Cauzele psihologice ale bolilor la copii

Functionari defectuoase ale sufletului pot duce la importante

tulburari ale corpului, dupa cum, in mod reciproc, o afectiune
fizica poate antrena o suferinta a sufletului. – C.G. Jung
 Corpul tine scorul
Emotiile si gandurile noastre sunt intr-o continua interactiune cu
corpul nostru. Rosim cand ne este rusine, transpiram si tremuram cand
suntem anxiosi, devenim insomniaci si epuizati cand suntem
deprimati. Inima ne bate mai tare si devenim energici cand suntem
entuziasmati.

Sistemul endocrin poate influenta emotiile noastre. O tiroida

hiperactiva coreleaza cu iritabilitatea, o tiroida hipoactiva coreleaza cu
depresia. Hiperactivitatea corticosuprarenalei poate conduce la
episoade maniacale sau depresive, cand sunt schimbari mari ale
nivelurilor de corticosteroizi. Acelasi lucru se intampla si in cazul
pacientilor tratati de astm sau artrita cu steroizi. Memoria poate fi
sever afectat de lipsa unor anumite vitaminte, precum deficienta de B6
in alcoolism.

In tabloul depresiei lipsa somnului, fatigabilitatea si

scaderea/cresterea in greutate sunt semne care conduc catre
diagnostic. In anxietate sunt modificari la nivelul sistemului nervos –
pupile dilatate, transpiratii si tremor.
Intre minte si corp exista o interactiune vitala atat cand suntem
sanatosi, cat si cand suntem bolnavi.

“Distinctia dintre corp si minte este doar una verbala, nu de esenta,

caci corpul si mintea sunt o singura unitate ce contine o forta care
traieste in noi in timp ce credem ca noi suntem aceia care traim.”
 Studiu de caz 1

“O fiica se temea de ostilitatea nerezolvata pe care o avea

fata de mama ei, care murise recent si pe care o ingrijise
anterior, dupa ce ramasese cu un picior paralizat in urma
unui accident vascular. In doliul ei, fiica dezvoltase o
slabiciune a aceluiasi picior ca si mama, in loc sa-si
infrunte durerea produsa de sentimentele ei ambivalente
fata de mama sa moarta.”
(Peter Shoenberg)
 Boala psihosomatica este orice boala fizica in a carei precipitare si
mentinere, uneori chiar producere, factorii psihologici au jucat un
rol semnificativ. In practica, factorii psihologici sunt rareori
singurii, cu exceptia tulburarilor alimentare, a celor de conversie,
ipohondriei si a tulburarilor dismorfice. Pe langa factorii
psihologici apar factori genetici, imunitari si de mediu (infectii) si
alti factori fizici necunoscuti. Doliul poate precipita aparitia unei
boli, dar nu e in sine cauza acesteia.

Reactiile psihosomatice apar in situatiile deosebit de stresante si

dispar de obicei când inceteaza situatia care a declansat factorul
determinant.
Manifestarea cauzei psihologice este inconstienta,
neintentionata. Pacientii care somatizeaza trebuie luati in serios.
Lipsa de seriozitate si interventie corecta conduc la complicatii si la
adancirea cauzelor psihologice, care deseori sunt legate de stima
de sine, nevoia de apreciere si atentie, respingere sau izolare.
 Tulburari Psihosomatice
Tulburari
Tulburare de somatizare –2 aniPsihosomatice
de simptome somatice variabile
(frecvent cutanate sau gastrointestinale) in absenta cauzei
medicale.

Tulburare somatoforma – Acuze de simptome somatice, insotite

de solicitarea permanenta de investigatii. Debutul si continuitatea
arata o stransa relatie cu evenimentele neplacute de viata,
dificultati si conflicte

Tulburaren conversiva –Termenul “conversie” = un afect

neplacut, generat de problemele si conflictele pe care pacientul nu
le poate rezolva, este, intr-un fel, transformat in simptome. (isteria
de conversie). Negare a problemelor.

Tulburare hipocondriaca –Pacientul are o preocupare persistenta

privind posibilitatea de a avea una sau mai multe boli somatice si
progresive. Senzatii aparent normale sau banale sunt intepretate ca
fiind anormale sau suparatoare, iar atentia este de obicie centrata
pe unu sau doua organe

Tulburare dismorfica –  Preocuparea excesiva pentru un defect

imaginat in aspectul fizic sau un interes disproportionat in raport
cu o anomalie fizica usoara.

Tulburare algica – Durerea de intensitate mare apare fara a fi

gasite cauze in plan fizic. Dificultati in plan social si profesional,
dupa debut.
 Pasi de tratament:
Pasi de tratament:
• Investigare cauze organice
• Investigare cauze organice
• Tratament medical
• Tratament medical
• Tratament psihiatric – anxiolitice , antidepresive, antipsihotice
• Tratament psihiatric – anxiolitice , antidepresive, antipsihotice
• Psihoterapie
• Psihoterapie

Modelul de cauzalitate multifactoriala considera ca un simptom

Modelul de cauzalitate
psihosomatic multifactoriala
este produs de : considera ca un simptom
psihosomatic este produs de :
• predispozitia somatica
•
• predispozitia somatica
stilul de viata si deprinderile
•
• stilul de viata si deprinderile
temperamentul
•
• temperamentul
tiparele de raspuns invatate
• tiparele de raspuns invatate
• mediul
•
• mediul
evenimentele critice
• evenimentele critice
Majoritatea copiilor cu tulburare de somatizare nu au alte
Majoritatea copiilor cu tulburare de somatizare nu au alte
tulburari psihiatrice
tulburari psihiatrice
 Obezitatea infantila:

Semnalele bebelusului nu sunt intelese si sunt tratate drept cereri de

mancare. Interpretarea eronata a conditiei duce la formarea unei imagini
false despre conditie si la surse de solutionare false.

Profil – familie numeroasa, cu o alianta de cuplu slaba, conflicte intre

parinti, mama supraprotectoare si tata slab, timid sau familie
monoparentala (sau cu un parinte absent) – lipsa de limite alimentare –
rasfat. Supraprotectia duce la o anxietate de separare mai mare, cand apar
stresori, fiindca copiii nu sunt invatati sa se adapteze si sa gaseasca
solutii.(parintele supraprotector face asta in locul lor)

Parintii care se confrunta cu probleme de greutate sunt rigizi si critici cu

privire la alimentatia copiilor. Copiii tind sa adopte o atitudine sfidatoare
vizavi de limitele setate la mancare, respectiv sa manance foarte mult
cand nu sunt supravegheati.
 Constipatia cronica este o afectiune frecventa si larg
Constipatia
raspândita.cronica este o afectiune frecventa si larg
raspândita.
Apare de obicei la pacientii anxiosi si deprimati,
Apare de obicei la pacientii anxiosi si deprimati,
introvertiti.
introvertiti.
In literatura sunt citate urmatoarele corelatii
Inpsihosomatice
literatura suntcucitate urmatoarele
constipatia corelatii
cronica: reactia de protest,
psihosomatice cu constipatia cronica: reactia de protest,si
incercarea de retentie, retinerea anxioasa, anxietatea
incercarea
aparareade in retentie,
fata unorretinerea anxioasa, anxietatea si
situatii dificile.
apararea in fata unor situatii dificile.
Constipatia in prima copilarie trebuie privita ca o
Constipatia in primaincopilarie
reactie de protest, particulartrebuie privita
impotriva ca o
instruirii
reactie de protest,
exagerate pentruininsusirea
particular impotriva instruirii
deprinderilor igienice.
exagerate pentru insusirea deprinderilor igienice.

Encoprezisul este predominant la sexul masculin si

Encoprezisul este
afecteaza 1% predominant
dintre la sexul
copiii in vârsta demasculin si de
5 ani. Indica
afecteaza
cele mai1% dintre
multe oricopiii in vârsta
o tulburare de 5 ani. grava.
emotionala Indica de
cele mai multe ori o tulburare emotionala grava.

Tulburari Gastrointestinale
 • Diareea emotionala Este asociata cu
hipermotilitatea colonului si consta in tulburari de
tranzit intestinal. Cauzele de fond ale crizelor sunt
de obicei situatiile producatoare de neliniste si
supraincordare. Personalitatea copilului pare sa fi
e marcata de frica de autoritate si de un sentiment
de dependenta neajutorata. Impresia de a fi supus
unor cerinte excesive, alaturata sentimentului de
slabiciune, sunt compensate de o dorinta exagerata
de pretuire si de succes.

• Rectocolita ulcerativa si Boala Crohn: Pacienti

provenind din familii in care sentimentele erau
foarte rar discutate; stima de sine este slaba, iar
copiii sunt foarte sensibili la esec. Caracteristic
acestor pacienti sunt infantilismul, reactiile
depresive, narcisismul si agresiunea inhibata. Le
lipseste experienta si com portarea agresiva
constienta. Bolnavii isi reduc orice forma de
afectivitate si, in consecinta, sunt in capabili sa faca
fata pierderilor sau despartirilor.
Tulburari Gastrointestinale

Emotiile si Imunitatea
• 12 studii stau la baza concluziei
ca starea de bine psihologica
conduce la imbunatatirea
raspunsului imunitar, mareste
rezistenta la boli si conduce
catre o conditie fizica si psihica
imbunatatita.
• Redwine in 2004 a gasit o mare
diferenta la nivel de raspuns
imunitar la pacientii cu
Alzheimer care aveau
insotitori/ingrijitori, fata de cei
care nu aveau companie. Barak
in 2006 gaseste ca indivizii care
au un stil afectiv negativ
prezinta un risc imunitar mult
mai mare decat cei pozitivi.
• Un studiu controversat :
empatia creste raspunsul
imunitar al copiilor, prin
scaderea gradului de inflamatie
sistemica, dar creste gradul de
inflamatie al parintilor.
Cercetarile demonstreaza clar legatura dintre starea de bine
psihologica si raspunsul imunitar adecvat.
Starea de bine psihologică se compune din intrunirea
urmatorilor factori:
• acceptarea de sine
• relațiile pozitive cu ceilalți
• autonomia
• managementul mediului înconjurător
• scopul în viață și dezvoltarea personală
La fel ca si adultul, copilul reactioneaza si are un raspuns bun
imunitar, daca este acceptat de parinti si invata sa se accepte
pe sine prin asta., daca persoanele de ingrijire relationeaza
pozitiv cu el, daca i se respecta si sustine autonomia., daca isi
gestioneaza mediul si daca simte ca are scop.
 
Erika. M. Manczak demonstreaza in 2016 printr-un studiu ca,
copii ai caror parinti au o atitudine empatica, au un raspuns
imunitar foarte bun.
Empatia parintilor creste raspunsul imunitar al copiilor si ii
ajuta sa isi autoregleze emotiile mai eficient, dar ii poate costa
pe parinti , care pot avea un raspuns imunitar mai slab. Cauza
poate fi controlul emotiilor negative si anularea / amanarea
nevoilor si dorintelor proprii, care sunt corelate cu un raspuns
imunitar scazut.
Mostre de sange au fost prelevate de la persoanele studiate si nivelul
de raspuns inflamatoriu s-a putut afla prin masurarea markerilor
specifici. (CRP, IL-1ra, IL-6).
 Interventia in cazul
pacientilor cu reactii
sau tulburari psihosomatice

• reducerea anxietatii
• tratamentul depresiei
• reducerea afectelor negative
• facilitarea constientizarii si a exprimarii propriilor afecte
• imbogatirea vietii imaginative
• diferentierea senzatiilor de sentimente
• ameliorarea functionarii personale si autonomiei, in ciuda
bolii somatice
• ameliorarea relationarii in familie, grup social, grup
profesional
• diminuarea afectelor negative acumulate
• ameliorarea imaginii de sine, inclusiv a imaginii corporale
• modificarea comportamentelor nefavorabile sanatatii
• restructurarea cognitiilor eronate, generatoare ale acestor

comportamente .
 • Dahlke R. – Boala ca sansa, Ed. Trei, Bucuresti, 2008
• Bleijenberg G., & Hermans-Van Wordragen R. – Terapia
comportamentala in cazul acuzelor functionale abdominale: Revista
Bibliografie Gedragstherapie Vol. 22, decembrie 1989
• Williamson D.A., Kelley M.L., Cavell T.A., si Prather R.C. – Tulburari de
eliminare si tulburari de alimentatie. New York, 1987
• De la concept la terapie in bolile psihosomatice, Revista Psihiatru, Nr. 14,
oct.2008; 19. Smaranda Diaconescu .
• Abordarea psihosomatica a bolilor digestive la copil , Ana-Maria Ciubara ,
Gabriela Paduraru , Ancuta Ignat , Amalia Constantin , Smaranda
Diaconescu , V.V. Lupu , M. Burlea , 2013.
• Controlled study of critical parent and family factors in the obesigenic
environment.Zeller MH, Reiter-Purtill J, Modi AC, Gutzwiller J,
Vannatta K, Davies WH
• Parents as the exclusive agents of change in the treatment of childhood
obesity.
• Golan M, Weizman A, Apter A, Fainaru M
• Am J Clin Nutr. 1998 Jun; 67(6):1130-5.
• Does Empathy Have a Cost? Diverging Psychological and Physiological
Effects Within Families 2015 ; Erika Manckzak 2016
• Riis JL, Granger DA, Minkovitz CS, Bandeen-Roche K, DiPietro JA,
Johnson S. B. Maternal distress and child neuroendocrine and immune
regulation. Social Science & Medicine. 2016;151:206–214. 30. Rosenkranz
MA, Lutz A, Perlman DM, Bachhuber DR, Schuyler BS, MacCoon DG,
Davidson R. J. Reduced stress and inflammatory responsiveness in
experienced meditators compared to a matched healthy control
group. Psychoneuroendocrinology. 2016;68:117–125. 
• Ryff CD, Keyes C. L. M. The structure of psychological well-being
revisited. Journal of personality and social psychology. 1995;69(4):719