Poziţia cea mai favorabilă a atomilor de
halogen este para fată de hidroxil. Halogenii din poziţia orto, cresc aciditatea moleculei.

• Modulări a grupării OH:

• Una din grupele OH trebuie sa fie liberă pentru a putea ioniza. Esterificarea ei duce la
compuşi inactivi ca urmare a scăderii gradului de ionizare a moleculei (scade constanta
de disociere).

• Dintre eteri, se utilizează 3 derivaţi ai pirocatehinei: guaiacol, tiocol şi eugenol.

Obţinere
•Metode extractive –ca materie primă se folosesc gudroanele
rezultate de la distilarea cărbunilor de pământ.
•Metode sintetice:
- hidroliza derivaţilor halogenaţi aromatici. Pentru hidroliza
acestora sunt necesare condiţii energice (temperatură ~ 380
OC şi presiune ~ 350 atm)
C6H5-Cl + OH- = C6H5OH + Cl-
- topirea alcalină a sărurilor acizilor benzensulfonici. Are loc în
vase din fontă la temperatură de 270-315OC.
C6H5-ONa + H+ = C6H5OH + Na+;
H+ = HCl, H2SO4
C6H5-SO3Na + 2NaOH = C6H5OH + Na2SO3 + H2O;
- oxidarea izopropilbenzenului (cumenului) sub acţiunea O2 la
60-80ºC conduce la obţinerea hidroperoxidului de cumen,
care se descompune sub acţiunea acidului sulfuric diluat la
fenol şi acetonă.

• Dacă se utilizează ca materie primă 1,3-diizopropilbenzen produsul final va fi rezorcina.

rezorcina
Proprietati
• Majoritatea sunt substanţe cristaline, solide, cu miros caracteristic, sensibile
la lumină şi se conservă în recipiente bine închise. Solubilitatea în apă este
variabilă în funcţie de lipofilia moleculei. Au caracter acid superior alcoolilor. În
asociere cu alcooli, compuşi carbonilici, amine terţiare, sau alcaloizi, formează
amestecuri eutectice lichide, de aceea sunt evitate asemenea asocieri, cu
excepţia preparatelor de uz stomatologic.

7.1. FENOLUL
• Descriere: substanţă cristalină, higroscopică, solubil 1:15 părţi apă, uşor solubil în
alcool, glicerină, uleiuri grase.
• Acţiune: la concentraţie mică – antiseptic, la concentraţii crescute – caustic.
• Utilizări: extrasomatic şi episomatic, sub forma unor preparate galenice sau
specialităţi farmaceutice.
• Specialităţi farmaceutice:
• SOLUŢIE CLUMSKI – eutectic lichid, format din fenoli, camfor, etanol. Se utilizează
ca anestezic şi analgezic în gangrena pulpară, stomatite;
• SOLUŢIE BONAIN – formol + mentol + cocaină – utilizat în stomatologie ca
pansament în tratarea unor pulpite grave;
• DENTOCALMIN – eutectic format din fenol, mentol, etanol, lidocaină.