Curs de tehnologie

injectie mase plastice

Ing. Marius Căpîlnean

 Obtinerea materialelor plastice
1. Definirea materialelor plastice
2. Clasificarea materialelor plastice
1. Dpdv al intrebuintarii tehnice functie de
comportarea termomecanica a lor sunt:
1. Elastomerii (TPE simbolizare)
2. Termorigide (Termodure)
3. Termoplastele
2. Dpdv a influentei umiditatii atmosferice asupra
materialului :
1. Higroscopice (simbolizare hg)
2. Nehigroscopice (simbolizare nhg)
 Obtinerea materialelor plastice

1. Procedee de obtinere a materialelor termoplaste

1. Polimerizarea
1. Definitie: atasare de molecule de baza pentru a forma
macromolecule,
Exemple de matriale:(HDPE, LDPE, PP, PVC, PS, ABS,POM,
PMMA, etc)
2. Homopolimeri si copolimeri
H – homopolimeri (rigiditate ridicata, rezistenta la
soc redusa, indice de curgere redus)
K – copolimeri (rezistenta la socuri, flexibilitate
marita)
Obtinerea materialelor plastice
1. Policondensarea
1. Definitie: este reactia chimica prin care in conditii
speciale de presiune si temperatura capetele
moleculelor a doi monomeri diferiti reactioneaza
intre ele si se leaga unul de celalalt rezultind un
polimer macromolecular. Exemple de
materiale:(PET, PBT, PA, PC, etc)
Obtinerea materialelor plastice
1. Poliaditia
1. Definitie: se creaza un centru reactiv in
molecula de baza Exemple de materiale:
(PUR,materiale termorigide:bachelita, )
ELEMENTE DE CARACTERIZARE A
MATERIALELOR
TERMOPLASTICE
– Clasificarea lanturilor:
A. forma liniară
B. forma ramificată
C. formă reticulară
– Macromolecule sub forma de
lanturi moleculare
• Lanţuri lungi
• Lanţuri medii
• Lanţuri scurte
– Indicele de curgere (caracteristica
tehnica) “If”
STRUCTURILE INTERMOLECULARE
ALE MATERIALELOR
TERMOPLASTICE

• Materialele termoplastice din punct de vedere

intermolecular se împart în :
• materiale cu structură amorfă
• materiale cu structură semicristalină
STRUCTURILE INTERMOLECULARE
ALE MATERIALELOR
TERMOPLASTICE
MATERIALE AMORFE MATERIALE SEMICRISTALINE

În general transparente Opace

Imprimare uşoară Imprimare dificilă

Contracţii mici Contracţii şi post contraţii mari

Slabă rezistenţă la acţiunea Bună rezistenţă la acţiunea

agenţilor chimici agenţilor chimici
 ADITIVI, MATERIALE DE
UMPLUTURĂ ŞI RANFORSARE
• Aditivi-intra in compozitia polimerului intr-o proportie > de 10%
Adaosuri- intra in compozitia polimerului intr-o proportie < de 10%
Aceste materiale sunt:
 Plastifianti (transformă materialul rigid într-un material suplu elastic)
 Antioxidanti (Evită degradarea polimerului in timpul plastifierii )
 Anti-uv (Diminuarea atacului razelor ultra-violete )
 Antistatici (evitarea atracţiei de praf )
 Agenti ignifugabili (Întîrzie sau reduce propagarea arderii polimerului)
 Coloranti (pigmenti)
 Etc
• Materiale de umplutura (modificare de proprietati a mat de
baza)
1. Pot fi :
1. Elastomerice(Produse elastomere duc la creşterea rezistenţei la şocuri şi la
rupere a polimerului.)
2. Minerale (carbonatii, oxizii, silicatii, talc)
3. Organice (teflonul, rumegus de lemn, pudre metalice)
• Materiale de ranforsare
Au ca scop principal îmbunătăţirea unor
proprietăţi mecanice cum ar fi :
-rezistenţa la tracţiune, la forfecare, la
abraziune, la şoc, etc.
Materialele de ranforsare pot fi:
1. Fibre (Fibră de sticlă ; Fibră de carbon ; Fibre
sintetice; etc)
2. Fulgi (Sticlă; Carbură de siliciu; Mică ; etc)
 Caracteristici de injectie la materialele
termoplaste
• Clasamentul materialelor termoplastice
– Polimeri standard (mare consum): se folosesc in
domeniul ,,largului consum’’(PS, ABS, HDPE, LDPE, PP, PVC,
etc)
– Polimeri tehnici (Pa, POM, PET, PBT, PC, PPO, etc)
– Superpolimeri (polimeri de inalta performanta) (PPS,
PAA, PEI, etc)
– Polimeri speciali (ABS+PC; PA+PP)
 Piramida materialelor termoplaste

PES PPA

Super polimeri PES PPS

PC PBT
Polimeri PA 6, PA66,
Tehnici PMMA PA 46,
PPO POM

ABS trasparente PP
Polimeri LDPE
Standard HDPE
PS PVC PET amorfo

Amorfe Semicristaline
 Tipuri de materiale plastice

• Polistireni şi compuşi ai polistirenului

1. Polistiren de uz general (PS)
2. Polistiren rezistent la soc (PAS)
3. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS )
• Poliamide
1. Poliamida 6
2. Poliamida 6.6
3. Poliamida 6.10
• Pliesteri termoplastici
1. Polietilentereftalat (PET)
2. Polibutilentereftalat (PBT)
3. Polimetilentereftalat (PEM)
 Tipuri de materiale plastice

• Poliolefine
1. Polipropilena (PP)
2. Polietilena de inalta densitatae (HDPE)
3. Polietilena de joasa densitate (LDPE)
• Poliacetal sau Polioximetilen (POM)
• Policarbonati ( PC)
• Etc.
 Masini de injectie

• Studiul partilor componente ale

masinii
 Clasificari ale masinilor de injectie
 Studiul unitatii de inchidere
 Studiul unitatii de injectie
 Masini de injectie

• Clasificari ale masinilor de injectie

1. Dupa modul de actionare a miscarilor
1. Masini hidraulice
2. Masini electrice
3. Masini hibride
2. Dupa sistemul folosit la partea de inchidere
1. Cu inchidere cu piston hidraulic A
2. Cu inchidere cu articulatie in mai multe puncte
B
MASINI DE INJECTIE

A B
 Unitatea de inchidere

• Parti componente :
1. Din 2 platouri sau 3 platouri masive si rigide
2. Un nr de coloane de obicei 4
3. Sistemul de ghidare a platoului mobil
Platoul fix cu rol de :
1. De ghidare a semimatritei de pe partea fixa
2. De fixare si reazem pentru coloanele de ghidare
Platoul mobil cu rol :
1. De prindere a semimatritei cu rol de aruncare a piesei
2. Suport pentru aruncatorul hidraulic al masinii
 Unitatea de injectie
• Componentele
asamblului de
plastifiere
1. Cilindrul de plastifiere
cu rol de:
1. Ghidare pt melcul de
injectie
2. Transmiterea caldurii
inspre material data de
corpurile de incalzire
2. Melcul pentru injectie
cu rol de:
1. Transport si plastifiere
a materialului plastic
2. Injecţia sub presiune a
masei topită în matriţă
 Unitatea de injectie

Constructiv se compune
din:
1. Zona de
alimentare
2. Zona de
compresie
3. Zona de
omogenizare
4. In virf clapeta non
retur

• Ansamblul clapetei
non retur:
1. Virful clapetei
2. Inelul de etansare
3. Saiba sau scaunul de
etansare
 Cunoasterea tehnologiei de injectie

• Fazele unui ciclu de injectie

• Calculul parametrilor principali
• Studiul defectelor de injectie si modul
de recunoastere a lor
 FAZELE UNUI CICLU

• Faza de închidere matriţă şi zăvorîre

• Faza de avansare unitate de injectare
• Faza de injectare
• Faza de menţinere
• Faza de răcire
• Faza de dozare şi decomprimare
• Faza de retragere unitate de injecţie
• Faza de deschidere
• Faza de aruncare (extragere piesă)
 Faza de închidere matriţă
I. PARAMETRII DE REGLAJ
1. Presiunea de închidere matriţă
2. Vitezele de închidere matriţă
3. Cursele de închidere a matriţei
4. Parametrii pentru protectia matritei
1. Presiunea de protrectie matrita ( trebuie sa invinga numai fortele de
frecare)
2. Cursa de securitate matriţa (cota se ia cu 10-20 mm inainte de contact)
3. Timpul de securitate matriţă (valoarea nominala > cu 0,5—2 sec ca
valoarea reala)

II. PARAMETRU DE REGLAJ CALCULABIL

pi x S
Fz = 1,2 x ----------- [ tf]
1000
Pi – presiunea interna matrita [bar]
S –suprafata proiectata a cuibului matritei [cm²]
1,2 – coeficient de siguranta
Sinoptica de inchidere cu 2 trepte
Sinoptica de inchidere cu 3 trepte
 Faza de avansare unitate de injectare

• Parametrii de regalaj sunt:

1. Presiunea de apasare a unitatii de injectie
2. Viteza de avansare unitate de injectie
3. Punctul de contact duza
Recomandari de lucru:
1. A se lucra cu unitate de injectie fixa cind se
lucreaza cu matrite cu duze calde
2. A se lucra cu unitate de injectie miscatoare cind
se lucreaza cu matrite cu duze neincalzite
(sistem de injectare direct; canal tunel etc)
 FAZA DE INJECTIE
• Cea mai importanta faza deoarece influenteaza in mod
direct calitatea pieselor injectate
• Parametrii de reglaj
1. Presiunea de injectare
Presiunea de injectie nu este constanta pe toata perioada de
injectare creste de la zero inspre valoare maxima cind
este umpluta cavitatea matritei.
Are loc o limitare a presiunii de injectie la o valoare cuprinsa
intre 100-200 bar peste valoarea reala a presiunii de
injectie.
2. Viteza de injectie
Depinde de:- tipul de material folosit (amorf sau
semicristalin)
-complexitatea piesei injectate
- grosimea de perete a pisei injectate
- nivelul de calitate a suprafetelor piesei injectate
Astfel trebuie alese vitezele de injectie incit sa se asigure o
curgere cit mai liniara si uniforma a topiturii de material
ce intra in cavitatea matritei.
 FAZA DE INJECTIE
Se recomanda pentru materiale :
-semicristaline viteze mari de injectie datorita faptului ca au viteze
mari de racire si fluiditate mare
-amorfe viteze lente de injectare deoarece au fluiditate scazuta si
sensibilitate mare la degradare termica.
Viteze mari de injectie produc: defecte de suprafata, jetul liber, zone
mate, efectul de arsura, turbulente in material, erc.
Viteze mici de injectie produc: umplere incompleta, aparitia de linii de
sudura, deformatii ulterioare ale piesei, etc.
3. Cursele de injectare
Se aleg functie de nr. de trepte de viteza
coespunzatoare.
Depinde de marimea si variatia retelei de alimentare, de variatia grosimii
de perete, de lungimea de curgere, etc.

• Parametru de control
1. Timpul de injectie
 FAZA DE INJECTIE

• Recomandari
de valori de
viteze si
presiuni de
injectare
pentru
materiale
semicristaline
 FAZA DE INJECTIE

• Recomandari
de valori de
viteze si
presiuni de
injectare
pentru
materiale
amorfe
 FAZA DE MENŢINERE
• Cea mai importanta faza deoarece influenteaza in mod
direct calitatea pieselor injectate
• Parametrii de reglaj
1. Presiunea de mentinere se recomanda a se regla astefel:
1. Semicristaline: sa fie intre 30% - 60% din valoarea presiunii
de comutare
2. Amorfe: sa fie intre 50% - 80% din valoarea presiunii de
comutare
Reglarea presiunii de mentinere pe trepte functie de:
1. -complexitatea piesei injectate
2. -Variaţii de grosime ale pereţilor piesei
3. -Complexitatea piesei injectate
4. -Tipul de material folosit
2. Timpul de presiune de mentinere
1. Se reglează de o manieră astfel încît să se asigure stabilitatea
dimensională şi compactizarea uniformă a pieselor injectate
 FAZA DE MENŢINERE

A B
• Diagrame de presiune de mentinere pentru cele 2 tipuri
de materiale:
A semicristaline
B amorfe
 FAZA DE MENŢINERE
3. Parametru de control este perna de
material
-Reprezintă volumul de material rămas în faţa
melcului la sfîrşitul fazei de menţinere
-Este recomandat ca perna de material să
aibă o valoare funcţie de diametrul
melcului maşinii de injectat
-Este recomandat ca perna de material să
aibă o valoare cuprinsă (5%...10%) x D în
care D este diametrul melcului maşinii de
injectat
-Este de recomandat ca perna de material sa
fie cit mai constatnta de la un ciclu la altul
 FAZA DE MENŢINERE
• Comutarea de la presiunea de injecţie la
presiunea de menţinere se poate face în mai
multe moduri:
1. Comutarea după timpul de injectare
2. Comutarea după cursa melcului
3. Comutarea după presiunea hidraulică
4. Comutarea după presiunea interioară
din cuibul matritei
.
 FAZA DE MENŢINERE
• Punctul de comutare este parametrul cel mai
important al fazei de injectare dinamică
• Se recomandată ca punctul de comutare sa fie
de 85%...95% din umplerea volumică a cuibului
matriţei pentru piese cu pereţi groşi (peste 3
mm) şi 95%...98% pentru piese cu pereţi
subţiri
• La demararea unui reglaj nou la o matriţă nouă
se recomandă ca punctul de comutare să fie cît
mai anticipat (piesa injectata cu lipsa)
 FAZA DE DOZARE ŞI
DECOMPRIMARE
• In aceasta faza melcul executa o faza de
rotatie si translatie cu rol de acumulare
de material pentru urmatarul ciclu
• Parametrii de reglaj
1. Viteza de dozare [rot/min]
Este parametrul responsabil de calitatea procesului de
plastifiere si este definit ca si viteza de rotatie a
melcului masinii de inj.
Alegerea vitezei de dozare este recomandata a se lua
din tabele date de catre producatorii de materiale
plastice.
 FAZA DE DOZARE ŞI
DECOMPRIMARE
Calculul recomandat de viteza
de dozare admisibila pt fiecare Materiale
Materiale amorfe semicristaline
tip de material :
ABS=0,5 HDPE=0,9
PS=0,9 LDPE=0,9
PVC=0,25 PA 6.6=0,3
Vp X 60000
N= ---------------------[rot/min] PC=0,3 PA6=0,3
π x Dm
N = viteza de dozare în
SAN=0,6 POM=0,4
[rot/min] PUR=0,3 PP=0,9
Vp = viteza periferică specifică PET=0,7
materialului în [m/sec]
PBT=0,4
Dm = diametrul melcului în
[mm]
 FAZA DE DOZARE ŞI
DECOMPRIMARE
2. Calculul volumului de dozare [mm]

Vcald
Vdoz =[----------- x 10 ] + p [mm]
Smelc
Vcald -este volumul la cald a materialului funcţie de tipul materialului şi anume
pentru :
pentru :
mat amorfe Vcald = 1,2 x Vpiesa [cm³]
mat semicristaline Vcald = 1,25 x Vpiesa [cm³]
Vpiesa – este volumul piesei injectate impreuna cu reteaua
Greutatea unei prese [g]
Vpiesa =-----------------------------
densitate de material [g/cm³]
Smelc – suprafata melcului masinii de injectat in [cm³]
Smelc = π x زmelc/ 4 [cm²]
Ø- diametrul melcului [cm]
P- perna de material care se lasa in fata melcului
 FAZA DE DOZARE ŞI
DECOMPRIMARE
2.Calculul volumului de dozare (cm³)
g [g]
Vdozat = -------------- [cm³]
Ka [g/cm³]

g – greutatea unei prese de injectie

Ka – factor de descarcare (ex. Pp=0,73;

POM=1.15; Pa 6=0,96:
HDPE=0,72; LDPE=0,7;
ABS=0,92)
3.Contrapesiunea de dozare: presiunea din cilindrul
de injectare care se opune presiunii de material
plastefiat acumulat in fata melcului si care impinge
melcul si astfel se obtine o miscare controlata de
deplasare a melcului pentru efectuarea ozarii
 FAZA DE DOZARE ŞI
DECOMPRIMARE
4.Parametru de control
-timpul de dozare [sec] este timpul real de efectuare a
dozarii
-este de recomandat sa fie cit mai constant si mai mic
decit timpul fectiv de racire
5. Faza de decomprimare: reprezinta retragerea liniara a melcului
pentru reduce presiunea din fata melcului dupa dozare.
Se recomanda:
- o cursa mica intre 4% si 5%din cursa de
dozare pt o contra presiune mica
- o cursa de decomprimare mare intre 8% si 10%
pentru contrapresiuni mari
 FAZA RETRAGERE UNITATE DE
INJECTIE

• Are loc retragerea unității de injecție pînă la poziția

reglată
• Parametrii de reglaj:
– Cursa de retragere [mm]
– Viteza de retragere
– Presiunea de retragere

• Se recomanda o cursa mica pentru a nu pierde timp din

ciclul total
 FAZA DE DESCHIDERE

• Se recomanda a se lucra cu vitezele astfel:

– Prima treaptă să fie lentă pînă cînd piesa se
demuleaza de pe partea fixă
– A doua treaptă rapidă pentru a ciştiga timp la
ciclu
– A treia (unde este cazul) este o viteză lentă
de frînare la capăt de cursă