Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tradiții
Obiceiuri
SĂRBĂTOARE-DEFINIȚIE
Sărbătoare sau festivitate (lat. „festum - sărbătoare”) este o zi deosebită de celelalte zile
calendaristice, și care se repetă în mod ciclic.
Cu această ocazie pot avea loc dansuri, mâncăruri festive, spectacole, întreceri sportive,
aceste sărbători pot fi de natură;
•religioasă, ca sărbătorirea unor evenimente religioase, duminicile, care au diferite rituale,
cu procesiuni, pelerinaje,
•sărbători naționale când se sărbătorește aniversarea unor evenimente din trecutul unui
popor
•sărbători sportive ca jocurile olimpice
•carnaval fiind un obicei sărbătorit mai intens pe Valea Rinului în Germania sau în Brazilia
•sărbătoarea recoltei
•aniversări onomastice, sau a zilei de naștere,
•sărbători cu ocazia botezului, nunții, sau de Ziua morților
•sărbători internaționale ca: ziua muncii, ziua copilului sau ziua femeii
TRADIȚIE-DEFINIȚIE
Tradiția (lat. traditionem, acc. traditio = a înmâna, a da mai departe) înseamnă transmiterea
continuă a unui conținut cultural de-a lungul istoriei de la un eveniment generator sau un
trecut imemorabil. Acest patrimoniu intangibil poate fi vectorul identității unei comunități
umane. În sensul său absolut, tradiția este o memorie și o idee, într-un cuvânt, o conștiință
colectivă;, alături de datoria de a transmite mai departe și a îmbogăți. Cu articolul
nedefinit, o tradiție poate însemna, totodată ,o mișcare religioasă sau, mai degrabă, o
anumită practică simbolică, cum ar fi, spre exemplu, tradițiile populare.
OBICEI-DEFINIȚIE
Obiceiul este o regulă de conduită ce se formează spontan ca urmare a aplicării ei repetate
într-o perioadă de timp relativ îndelungată, într-o colectivitate umană. Obiceiul poate lua
forma unor datini, tradiții ori practici cu caracter moral sau religios.
În decursul timpului obiceiul a reprezentat modalitatea principală de ordonare a relațiilor
sociale și de influențare a acțiunii umane de la începuturile organizării sociale (
comuna primitivă) și până în timpurile moderne când au apărut și alte izvoare de drept.
Obiceiul Juridic este considerat ca fiind cel mai vechi izvor de drept.
Obiceiul Juridic este definit ca fiind o normă generală de conduită, exprimată în formă
orală, fundamentată pe observarea uniformităților cazurilor petrecute în societate vreme
îndelungată. Este propriu societăților cu ritm lent de dezvoltare și transformare, specific
societăților vechi. Normele sale se impun încet, ca urmare a aplicării lor îndelungate, până se
ajunge să fie generalizate și acceptate de acea comunitate.
PRIVĂVARĂ
Sărbători/Tradiții/Obiceiuri
BABA DOCHIA
În prima zi de primăvară cinstim, alături de sărbătoarea și tradiția mărțișorului, un personaj
legendar deosebit de important pentru folclorul românesc – Baba Dochia. De numele babei Dochia
se leagă numeroase tradiții de primăvară, cât și sărbători populare importante.
Baba Dochia, întâia zi a Babelor, se ține de frica înghețului, pentru a fi apărați de furtuni și ca
frigul de primăvară să nu facă pagubă în câmpuri.
În plan simbolic Baba Dochia este o reprezentație a Vechiului An ce urmează a fi învins de către
Noul An într-o competiție dificilă și aspră. Zilele asociate babei Dochia nu reprezintă altceva
decât ultima luptă ce se dă între iarnă și primăvară. După moartea Dochiei, se instalează vremea
frumoasă și lumina din timpul zilei durează mult mai mult.
1 MARTIE
Ziua de 1 Martie aduce cu ea un frumos obicei de primăvară numit mărțișor. Mărțișorul este
reprezentat fizic de un obiect micuț legat cu două fire împletite, înnodate, alb și roșu, care
semnifică lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii. De asemenea mărțișorul este
considerat un talisman al norocului, al bunăstării și al prețuirii. Se obișnuiește ca bărbații să
ofere doamnelor și domnișoarelor din viața lor mărțișoare, în semn de respect și admirație.
Scopul legării sau punerii mărțișorului este de a avea noroc în decursul anului, de a fi sănătos și
curat ca argintul odată cu venirea primăverii.