TEHNOLOGIA DE FABRICARE

A PRODUSELOR DIN
MATERIALE CERAMICE

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
LECTIA 11
Definitia produselor ceramice

 Produsele ceramice sunt materiale sub

forma de bucati de diferite forme si
dimensiuni, obtinute prin fasonarea,
uscarea si arderea la temperaturi inalte,
a maselor argilose.

 Cuvantul ceramica provine din limba

greaca, de la Keramicos = argila arsa
Materia prima
Materiale de adaos
 In vederea imbunatatirii proprietatilor
maselor argiloase pentru obtinerea
masei ceramice, se folosesc o serie de
materiale de adaos, ca:

- degresanti;
- aglomeranti;
- fondanti;
- adaosuri refractare.
Materiale de adaos -
Degresanti

 Degresantii sunt materiale de adaos ce

au rolul de a reduce volumul fisurilor ce
apar la uscare.

 Din aceasta categorie fac parte

urmatoarele materiale: nisipul silicios,
praful de samota (argila refractara arsa
si macinata), cenusi, zgura macinata etc.
Materiale de adaos -
Aglomeranti

 Aglomerantii sunt materiale de adaos

ce au rolul de a mari plasticitatea
argilelor slab plastice, in vederea
reducerii manoperei de fasonare a
formelor crude.

 Din categoria materialelor de

aglomerare fac parte: varul, dextrina,
melasa, gudroanele etc.
Materiale de adaos -
Fondanti

 Fondantii (topitori) sunt materialele

de adaos ce au rolul de a cobori
temperatura de clincherizare si
vitrificare a masei argiloase, in scopul
reducerii consumului de combustibil
necesar arderii produselor ceramice.

 Din aceasta categorie fac parte

urmatoarele materiale: feldspat, calcar,
dolomita etc.
Materiale de adaos – Adaosuri refractare

 Adaosuri refractare sunt materiale

care introduse in masa ceramica ii
maresc punctul de refractaritate, deci
favorizeaza obtinerea unor produse
refractare (cu temperatura de topire mai
mare).

 Din aceasta categorie fac parte

urmatoarele materiale: samota, cuartul
etc.
Faze si operatii tehnologice
Faze si operatii tehnologice
Faze si operatii tehnologice -Prepararea
maselor ceramice
Faze si operatii tehnologice -Prepararea
maselor ceramice
Faze si operatii tehnologice - Fasonarea
maselor ceramice

 Prin fasonare se intelege operatia prin care

materialul ceramic capata forma finala sau
semifinala.
 Procedeul de fasonare se alege in functie de starea
sau consistenta maselor fluide, plastice sau solide
granulare si de forma pe care trebuie sa o capete
piesa in final.
 Stabilirea formei constructive a piesei din ceramica
trebuie facuta in stransa corelatie cu rolul sau
functional, cu modul de solicitare in exploatare si
conditiile generale de lucru.
Faze si operatii tehnologice –
Procedee de fasonare

 1. Formarea prin presarea maselor granulare

 2. Formarea prin extrudare
 3. Formarea prin matritare
 4. Formarea prin injectie in matrita
 5. Turnarea din barbotina
 6. Turnarea in forme
 7. Turnarea barbotinei in foi
 8. Sinterizarea
 9. Formarea prin presare la cald
Faze si operatii tehnologice – Procedee de
fasonare
1. Formarea prin presarea maselor
granulare

 Presarea maselor granulare este procedeul

de fasonare prin care se obtin mase
ceramice compacte ca urmare a deformarii
granulelor sub actiunea fortelor de presare.
 Compactarea prin presare se aplica in cazul
unor produse variate din ceramica.
 Marimea granulelor din care se fasoneaza
aceste produse poate varia de la 0,05 m la
1 mm.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
2. Formarea prin extrudare

 Extrudarea este procedeul de fasonare prin

care masa ceramica preparata este fortata
sa treaca printr-o filiera avand dimensiunile
si forma sectiunii transversale a piesei.
 Se pot fasona prin extrudare mase
ceramice cu comportare plastica.
 Curgerea materialului in timpul extrudarii
se realizeaza sub actiunea fortei aplicate in
corelatie cu tensiunea superficiala a masei
preparate.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
3. Formarea prin matritare

Acest tip de formare

Matrite din ipsos
implica formarea corpului
ceramic cu ajutorul unui
sablon. Amestecul ceramic
este asezat pe o masa
rotitoare confectionata
dintr-un material absorbant
(gips).

 Acest procedeu este

utilizat ca tehnica de
formare in fabricile mai
mici obtinandu-se
produse axial-simetrice.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
4. Formarea prin injectie in matrita

 Acest tip de formare

este folosit pe scara
industriala in cazul
fabricarii produselor
din materiale
ceramice fine, cu
dimensiuni reduse si
configuratii
complexe. Amestecul
este constituit din
pulbere cermica cu
un continut de pana
la 20% liant organic.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
5. Turnarea din barbotina

 Barbotinele de turnare reprezinta suspensii de

solide polidisperse in medii lichide. Turnarea din
barbotina este procedeul prin care faza solida din
barbotina se consolideaza intr-o masa unitara in
timp ce faza lichida se indeparteaza partial prin
intermediul formei poroase absorbante.
 Fasonarea prin turnare din barbotina, consta in:
pregatirea barbotinei si a formei, turnarea
barbotinei in forma, formarea peretelui,
indepartarea excesului de barbotina, uscarea si
desprinderea piesei fasonate.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
6. Turnarea in forme

 Acest tip de formare consta in topirea

amestecului ceramic la temperaturi t>2000 0C
urmata de turnarea in forme refractare.
 Acest procedeu este folosit de obicei la
ceramicele oxidice care, la temperaturi ridicate
nu intra in contact cu oxigenul din atmosfera.
 In cazul celorlalte categorii de materiale
ceramice, fabricarea produselor se realizeaza
prin turnarea topiturii din material termoplastic
combinata cu pulbere ceramica in suspensie
avand concentratia volumica de pana la 90%.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
7. Turnarea barbotinei in foi

 Turnarea barbotinei in foi

este un proces prin care se
obtin placi ceramice subtiri.
 O foaie subtire se obtine prin
intinderea continua a
barbotinei cu ajutorul unei
lame pe o foaie suport. Dupa
uscarea barbotinei se obtine
o foaie cruda din care se
decupeaza piese de forma
dorita. Avantajul procedeului
consta in realizarea de placi
cu doua dimensiuni mari si
cea de-a treia foarte mica,
grosimea fiind controlata.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
8. Sinterizarea

Formarea prin sinterizare Cuptor de sinterizare

are loc atunci cand
pulberea compactata
este incalzita la
temperatura ridicata, dar
sub punctul de topire.

 Particulele pulberii
fuzioneaza,
obtinandu-se un
solid mai dens.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
9. Formarea prin presare la cald

 Acest tip de formare se bazeaza pe fenomenele

combinate ale procesului de formare prin
sinterizare si temperatura, sub actiunea carora
granulele retelei cristaline sunt aduse in stare
de difuzie inter- si intracristalina insotita de
depuneri la limita de difuzie.
 Structura nou formata se caracterizeaza printr-
o legatura foarte puternica intermoleculara
determinata de forta de coeziune. Prin actiunea
simultana a temperaturii si presiunii, timpul de
sinterizare poate fi redus considerabil.
Faze si operatii tehnologice - Uscarea

 Uscarea este un proces fizic conditionat esential de

fenomene termice si de difuzie. Procesul de uscare
se bazeaza pe trecerea in faza gazoasa a umiditatii,
aflata in materiale ca faza lichida.
 Uscarea produselor ceramice se realizeaza dupa
fasonarea acestora, pentru indepartarea apei
introdusa initial in masa ceramica, proces care ii va
conferi caracteristicile necesare unei bune fasonari.
 Eliminarea apei se poate face fie prin aplicarea unui
camp termic fie a unuia electric sau mecanic. Ca
rezultat are loc schimbul de energie termica si de
substanta intre corpul ceramic si agentul de uscare.
Faze si operatii tehnologice - Arderea

 Arderea reprezinta tratamentul termic

aplicat produselor ceramice prin care se
realizeaza transformarile fizico-chimice
ce conduc la consolidarea produselor in
forma in care au fost fasonate.
 Acest proces se desfasoara in cuptoare
ce pot avea functionare continua sau
intermitenta.
Faze si operatii tehnologice – Arderea
- Cuptoarele cu functionare intermitenta

 Sunt alcatuite din camere de ardere, in care arderea este oprita

pentru incarcarea si descarcarea produselor.

 Aceste cuptoare prezinta dezavantajul unui mare consum de

combustibil, nerecuperindu-se nici caldura gazelor de ardere, nici
cea a produselor arse.

Un astfel de cuptor este cuptorul de camp, utilizat la obtinerea

unor produse ceramice putin pretentioase. Din formele crude se
realizeaza o zidarie cu interspatii in care se aseaza combustibilul
solid (lemn, carbune). Se acopera zidaria cu un strat de argila,
pentru mentinerea temperaturii in masivul de caramida astfel
arsa. Se obtin produse la care arderea completa se produce doar
la 70% din materialul ars. In astfel de cuptoare se ard caramizile
manuale.
Faze si operatii tehnologice – Arderea
- Cuptoarele cu functionare continua

 a. cuptoare circulare

 b. cuptoare tunel.
Clasificarea produselor
ceramice
Criteriile de clasificare uzuale sunt:
1. dupa culoare si structura:
- colorate:
- poroase - caramizi, tigle, tuburi de drenaj;
- clincherizate - gresie ceramica, caramizi de clincher, tuburi de bazalt;
- albe:
- poroase - faianta, majolica;
- vitrificate - portelanul, semiportelanul;
2. dupa marimea particulelor constituente ale structurii:
- brute - max < 5 mm, clasa A - caramizi, materiale pentru invelitori,
materiale refractare, gresie ceramica bruta;
- semifine - max < 1,5 mm, clasa B - teracote, gresie ceramica semifina,
abrazivi;
- fine - max < 0,06 mm, clasa C - faianta, semiportelan, portelan, gresie
ceramica fina.
Produse ceramice brute poroase folosite in
constructii

Caramizi pentru zidarii

 Caramizi pline presate pe cale

umeda
 Caramizi si blocuri ceramice cu

goluri orizontale
 Caramizi pentru placaj

 Placi ceramice pentru pereti si

pardoseli
 Caramizi radiale pentru cosuri de

fum
Produse pentru invelitori : tiglele,
olanele si coamele.
Corpuri ceramice cu goluri pentru
plansee si acoperisuri
Corpuri ceramice cu goluri pentru
pardoseli la grajduri si padocuri.
Tuburi ceramice pentru drenaj
Produse ceramice fine poroase si
compacte
Produse ceramice brute
compacte

 Aceste produse au o structura compacta obtinuta in urma arderii

amestecului de argila vitrifiabila, la temperaturi cuprinse intre
12000C si 13000C. Culoarea acestui material cunoscut sub numele
de gresie ceramica poate fi bruna, rosie, galbena, cenusie sau
alba, functie de natura fondantilor si de conditiile de ardere.
 In anumite situatii, gresia poate fi glazurata. Datorita compacitatii
mari, gresia ceramica are rezistenta la compresiune mare, rezista la
agenti corozivi, are o comportare foarte buna la inghet-dezghet.
Singurul inconvenient il reprezinta rezistenta scazuta la soc mecanic.
 Din categoria produselor ceramice brute compacte fac parte: placile
din gresie ceramica, caramizile de clincher, tuburi (si piese
de legatura) din gresie ceramica.
Produse refractare

Elemente de ventilatie Cosuri de fum ceramice

 Elemente de
ventilatie
Agregate de tip ceramic
 Utilizarea agregatelor usoare a fost generata de necesitatea obtinerii
unor betoane si mortare usoare (cu densitate aparenta mica) si cu
proprietati termoizolatoare superioare.
 In acest sens agregatele de tip ceramic confera prin porozitatea lor

conditiile necesare obtinerii unor astfel de betoane si mortare.

Granulitul - este un agregat realizat din argila expandata intr-un cuptor
rotativ special si se prezinta sub forma de granule sferice sau ovoidale,
cu aspect neted-compact la exterior, cu structura interioara poroasa, de
culoare galben-roscata. Granulitul este un material usor, cu densitatea
aparenta de 350 - 600 kg/m3, cu rezistenta la compresiune si proprietati
de izolare termica ridicate.
Agregate din deseuri ceramice - deseurile provenite de la fabricile de
caramida si tigla precum si deseurile ceramice provenite din demolari, se
sorteaza indepartandu-se eventualele impuritati si se concaseaza pana la
dimensiuni comparabile cu cele ale agregatelor naturale. Se utilizeaza
pentru realizarea de betoane usoare, pentru straturi izolatoare etc.