C5

 
AMBALAREA- AMBALAJE

Termeni utilizaţi în domeniul ambalării mărfurilor

 Ambalajul reprezintă un mijloc (sau un ansamblu de mijloace)
destinat să cuprindă sau să învelească un produs (sau un ansamblu de
produse), pentru a le asigura protecţie din punct de vedere fizic,
chimic, mecanic, biologic în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii
acestora în starea de livrare, în decursul sau până la expirarea
termenului de garanţie.
material de ambalare – înveleşte temporar produsul până la faza
de consum;
material de ambalaj – destinat confecţionării
ambalajelor/accesoriilor de ambalaj;
  
AMBALAREA- AMBALAJE

accesorii de ambalaj – elemente ale ambalajului destinate să

completeze/preia anumite funcţii ale acestuia (închidere, etanşare,
consolidare, etc);
ambalare – ansamblul de operaţii (dozare, împachetare, închidere, fixare,
etc), prin care ambalajul îşi îndeplineşte scopul pentru care a fost realizat.
Există diferite variante de ambalare: la bucată, colectivă, porţionată, masică,
volumetrică, în diferite medii, de desfacere, de prezentare, de transport
(diferenţiate prin scop, produs, mediu de ambalare);
preambalare – ambalarea în unităţi de desfacere, facilitând vânzarea
produselor;
operaţii auxiliare ambalării – procese preliminare ambalării efectuate
asupra produsului sau ambalajului în scopul facilitării ambalării şi realizării
funcţiilor ambalajului (inclusiv operaţiei de marcare, etichetare, etc).
  
AMBALAREA- AMBALAJE

Funcţiile ambalajului

1. conservarea şi păstrarea calităţii şi integrităţii produsului, protecţia

mediului şi protecţia utilizatorului;
2. optimizarea operaţiunilor de manipulare, transport, depozitare,
distribuţie( paleti, containere)
3. promovarea produselor şi informarea consumatorului.
•consumatorul poate identifica produsele prin intermediul ambalajului;
•consumatorul poate fi informat prin intermediul ambalajului, realizându-se
astfel o comunicare cu clientul.
  
AMBALAREA- AMBALAJE

Factorii care determină alegerea ambalajului

Alegerea unui tip de ambalaj este o operaţie importantă care se
realizează ţinând cont de o serie de factori, dintre care:

a) caracteristicile produslui care se ambalează.

b) condiţii de transport, manipulare şi depozitare:
c) caracteristicile şi aptitudinile materialului de ambalaj:
d) tipurile şi funcţiile ambalajului, metode de ambalare:
e) cheltuieli ocazionate de realizarea şi transportul ambalajului:
  
AMBALAREA- AMBALAJE

Clasificarea ambalajelor
După natura materialului din care sunt constituite: ambalaje din hârtie – carton, din sticlă, metal,
material plastic, material textil, material complex.
După sistemul de confecţionare: ambalaje fixe, ambalaje pliabile şi ambalaje demontabile.
După tipul ambalajului: lăzi, cutii, flacoane, pungi, saci, hârtie etc.
După domeniul de utilizare: ambalaje de transport şi ambalaje de prezentare şi desfacere.
După gradul de rigiditate: ambalaje rigide, ambalaje semirigide şi ambalaje suple.
După modul de circulaţie: ambalaje refolosibile şi ambalaje nerefolosibile.
După natura produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare, ambalaje pentru produse
industriale, ambalaje pentru produsele periculoase.
După nivelul de ambalare: ambalaj primar (în contact direct cu produsul, în general vânzarea produselor
se realizează în ambalaj primar), ambalaj secundar (ansamblul ce cuprinde mai multe ambalaje primare,
destinat transportului, distribuţiei), ambalaj terţiar (cuprinde mai multe ambalaje secundare, fiind
destinat transportului de exemplu palete), ambalaj cuaternar (grupează mai multe ambalaje terţiare
pentru facilitarea operaţiilor de transport, manipulare, depozitare, de exemplu containerele).

6
  
AMBALAREA- AMBALAJE
Metode de ambalare (1)

Metode de ambalare
Ambalarea produselor alimentare şi nealimentare poate fi realizată utilizând
metodele:
ambalarea în recipienţi confecţionaţi din sticlă, materiale metalice, plastice,
complexe. Metoda este aplicată produselor alimentare şi nealimentare lichide, sub
formă de pastă, pulbere, granule;
ambalarea colectivă presupune gruparea mai multor produse identice într-o
singură unitate de vânzare. Se utilizează în acest scop ambalaje din: hârtie, carton,
lemn, materiale plastice (sub formă de folii contractibile, cutii, navete). În acest mod
pot fi ambalate produsele alimentare sau nealimentare: orez, făină, condimente,
lapte, băuturi, săpun, cosmetice, etc.;
ambalarea porţionată presupune ambalarea unei cantităţi destinate unei singure
folosiri. Se utilizează folii de material plastic, metalic, ambalaje mixte (hârtie, folii
metalice, folii din materiale plastice);

7
 AMBALAREA- AMBALAJE
Metode de ambalare (2)

ambalarea în folie contractabilă este aplicată produselor alimentare şi

nealimentare de dimensiuni mici. Porţia se dozează într-o pungă de material plastic
din care se scoate aerul şi se închide ermetic. Prin apă caldă, folia de plastic se
contractă şi ia forma produsului. Acest tip de ambalare capătă diverse denumiri
funcţie de domeniul de utilizare, de tipul de material plastic. De exemplu,
CRYOVAC, SKIN pentru produsele alimentare, BLISTER produsele cosmetice,
etc.
ambalarea în vid este specifică produselor sensibile la acţiunea oxigenului.
Produsul este dozat într-un ambalaj impermeabil la aer. Materialele de ambalare
folosite sunt complexe de tipul foliilor de aluminiu, foliilor de material, etc.;
ambalarea în atmosferă modificată constă în dozarea produsului în interiorul
ambalajului, modificându-se compoziţia principalelor gaze din aer. În funcţie de
tipul produsului se pot utiliza: substituirea aerului cu azot, cu CO2 sau se pot
modifica procentele de O2, N2, CO2 şi eventual vaporii de apă.
 AMBALAREA- AMBALAJE
Metode de ambalare (3)
ambalarea sub presiune sau tip aerosol se aplică în domeniile farmaceutic,
alimentar sau în industria lacurilor şi vopselelor. Metoda constă în dozarea
produsului împreună cu un gaz propulsor într-un recipient rezistent la presiune.
ambalarea aseptică constă în dozarea produsului sterilizat într-un recipient steril
şi închiderea aseptică. Metoda este specifică domeniului farmaceutic;
ambalarea cu pelicule aderente constituie un caz particular utilizat în industria
brânzeturilor, în special la ambalarea caşcavalului. Pe suprafaţa produsului sunt
pulverizate răşini alimentare care prin uscare formează un strat impermeabil la aer şi
vaporii de apă;
ambalarea tip cocon – denumirea provine de la coconul viermelui de mătase,
fiind utilizată în domeniul utilajelor, sculelor metalice pentru a fi protejate împotriva
coroziunii. Metoda constă în aplicarea succesivă prin pulverizare a unor materiale
plastice pe suprafaţa produsului, care prin uscare formează un înveliş impermeabil la
apă, aer, vapori de apă.
 FiȘA DE LUCRU

1. TINAND CONT DE INFORMAȚIILE PREZENTATE

REALIZAȚI UN MINI ESEU DESPRE AMBALAJE.
2. IDENTIFICATI TIPURI DE AMBALAJE PE CARE LE
INTALNITI MAI DES.
3. CĂUTAȚI PE INTERNET ȘI PRECIZATI ROLUL
AMBALAJULUI.
Vă mulțumesc !

11