SĂRBĂTORI

Tradiții/Obiceiuri ale românilor

CUPRINS:
 Sărbători

 Tradiții

 Obiceiuri
SĂRBĂTOARE-DEFINIȚIE
Sărbătoare sau festivitate (lat. „festum - sărbătoare”) este o zi deosebită de celelalte zile 
calendaristice, și care se repetă în mod ciclic.
Cu această ocazie pot avea loc dansuri, mâncăruri festive, spectacole, întreceri sportive,
aceste sărbători pot fi de natură;
•religioasă, ca sărbătorirea unor evenimente religioase, duminicile, care au diferite rituale,
cu procesiuni, pelerinaje,
•sărbători naționale când se sărbătorește aniversarea unor evenimente din trecutul unui 
popor
•sărbători sportive ca jocurile olimpice
•carnaval fiind un obicei sărbătorit mai intens pe Valea Rinului în Germania sau în Brazilia
•sărbătoarea recoltei
•aniversări onomastice, sau a zilei de naștere,
•sărbători cu ocazia botezului, nunții, sau de Ziua morților
•sărbători internaționale ca: ziua muncii, ziua copilului sau ziua femeii
TRADIȚIE-DEFINIȚIE
Tradiția (lat. traditionem, acc. traditio = a înmâna, a da mai departe)  înseamnă transmiterea
continuă a unui conținut cultural de-a lungul istoriei de la un eveniment generator sau un
trecut imemorabil. Acest patrimoniu intangibil poate fi vectorul identității unei comunități
umane. În sensul său absolut, tradiția este o memorie și o idee, într-un cuvânt, o conștiință
colectivă;, alături de datoria de a transmite mai departe și a îmbogăți. Cu articolul
nedefinit, o tradiție poate însemna, totodată ,o mișcare religioasă sau, mai degrabă, o
anumită practică simbolică, cum ar fi, spre exemplu, tradițiile populare.
OBICEI-DEFINIȚIE
Obiceiul este o regulă de conduită ce se formează spontan ca urmare a aplicării ei repetate
într-o perioadă de timp relativ îndelungată, într-o colectivitate umană. Obiceiul poate lua
forma unor datini, tradiții ori practici cu caracter moral sau religios.
În decursul timpului obiceiul a reprezentat modalitatea principală de ordonare a relațiilor
sociale și de influențare a acțiunii umane de la începuturile organizării sociale (
comuna primitivă) și până în timpurile moderne când au apărut și alte izvoare de drept.
Obiceiul Juridic este considerat ca fiind cel mai vechi izvor de drept.
Obiceiul Juridic este definit ca fiind o normă generală de conduită, exprimată în formă
orală, fundamentată pe observarea uniformităților cazurilor petrecute în societate vreme
îndelungată. Este propriu societăților cu ritm lent de dezvoltare și transformare, specific
societăților vechi. Normele sale se impun încet, ca urmare a aplicării lor îndelungate, până se
ajunge să fie generalizate și acceptate de acea comunitate.
PRIVĂVARĂ
Sărbători/Tradiții/Obiceiuri
BABA DOCHIA
În prima zi de primăvară cinstim, alături de sărbătoarea și tradiția mărțișorului, un personaj
legendar deosebit de important pentru folclorul românesc – Baba Dochia. De numele babei Dochia
se leagă numeroase tradiții de primăvară, cât și sărbători populare importante.
Baba Dochia, întâia zi a Babelor, se ține de frica înghețului, pentru a fi apărați de furtuni și ca
frigul de primăvară să nu facă pagubă în câmpuri.
În plan simbolic Baba Dochia este o reprezentație a Vechiului An ce urmează a fi învins de către
Noul An într-o competiție dificilă și aspră. Zilele asociate babei Dochia nu reprezintă altceva
decât ultima luptă ce se dă între iarnă și primăvară. După moartea Dochiei, se instalează vremea
frumoasă și lumina din timpul zilei durează mult mai mult.
1 MARTIE
Ziua de 1 Martie aduce cu ea un frumos obicei de primăvară numit mărțișor. Mărțișorul este
reprezentat fizic de un obiect micuț legat cu două fire împletite, înnodate, alb și roșu, care
semnifică lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii. De asemenea mărțișorul este
considerat un talisman al norocului, al bunăstării și al prețuirii. Se obișnuiește ca bărbații să
ofere doamnelor și domnișoarelor din viața lor mărțișoare, în semn de respect și admirație.

Scopul legării sau punerii mărțișorului este de a avea noroc în decursul anului, de a fi sănătos și
curat ca argintul odată cu venirea primăverii.

De asemenea, mărțișorul este considerat un simbol al primăverii, al revenirii la viață a naturii și

a tot ce o înconjoară. Mărțișorul este purtat la vedere timp de aproximativ două săptămâni sau
toată luna martie, pentru că aduce optimism și credință.
SĂRBĂTOAREA SFINȚILOR CONSTANTIN
ȘI ELENA
An de an, pe data de 21 mai creștinii ortodocși sărbătoresc ziua sfinților Constantin și
Elena, împărații în timpul cărora creștinismul a devenit religie oficială în Imperiul Otoman.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena reprezintă cea mai importantă sărbătoare a lunii
mai și este cinstită cu mare dragoste de către toți creștinii ortodocși, mărturii fiind numărul
mare de oameni care le poartă numele, precum și numeroasele biserici care îi au ca ocrotitori.
În popor, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este cunoscută și ca o sărbătoare a
păsărilor de pădure, denumită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Se spune că, în
această zi de 21 mai, păsările de pădure își învață puii să zboare.
De asemenea, tradiția populară ne învață ca în ziua Sfinților Constantin și Elena să nu lucrăm
la câmp, pentru ca păsările cerului să nu distrugă holdele și strugurii.
Totodată, porumbul, ovăzul și meiul trebuie semănate până în ziua de 21 mai, deoarece tot ce
va fi semănat dupa această zi se va usca.
Ziua Sfinților Constantin și Elena îmbogățește tradiția românească cu un număr vast de
obiceiuri și superstiții, întâlnite cu precădere la sate, dintre care:
OUĂLE DE PAȘTE
Se apropie sfintele sărbători de Paște, ne aflăm în saptămâna Patimilor, cea în care se fac
ultimele pregătiri pentru întâmpinarea cum se cuvine a Învierii Domnului.
Casele au fost deja aranjate și scuturate, hainele spălate și călcate, iar curțile măturate. Mai
rămân, astfel, peocupările culinare ale gospodinelor. În toate gospdăriile și bucătăriile
românești este forfotă mare, se fac planuri, liste și cumpărături.
Una dintre cele mai importante preocupări ale gospodinelor în Săptămâna Mare este vopsitul
ouălor, pentru ca nu există masă de Paște fără tradiționalele ouă roșii.
Spre deosebire de alte țări ale Europei, unde obiceiul colorării ouălor este destul de restrâns,
în România parcă înflorește an de an. Vopsirea ouălor a ajuns în prezent la nivelul de artă, iar
tehnica folosită poartă numele de încondeiere. De asemenea, culorile folosite la vopsirea ouălor
diferă în funcție de preferințe, cei mai încântați fiind copiii, care-și doresc cât mai multe
culori.
TRADIȚII ÎN PRIMA ZI A MOȘILOR
TRADIȚI SFINȚILOR MUCENICI
SĂRBĂTOAREA ÎNĂLȚĂRII DOMNULUI
DUMINICA FLORIILOR
BUNA VESTIRE SAU ZIUA CUCULUI
LUNA APRILIE
 VARĂ
Sărbători/Tradiții/Obiceiuri
POSTUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI
LUNA AUGUST
SFÂNTUL ILIE
LUNA IULIE SAU CUPTOR
SFINȚII APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL SAU
SÂNPETRU
NAȘTEREA SFÂNTULUI IOAN
BOTEZĂTORUL SAU SÂNZIENELE
RUSALIILE
SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR
TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII LEGATE DE
POSTUL SFINTEI MARIA
ADORMIREA MAICII DOMNULUI SAU
SFÂNTA MARIA MARE
 TOAMNĂ
Sărbători/Tradiții/Obiceiuri
TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII ÎN
SĂPTĂMÂNA FILIPILOR DE TOAMNĂ
TRADIȚII, OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII
DE MIHAIL ȘI GAVRIL
TRADIȚII; OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII
DE HALLOWEEN
TRADIȚII; OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII
DE SFÂNTUL DUMITRU
TRADIȚII; OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII
ÎN AJUNUL SFÂNTULUI DUMITRU
 IARNĂ
Sărbători/Tradiții/Obiceiuri
TĂIATUL PORCULUI, TRADIȚII ȘI
OBICEIURI DE IGNAT
MOȘII DE IARNĂ
COLINDELE
ZIUA URSULUI
FILIPII DE IARNĂ
SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI ION ÎNTRE
TRADIȚII ȘI OBICEIURI
BOBOTEAZA SAU BOTEZUL DOMNULUI
AJUNUL BOBOTEZEI
TRADIȚII, OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII
ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI
TRADIȚII ȘI OBICEIURI ÎN PREZIUA DE
AJUN
MULȚUMIM
PENTRU
VIZIONARE!