Suport Curs SSM

STRUCTURAL EURO FOND & TRAINING
WWW.CURSURIAUTORIZATE.EU
OFFICE@CURSURIAUTORIZATE.EU
“Inspector în domeniul securităţii şi sănătăţii

în muncă”
Cod COR 325723
1
MODULUL 1
COMUNICARE INTERACTIVĂ
Tipuri de comunicare
Verbala Nonverbala
Orala cuvinte intensitatea,
rostite tonul, timbrul
vocii
Scrisa cuvintele aspectul

mesajului asezarea
scris hîrtia
Modalităţi de comunicarea
nonverbală
• Tăcerile
• Timbrul şi tonul vocii
Caracteristicile
• Mimica
comunicării
• Poziţia corporală şi gestica
nonverbale
• Accesoriile personale
• Distanţa fată de ceilalţi
• Nu poate fi evitată
• Intenţionată/neintenţionată
• Greu de contrafăcut
• Atrage atenţia
• Reglementată prin norme
culturale
• Interpretare diferită
Comunicarea orală
Avantaje Dezavantaje
• Feed back imediat • Nu păstrează înregistrări

• Receptorul poate cere clarificări
• Efort mic de elaborare • Probabilitate mai mare de apariţie
a “zgomotelor”
• Limbajul non-verbal poate fi utilizat
din plin
Comunicarea scrisă
Avantaje Dezavantaje
• Permite comunicarea la distanţă • Feed back întârziat
• Rămân înregistrări • Posibilitate absentă de a cere
• Informaţii complexe clarificări imediat
• Receptorul poate revedea mesajul • Confidenţialitate redusă
• Emiţătorul are timp de elaborare a • Investiţie de efort şi timp mai mare
mesajului
Creşterea eficienţei verbale
• Propoziţii scurte şi clare

• Foloseşte un ton prietenos
• Foloseşte un limbaj uzual- nespecializat
• Menţine contactul vizual
• Ţine cont de caracteristicile receptorului
• Fiecare idee – o frază Reguli pentru
o ascultare eficientă
Suntem atenţi nu doar la mesaj ci şi la emiţător

• Întrerupem cât mai puţin posibil
• Nu anticipăm şi nu tragem concluzii pripite
• Nu ne grăbim să intervenim în orice moment de tăcere
• Încercăm să vedem lucrurile din punctul de vedere al
emiţătorului
MODULUL 2
DEZVOLTARE PROFESIONALA ŞI
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR PROPRII
8
“Concepte de bază privind SSM”
Securitate şi sănătate în muncă (L319/2006-art.5 lit. n)
Activităţile instituţionalizate desfăşurate pentru:

 asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea
procesului de munca,
 apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii
lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de
munca;
9
LUCRĂTOR (L319/2006-art.5 lit. a)

Persoana angajata de către un angajator, potrivit legii,
inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de
practica, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul
de munca, cu excepţia persoanelor care prestează
activităţi casnice;
ANGAJATOR (L319/2006-art.5 lit. b)

Persoana fizica sau juridică ce se afla în raporturi de
munca ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are
responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;
10
Alţi participanţi la procesul de muncă (L319/2006-art.5 lit. c)
 Persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea

angajatorului în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor
profesionale în vederea angajării,
 Persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau

activităţi în regim de voluntariat,
 Şomeri pe durata participării la o forma de pregătire profesională
 Persoane care nu au contract individual de munca încheiat în

forma scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor
contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de
proba;
11
Reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în

domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
(L319/2006-art.5 lit. d)
Persoana aleasă, selectată sau desemnată de lucrători,

în conformitate cu prevederile legale,
să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte
problemele referitoare la protecţia securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor în muncă;
12
Pericolul
Pericolul este orice element care poate cauza un “rău”, o
vătămare corporală sau o îmbolnăvire, cum ar fi: chimicalele,
electricitatea, scările, un sertar deschis etc.
în condiţiile utilizării şi/sau expunerii la pericol, apare
Riscul
Riscul este probabilitatea, mai mare sau mai mică, ca pericolul
să producă un rău lucrătorul, cu luarea în considerare a gravităţii
daunei
13
PREVENIRE (L319/2006-art.5 lit. e)
Ansamblu de dispoziţii sau măsuri luate

ori prevăzute în toate etapele procesului
de muncă, în scopul evitării sau
diminuării riscurilor profesionale
14
EVENIMENT (L319/2006-art.5 lit. f)
• Accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale

organismului, produs în timpul procesului de munca ori în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu,
• Situaţia de persoana data dispăruta
• Accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care

au fost implicate persoane angajate,
• Cazul susceptibil de boala profesională sau

legată de profesiune;
15
ACCIDENT DE MUNCA (L319/2006-art.5 lit. g)
• Vătămarea violenta a organismului, precum şi

intoxicatia acuta profesională, care au loc în timpul
procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de
munca de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate
ori deces;
16
INCIDENT PERICULOS (L319/2006-art.5 lit. o)
• Evenimentul identificabil, cum ar fi explozia,

incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore
de noxe, rezultat din:
- disfunctionalitatea unei activităţi sau a unui
echipament de munca sau/şi
- din comportamentul neadecvat al factorului uman
care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să
aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost
posibil sa producă pagube materiale;
17
ACCIDENT UŞOR (L319/2006-art.5 lit. q)

• Eveniment care are drept consecinţă leziuni
superficiale care necesită numai acordarea primelor
îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă
cu o durată mai mică de 3 zile;
PERICOL GRAV ŞI IMINENT DE ACCIDENTARE (L319/2006-

art.5 lit. l)
• Situaţia concretă, reală şi actuala căreia îi lipseşte doar
prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice
moment;
18
BOALA PROFESIONALĂ (L319/2006-ART.5 lit. h)
• Afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării

unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi
fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de
munca, precum şi de suprasolicitarea diferitelor
organe sau sisteme ale organismului, în procesul de
munca;
19
“Uniunea Europeană şi legislaţia de SSM”
Directivele europene şi acquis-ul comunitar

este patrimoniul comunităţii şi cuprinde
Acquis-ul drepturi şi obligaţii care unesc statele membre
comunitar
este format din:
- Tratate;
- Directive,
- Regulamente
-Decizii ;
- jurisprudenţa, declaraţii, rezoluţii, tratate internaţionale.
20
“Uniunea Europeană şi legislaţia de SSM”
Directivele europene de SSM

stabilesc obiectivele obligatorii de atins, adică cerinţe minime
de SSM, pentru toate SM, dar lasă posibilitatea SM de a-si
alege mijloacele de punere in aplicare a acestora ;
au ca scop armonizarea legislaţiilor naţionale, în special

pentru realizarea Pieţei unice;
prevăd un termen limită de transpunere în

legislaţia naţională, precum şi termene de raportare
periodică a stadiului implementării.
21
Directivele europene privind libera circulaţie a produselor
în sensul art.100 şi 100A al Tratatului de la Roma
• D 73/23/CEE – echipamente electrice la joasă tensiune;

• D 89/686/CEE - echipamentul individual de protecţie;
• D 93/15/CE - explozivi de uz civil;
•D 94/9/CE - echipamente în atmosfere potenţial explozive;
•D 98/37/CEE - maşini;
•D 2000/14/CE-zgomotul emis de echipam. utilizate în exterior.
Directivele stabilesc:
 cerinţele esenţiale pe care trebuie să le îndeplinească produsele din
domeniile reglementate pentru a fi introduse pe piaţă şi/sau pentru a fi
puse în funcţiune.
 marcajul european de conformitate
22
Directivele sociale în sensul art. 118 şi 118A al Tratatului de la Roma
•D 89/391/CEE – directiva cadru;
•D 89/654/CEE - locul de muncă;
Directive •D 89/655/CEE - echipamente de muncă;
Sociale •D 89/656/CEE - echipamente individuale de protecţie;
de •D 83/477/CEE–AZBEST+D91/382/CEE+D2003/18/CE
SSM • D 90/269/CEE - manipularea manuală;
•D 90/270/CEE - echipamente cu ecran de vizualizare;
•D 2004/37/CE - agenţi cancerigeni;
•D 92/57/CEE - şantiere temporare sau mobile
•D 92/58/CEE - semnalizarea de SSM;
•D 92/85/CEE - lucrătoarele gravide
•D 92/91/CEE - industria extractivă de foraj;
•D 92/104/CEE - industria extractivă de suprafaţă şi în subteran;
23
Directivele sociale în sensul art. 118 şi 118A al Tratatului de la Roma
•D 93/103/CEE - navele de pescuit;

Directive
Sociale •D 98/24/CE - agenţi chimici;
de •D 91/322/CEE – agenţi chimici;
SSM •D 2000/39/CE – agenţi chimici;
•D 2006/15/CE – agenţi chimici;
•D 92/29/CEE - tratament medical la bordul navelor;
•D 94/33/CE - protecţia tinerilor în muncă;
•D 2000/54/CE - agenţi biologici;
•D 1999/92/CE - medii explozive;
•D 2002/44/CE – vibraţii;
•D 2003/10/CE – zgomot;
D 2004/40/CE - câmpuri electromagnetice.
24
Structura legislaţiei române
de securitate şi sănătate în muncă
Legislaţie SSM Emitent

Legislaţie conexă
Element PARLAMENT
PARLAMENT
generator:
CODUL
CODUL CONSTITUŢIA
MUNCII
MUNCII PARLAMENT
PARLAMENT
LEGISLAŢIA PRIMARĂ
ACTE NORMATIVE PRINCIPII
ACTE NORMATIVE
DIN DOMENIUL:
DIN DOMENIUL:
LEGEA NR.319/2006
-SĂNĂTĂŢII
-SĂNĂTĂŢII
-INDUSTRIILOR LEGISLAŢIA SECUNDARĂ MMSSF,
MMSSF,MS,
MS,
-INDUSTRIILOR ASRO
- MEDIULUI Măsuri de prevenire, reguli de aplicare ASRO
- MEDIULUI Standarde de
- ASIG. AM/BP HG care transpun directivele UE,
- ASIG. AM/BP securitate/ de
NM de aplicare a Legilor
produs
LEGISLAŢIA TERŢIARĂ
Angajatori
Angajatori
Măsuri de prevenire detaliate
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă
25
Regulamentul intern (RI) - Codul Muncii
întocmit de angajator, cu consultarea sindicatului

sau a reprezentanţilor salariaţilor (art. 241)
cuprinde cel puţin categoriile de dispoziţii

Regulamentul intern prevăzute de art. 242
Titlul XI, Cap. I
adus la cunoştinţa salariaţilor (îşi produce efectele

faţă de salariaţi din momentul încunoştinţării
acestora) (art. 243 alin. 1)
afişat la sediul angajatorului (art. 243 alin. 4)
26
Legea 319/2006 şi Directiva cadru 89/391/CEE
o abordare nouă care se sprijină pe:
Principiul responsabilităţii ANGAJATORILOR, de

asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă.
Principiul prevenirii riscurilor profesionale.
Principiul informării şi instruirii lucrătorilor în

domeniul SSM.
Principiul consultării şi participării echilibrate a

lucrătorilor în luarea deciziei privind SSM.
27
Legea 319/2006- a securităţii şi sănătăţii în muncă
Legea 319/2006 (art. 3 si art. 47)

Se aplică :
• persoanelor fizice sau juridice din toate sectoarele

de activitate publice sau private
• angajatorilor;
• lucrătorilor;
• reprezentanţilor lucrătorilor - persoană aleasă
sau desemnată de lucrători să îi reprezinte pe
probleme de SSM
28
Legea 319/2006- a securităţii şi sănătăţii în muncă
Excepţii de aplicare (art.4):

• cazurile în care particularităţile inerente ale
anumitor activităţi specifice din serviciile publice,
cum ar fi forţele armate sau poliţia, precum şi
cazurile de dezastre, inundatii şi pentru realizarea
măsurilor de protecţie civilă, vin în contradictie cu
prezenta lege.
29
Obligaţii generale ale Angajatorilor L319/2006-art 6
ANGAJATORUL are OBLIGAŢIA de a asigura

securitatea şi sănătatea lucrătorilor, în toate
aspectele legate de muncă - în conformitate cu
legislaţia naţională şi europeană.
Obligaţiile lucrătorilor în domeniul SSM şi apelarea la

servicii externe de prevenire şi protecţie nu aduc atingere
principiului responsabilităţii angajatorului
30
Obligaţii generale Să prevină riscurile profesionale;

ale Angajatorilor
L319/2006- art 7 Să informeze şi să instruiască lucrătorii;
Să asigure consultarea şi participarea lucrătorilor la

luarea deciziilor;
Să asigure supravegherea stării de sănătate a

lucrătorilor;
Să asigure cadrul organizatoric şi mijloacele umane şi

financiare necesare SSM !
31
Legea nr. 319/2007 şi Directiva cadru 89/391/CEE -
Obligaţii- Implementării măsurilor SSM cf. principiilor generale de prevenire:
• Evitarea riscurilor.
• Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate.
• Combaterea riscurilor la sursă.
• Adaptarea muncii la om (în special în ceea ce priveşte proiectarea
posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor
de muncă şi de producţie).
• Adaptarea la progresul tehnic.
• Înlocuirea pericolelor prin non-pericole sau pericole mai mici.
• Dezvoltarea unei politici de prevenire.
• Prioritate acordată măsurilor de protecţie colectivă

faţă de măsurile de protecţie individuală.
• Furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
32
Obligaţii generale ale Angajatorilor L319/2006- art 7 (4)
a) Să evalueze riscurile pentru SSM lucrătorilor, inclusiv la

alegerea EM, a substanţelor şi preparatelor chimice utilizate şi
amenajarea locurilor de muncă;
b) Să ia măsuri de prevenire pentru îmbunătăţirea nivelului

securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor; măsurile să fie
integrate la toate nivelurile activităţilor
c) Să ia în considerare capacităţile lucrătorilor, atunci când le

încredinţează sarcini;
33
d) Să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii

sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii
acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor,
de condiţiile şi mediul de munca;
e) Să ia măsuri pentru ca în zonele cu risc ridicat şi specific, să

fie permis accesul numai pentru lucrătorii care au primit şi şi-au
însuşit instrucţiunile adecvate.
34

când în acelaşi loc de munca isi desfăşoară activitatea
lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi :
a) să coopereze în vederea implementarii prevederilor privind SSM,

luând în considerare natura activităţilor;
b) să isi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi
prevenirii riscurilor profesionale, luând în considerare natura
activităţilor;
d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre
riscurile profesionale.
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
35
Servicii de prevenire şi protecţie
Angajatorii au obligaţia să desemneze unul sau mai mulţi

lucrători pt a se ocupa de activităţile de protecţie şi
de prevenire a riscurilor profesionale (art. 8):
LUCRĂTORII DESEMNAŢI:
nu trebuie să fie prejudiciaţi ca urmare a activităţii lor;

trebuie să dispună de timpul necesar;
trebuie să aibă, în principal, atribuţii privind securitatea şi
sănătatea în munca şi, cel mult, atribuţii complementare.
să aibă capacitate şi să dispună de mijloacele adecvate;
36
Servicii de prevenire şi protecţie
Angajatorii pot apela la servicii externe de PP:
să dispună de mijloace

personale şi profesionale
adecvate;
să aibă acces la
informaţii privind SSM din
unitate;
37
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor
Angajatorii au obligaţia (art. 10): sa ia măsurile necesare

pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii
să stabilească legăturile cu serviciile specializate,

serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri.
să desemneze lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de
stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor
să facă instruirea şi echipamentul pus la dispoziţia

persoanelor desemnate trebuie să fie adecvate mărimii
şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii;
38
Pericol grav şi iminent
Angajatorii au obligaţia (L319-art. 11):
a) sa informeze, cat mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau
pot fi expusi unui pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de
acest pericol, precum şi despre măsurile luate ori care trebuie sa fie
luate pentru protecţia lor;
b) sa ia măsuri şi sa furnizeze instrucţiuni pentru a da lucrătorilor
posibilitatea să oprească lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de
muncă şi să se îndrepte spre o zona sigură, în caz de pericol grav şi
iminent;
c) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă
exista un pericol grav şi iminent, în afară cazurilor excepţionale şi
pentru motive justificate.
39
Alte obligaţii ale angajatorului (art. 12)
a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru

securitatea şi sănătatea în munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la
riscuri specifice;
b) să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi,
după caz, asupra echipamentului de protecţie care trebuie utilizat;
c) să ţină evidenta accidentelor de muncă ce au ca urmare o
incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor
uşoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum şi a
accidentelor de munca,
d) să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu
reglementările legale rapoarte privind accidentele de muncă
suferite de lucrătorii săi.
40
Legea 319/2006- Alte obligaţii ale angajatorului (L319-art. 13)
Art.13a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a

construcţiilor, a E.M., precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie,
soluţii conf. prevederilor legale în vigoare privind SS, prin a căror aplicare
să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire
profesională a lucrătorilor;
Art.13b) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie (măsuri

tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură) bazat pe evaluarea
riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător ;
Art.13c) să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al

SSM, înainte de începerea oricărei activităţi;
41
Art.13d) să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi

răspunderile ce le revin în domeniul SSM corespunzător funcţiilor
exercitate;
Art.13e) să elaboreze instrucţiuni proprii, pentru completarea

şi/sau aplicarea reglementărilor de SSM, ţinând seama de
particularităţile activităţilor şi ale locurilor de munca aflate în
responsabilitatea lor;
Art.13f) să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi

lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie,
precum şi a prevederilor legale în domeniul SSM, prin lucrătorii desemnaţi,
prin propria competenţă sau prin servicii externe;
42
Art.13g) să asigurare materialele necesare informării şi

instruirii lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu
privire la securitatea şi sănătatea în muncă;
Art.13h) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior

angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este
expusă la locul de munca, precum şi asupra măsurilor de
prevenire şi de protecţie necesare;
Art.13i) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a

profesiilor prevăzute de legislaţia specifică;
43
Art.13j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului

medical şi, după caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund
sarcinii de munca pe care urmează sa o execute şi sa asigure
controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic
periodic, ulterior angajării;
Art.13k) să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;
Art.13l) să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi

dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsura şi control, precum şi a
instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive
degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;
44
Art.13m) să prezinte documentele şi sa dea relaţiile solicitate de

inspectorii de munca în timpul controlului sau al efectuării cercetării
evenimentelor;
Art.13n) să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de

muncă cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor;
Art.13o) să desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucrătorii

care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea
evenimentelor;
45
Art.13p) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui

accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea
acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor
şi a altor persoane;
Art.13q) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru

securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
Art.13r) să asigure echipamente individuale de protecţie
Art.13s) să acorde obligatoriu EIP nou, în cazul degradării sau al

pierderii calităţilor de protecţie
46
Legea 319/2006- Alte obligaţii ale angajatorului (L319-art. 14-15)
Art.14) să acorde alimentaţia de protecţie gratuit persoanelor care

lucrează în condiţii de munca ce impun acest lucru aşa cum a fost
stabilit prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de
munca.
Art.15) Să acorde materiale igienico-sanitare gratuit.

Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum şi locurile de
munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul
colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca
47
Informarea lucrătorilor art.16
Lucrătorii şi reprezentanţii lor / angajatorii lucrătorilor externi

trebuie să fie informaţi despre:
Riscurile pentru SSM prezente în unitate/loc de muncă

Măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul de
întreprindere/ post de lucru şi/sau fiecare funcţie.
Persoanelor desemnate pentru acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor şi evacuare şi legăturile stabilite
48
Informarea lucrătorilor art.17
Lucrătorii desemnaţi/reprezentanţii lucrătorilor, să aibă acces la :
Evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie care trebuie luate

 Evidenţa accidentelor de muncă/rapoartele transmise
autorităţilor.
Informaţii provenind de la instituţiile de control
49
Consultarea şi participarea lucrătorilor (art. 18)
Angajatorii consultă lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi

permit participarea acestora la discutarea tuturor
problemelor referitoare la securitatea şi sănătatea în
munca.
Aceasta implică:
a) consultarea lucrătorilor;
b) dreptul lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor sa facă propuneri;
c) participarea echilibrata.
50
Consultarea şi participarea lucrătorilor (art18-3)
Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor sunt consultaţi pt.:
Orice măsură care ar afecta semnificativ SSM

Desemnarea lucrătorilor care vor asigura activităţile de PP
Desemnarea lucrătorilor care vor asigura primul ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea
Evauarea riscurilor
Informarea lucrătorilor
Recurgerea la servicii externe de prevenire şi protecţie
Organizarea şi planificarea instruirii lucrătorilor
51
Consultarea şi participarea lucrătorilor (art18)
Reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul

securităţii şi sănătăţii lucrătorilor au dreptul:
- să solicite angajatorului sa ia măsuri corespunzătoare şi sa
prezinte propuneri în acest sens, în scopul diminuării riscurilor
pentru lucrători şi/sau al eliminării surselor de pericol, art 18 (4).
- sa apeleze la autorităţile competente, în cazul în care considera
ca măsurile adoptate şi mijloacele utilizate de către angajator nu
sunt suficiente pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în munca,
art 18 (7).
. trebuie să li se acorde posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile
inspectorilor de munca şi inspectorilor sanitari, în timpul vizitelor de
control.
52
Consultarea şi participarea lucrătorilor (art19)
În vederea realizării prevederilor privind consultarea şi

participarea lucrătorilor la problemele de SSM,
la nivelul angajatorului
se înfiinţează, se organizează şi funcţionează
COMITETELE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
CSSM
53
Instruirea lucrătorilor, art.20
Lucrătorii trebuie să primească

o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM
sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru specifice:
La angajare
 La schimbarea locului de muncă sau la transfer
 La introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor
modificări ale echipamentului existent
La introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
La executarea unor lucrări speciale.
54
Instruirea lucrătorilor, art 20
Instruirea trebuie :
 Să fie adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri

Să fie periodică şi ori de câte ori este necesar
Să se realizeze în timpul programului de lucru
Să nu implice cheltuieli din partea lucrătorilor sau reprezentaţilor
lor
55
 Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din întreprinderi şi/sau

unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi în întreprinderea
şi/sau unitatea proprie, au primit instrucţiuni adecvate referitoare
la riscurile legate de SSM, pe durata desfăşurării activităţilor
 Reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul

securităţii şi sănătăţii în munca au dreptul la instruire
corespunzătoare.
56
Instruirea:
- nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a
reprezentanţilor acestora.
- trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru.
- fie în interiorul, fie în afară întreprinderii şi/sau unităţii.
57
Obligaţiile lucrătorilor - art 22:
Fiecare lucrator
trebuie sa isi desfăşoare activitatea,
în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului,
astfel încât să nu expună
la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională
atât propria persoana,
cat şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau
omisiunile sale în timpul procesului de munca.
58
Obligaţiile lucrătorilor, art.23
Lucrătorii au obligaţia, art 23:

Art 23a) Să utilizeze corect maşinile / aparatura / uneltele / substanţele
periculoase / echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
Art 23b) Să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie

acordat şi, după utilizare, sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul
destinat pentru păstrare;
Art 23c) Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea,

schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate
proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice
şi clădirilor, şi sa utilizeze corect aceste dispozitive;
59
Art. 23d) Să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor

desemnaţi orice situaţie de munca despre care au motive întemeiate
sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie;
Art. 23e) Să aducă la cunostinta conducatorului locului de

munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria
persoana;
Art. 23f) Să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât

timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri
sau cerinţe dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari,
pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
60
art 23g) sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul

şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului sa se
asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără
riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul sau de activitate;
art 23h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei

din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de
aplicare a acestora;
art 23i) sa dea relaţiile solicitate de către inspectorii de munca şi

inspectorii sanitari.
61
Supravegherea sănătăţii (art .24, 25)
Fiecare lucrator va beneficia de supravegherea sănătăţii

la intervale regulate, stabilite în funcţie de riscurile
prezente la locul de muncă.
Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată

prin medicii de medicina a muncii.
62
Legea 319/2006
CAP. VI- Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi

raportarea evenimentelor
CAP. VII- Grupuri sensibile la riscuri
 femeile gravide, lehuzele sau femeile care alapteaza, ţinerii,
precum şi persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate impotriva
pericolelor care le afectează în mod specific.
angajatorii au obligaţia sa amenajeze locurile de munca ţinând

seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice.
CAP. VIII - Infracţiuni
CAP. IX -Contravenţii
63
Legislaţia privind condiţiile generale de securitate şi sănătate
în muncă
Muncă sigură – câştig sigur
locul de muncă semnalizarea

de securitate
L 319/2006
HG 1091/2006 D89/391/CEE HG 971/2006
D89/654/CEE D92/58/CEE
HG 1425/2006
echipamente
de muncă Norme metodologice echipament individual
de protecţie
HG 1146/2006 HG 1048/2006
D89/655/CEE D89/656/CEE
64
Legislaţia care reglementează prevenirea riscurilor specifice

zgomot
HG 493/2006 + HG 601/2007
D2003/10/CE agenţi chimici
vibraţii HG 1218/2006
D98/24/CE
HG 1876/2005 + HG 601/2007
L 319/2006
D2002/44/CE D89/391/CEE agenţi
câmpuri cancerigeni
electromagnetice HG 1093/2006
D90/394/CEE
HG 1136/2006
HG 1425/2006
Norme metodologice
agenţi biologici
manipulare manuală
HG 1092/2006
HG 1051/2006 D2000/54/CE
D90/269/CEE
ecrane de azbest
vizualizare HG 1875/2005+ HG 601/2007
D2003/18/CE
HG 1028/2006
D90/270/CEE
65
Legislaţia care reglementează activităţi specifice
şantiere temporare ind. extractivă

sau mobile L 319/2006 de foraj
D89/391/CEE
HG 300/2006 + HG 601/2007 HG 1050/2006
D92/57/CEE D92/91/CEE
ind. extractivă de
atmosfere explozive HG 1425/2006 suprafaţă şi în subteran
HG 1058/2006 Norme metodologice HG 1049/2006
D99/92/CE
D92/104/CEE
asistenţa medicală
nave de pescuit
la bordul navelor
HG 1135/2006
HG 1007/2006 D93/103/CEE
D99/92/CE
66
MODULUL 3
Organizarea activităţii de prevenire şi

protecţie
Autorizarea funcţionării din punct de vedere

al securităţii şi sănătăţii în muncă
67
MODULUL 3.1
Organizarea activităţii de prevenire şi

protecţie
68
Organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie
Obligaţia decurge din Legea nr. 319/2006

care prevede:
ANGAJATORUL
are obligaţia Criterii generale pentru
sa ia măsurile necesare organizarea activităţilor PP:
pentru asigurarea
• mărimea întreprinderii şi/sau unităţii
cadrului organizatoric
şi a • riscurile la care sunt expusi lucrătorii,
mijloacelor necesare • distribuţia acestora în cadrul
securităţii şi sănătăţii în întreprinderii şi/sau unităţii
munca
(L319/2006 art.7(1)d)). (L319/2006 art. 9(1))
69
Organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie H.G.
1425/2006- cu modificarile si completarile ulterioare, art. 14
a) prin asumarea de către angajator, în condiţiile art. 9

alin. (4) din lege, a atribuţiilor pentru realizarea măsurilor
prevăzute de lege;
Este
realizată b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători
de către pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie;
ANGAJATOR
în
următoarele c) prin înfiinţarea unuia sau mai multor
moduri: servicii interne de prevenire şi protecţie;
d) prin apelarea la
servicii externe de prevenire şi protecţie abilitate
70
până la 9 lucrători
Dacă activităţile desfăşurate NU Dacă activităţile desfăşurate

SUNT prev. în anexa nr. 5; SUNT prev. în anexa nr. 5;
sa
u
sau
Angajatorul trebuie :
•să desemnează unul sau mai multi lucrători
Angajatorul, în cond. Legii, ori
poate efectua •să organizeze SIPP
activităţile de SSM Şi/sau
•poate să apelează la SEPP
10-49 lucrători

SUNT prev. în anexa nr. 5 SUNT prev. în anexa nr. 5
Şi
dacă riscurile identificate nu
pot genera deces sau
invaliditate
sa
u
sau
•să desemnează unul sau mai multi lucrători
Angajatorul, în cond. Legii, ori
poate efectua •să organizeze unul sau mai multe SIPP
activităţile de SSM Şi/sau
•poate să apelează la SEPP
50 – 249 lucrători

SUNT prev. în anexa nr. 5; SUNT prev. în anexa nr. 5
Angajatorul
trebuie :
•Să Desemneze unul sau mai Angajatorul
trebuie:
mulţi lucrători
ori
• să organizeze unul sau mai
• să organizeze unul sau mai
multe SIPP
multe SIPP
Şi poate
Şi poate
• să apeleze şi la SEPP
• să apeleze şi la SEPP
peste 250 lucrători
•să organizeze unul sau mai multe SIPP
şi poate
• să apeleze la SEPP pentru activităţile
pe care nu le poate desfăşura cu personalul propriu
Activităţile de prevenire şi protecţie, H.G. 1425/2006 - art. 15(1)
15(1).1 identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare

componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca,
mijloace de munca/ echipamente de munca şi mediul de munca pe locuri de
munca/posturi de lucru;
15(1).2. elaborarea, îndeplinirea, monitorizarea şi actualizarea planului de

prevenire şi protecţie ;
15(1).3. elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau

aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama
de particularităţile activităţilor şi ale unităţii/întreprinderii, precum şi ale
locurilor de muncă/posturilor de lucru, şi difuzarea acestora în întreprindere
şi/sau unitate numai după ce au fost aprobate de către angajator ;
15(1).4) propunerea atribuţiilor şi raspunderilor în domeniul securităţii şi

sănătăţii în munca, ce revin lucrătorilor, corespunzător funcţiilor exercitate,
care se consemnează în fişa postului, cu aprobarea angajatorului;
75
15(1).5) verificarea însuşirii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor

prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor proprii,
precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă stabilite prin fişa postului;
15(1).6) întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de

informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă;
15(1).7) elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea, în

scris, a periodicităţii instruirii adecvate pentru fiecare loc de muncă în
instrucţiunile proprii, asigurarea informării şi instruirii lucrătorilor în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă şi verificarea însuşirii şi aplicării de către
lucrători a informaţiilor primite ;
15(1).8) elaborarea programului de instruire-testare la nivelul

întreprinderii şi/sau unităţii;
76
15(1).9) asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol grav şi

iminent, şi asigurarea ca toţi lucrătorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;
15(1).10) evidenta zonelor cu risc ridicat şi specific;
15(1).11) stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate şi

sănătate în munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar şi
amplasarea conform prevederilor HG nr. 971/2006 privind cerinţele
minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de
munca;
15(1).12) evidenta meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia

specifica, pentru care este necesară autorizarea exercitării lor;
15(1).13) evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale

suplimentare;
77
15(1).14) evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de

medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor şi/sau control psihologic
periodic;
15(1).15) monitorizarea functionarii sistemelor şi dispozitivelor de

protecţie, a aparaturii de măsura şi control, precum şi a instalaţiilor de
ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul noxelor în mediul de munca;
15(1).16) verificarea stării de funcţionare a sistemelor de alarmare,

avertizare, semnalizare de urgenta, precum şi a sistemelor de siguranta;
15(1).17) efectuarea controalelor interne la locurile de muncă, cu

informarea, în scris, a angajatorului asupra deficienţelor constatate şi
asupra măsurilor propuse pentru remedierea acestora ;
78
15(1).18) întocmirea rapoartelor şi/sau a listelor prevăzute de hotărârile

Guvernului emise în temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele
referitoare la azbest, vibratii, zgomot şi santiere temporare şi mobile;
15(1).19) evidenta echipamentelor de munca şi urmărirea ca verificările

periodice şi, dacă este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de
munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor HG
nr. 1.146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în munca de către lucrători a echipamentelor de munca;
15(1).20) identificarea echipamentelor individuale de protecţie necesare

pentru posturile de lucru din întreprindere şi întocmirea necesarului de
dotare a lucrătorilor cu echipament individual de protecţie, conform
prevederilor HG nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale
de protecţie la locul de munca;
79
15(1).21) urmărirea întreţinerii, manipulării şi depozitarii adecvate a

echipamentelor individuale de protecţie şi a înlocuirii lor la termenele
stabilite, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de HG nr. 1.048/2006;
15(1).22) participarea la cercetarea evenimentelor ;
15(1).23) întocmirea evidentelor privind evenimentele;
15(1).24) elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite

de lucrătorii din întreprindere şi/sau unitate, în conformitate cu
prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;
15(1).25) urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de

munca, cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor;
80
15(1).26) colaborarea cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor,

serviciile externe de prevenire şi protecţie, medicul de medicina
muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi protecţie;
15(1).27) colaborarea cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile externe

ai/ale altor angajatori, în situaţia în care mai mulţi angajatori isi desfăşoară
activitatea în acelaşi loc de munca;
15(1).28) urmărirea actualizării planului de avertizare, a planului de

protecţie şi prevenire şi a planului de evacuare;
15(1).29) propunerea de sancţiuni şi stimulente pentru lucrători, pe criteriul

îndeplinirii obligaţiilor şi atribuţiilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă ;
81
15(1).30) propunerea de clauze privind securitatea şi sănătatea în munca

la încheierea contractelor de prestări de servicii cu alţi angajatori,
inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini;
15(1).31) întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru

desfăşurarea acestor activităţi.
15(1).32).evidenţa echipamentelor, zonarea corespunzătoare,

asigurarea/urmărirea ca verificările şi/sau încercările periodice ale
echipamentelor de muncă să fie efectuate la timp şi de către
persoane competente ori alte activităţi necesare, potrivit prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 1.058/2006 privind cerinţele minime pentru
îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi
expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive;
15(1).33) alte activităţi necesare/specifice asigurării securităţii şi sănătăţii

lucrătorilor la locul de muncă.
82
Activităţile de prevenire şi protecţie, H.G. 1425/2006 - art. 15 (3)
a) ori de câte ori intervin schimbări sau

modificări în ceea ce priveşte tehnologia,
Evaluarea riscurilor echipamentele de muncă, substanţele ori
cu privire la preparatele chimice utilizate şi amenajarea
securitatea şi locurilor de muncă/posturilor de muncă;
sănătatea în muncă
la nivelul b) după producerea unui eveniment;
întreprinderii,
inclusiv pentru c) la constatarea omiterii unor riscuri sau la
grupurile sensibile apariţia unor riscuri noi;
la riscuri specifice,
trebuie revizuită,
revizuită d) la utilizarea postului de lucru de către un
cel puţin, în lucrător aparţinând grupurilor sensibile la
următoarele riscuri specifice;
situaţii:
situaţii
e) la executarea unor lucrări speciale.
83
H.G. 1425/2006 - art. 16
Care
ANGAJATORUL nu sunt
poate efectua activităţile de SSM în:
in anexa 5
Întreprinderile cu pana la 9 lucrători

dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
condiţii
a) angajatorul isi desfăşoară activitatea profesională în mod

efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi/sau unitate;
b) angajatorul a urmat cel puţin un program de pregătire în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată minimă
de 40 de ore şi conţinutul prevăzut în anexa nr. 6 lit. A.
84
H.G. 1425/2006 - art. 17
Care
nu sunt
ANGAJATORUL in anexa 5
poate efectua activităţile de SSM în:
Întreprinderile care au între 10 şi 49 lucrători

dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
condiţii
a) angajatorul isi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu

regularitate în întreprindere şi/sau unitate;
b) angajatorul a urmat cel puţin un program de pregătire în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată minimă de 40 de ore şi
conţinutul prevăzut în anexa nr. 6 lit. A.
c) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu
consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces ori invaliditate.
85
H.G. 1425/2006 - art. 20-21
Cerinţe pentru lucrători desemnaţi:
să fie numiţi prin decizie scrisă a angajatorului
să aibă contract individual de muncă cu normă întreagă
să fie consemnate în fişa postului activităţile de prevenire şi

protecţie pe care are capacitatea, timpul necesar şi mijloacele
adecvate sa le efectueze
să îndelinească
cerinţele minime de pregătire nivel mediu (conf.art. 49)
în domeniul SSM:
86
H.G. 1425/2006 - art. 22
Lucrători desemnaţi
• Numărul de lucrători desemnaţi este stabilit de angajator în funcţie
de:
- mărimea întreprinderii şi/sau unităţii
- şi/sau riscurile la care sunt expusi lucrătorii
- precum şi de distribuţia acestora în cadrul
întreprinderii şi/sau unităţii.
• Trebuie să aibă asigurate, de către angajator, mijloace adecvate şi

timpul necesar pentru a desfăşura activităţile de prevenire şi
protecţie conform fisei postului.
87
H.G. 1425/2006 - art. 23
Cerinţe pentru Serviciile interne de prevenire şi protecţie (SIPP)
• să fie format din lucrători care îndeplinesc cel puţin cerinţele

prevăzute la art. 49 şi, după caz, alţi lucrători.
• Conducătorul SIPP şi protecţie trebuie să îndeplinească cerinţele

prevăzute la art. 50.
!!! Începând cu data de 1.07.2011, SIPP

trebuie să fie format din lucrători care au CIM cu normă întreagă
încheiat cu angajatorul !!!!
88
H.G. 1425/2006 - art. 24
Serviciile interne de prevenire şi protecţie
• se organizează în subordinea directa a angajatorului ca o structura

distinctă.
• lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie
trebuie sa desfăşoare numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel
mult activităţi complementare cum ar fi: prevenirea şi stingerea
incendiilor şi protecţia mediului.
• angajatorul va consemna în RI sau în ROF activităţile de prevenire şi
protecţie pentru efectuarea cărora serviciul intern de prevenire şi
protecţie are capacitate şi mijloace adecvate.
89
H.G. 1425/2006 - art. 26
Serviciile interne de prevenire şi protecţie

• Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire şi protecţie în
funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expusi
lucrătorii, precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii.
• Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de
prevenire şi protecţie sa poată desfasura activităţile specifice.
• Când angajatorul isi desfăşoară activitatea în mai multe puncte de lucru, serviciul
de prevenire şi protecţie trebuie sa fie organizat astfel încât sa se asigure în mod
corespunzător desfăşurarea activităţilor specifice.
• În situaţia în care activitatea de prevenire şi protecţie este asigurata prin mai
multe servicii interne, acestea vor acţiona coordonat pentru asigurarea eficientei
activităţii.
90
Legea 319/2006 - art. 8(4)
Serviciile externe de prevenire şi protecţie
• Dacă în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activităţile de

prevenire şi cele de protecţie din lipsa personalului competent,
angajatorul trebuie sa recurgă la SERVICII EXTERNE.
91
H.G. 1425/2006 - art. 28-30
asigura,
pe baza de contract,
activităţile de prevenire
şi protecţie în domeniu.
trebuie să aibă acces
la toate informaţiile necesare
desfăşurării activităţii de
prevenire şi protecţie.
92
H.G. 1425/2006 - art. 31-32
Cerinţe privind serviciile externe de prevenire şi protecţie

• să dispună de personal cu capacitate profesională adecvată şi de mijloacele
materiale necesare pentru a-şi desfasura activitatea.
• să fie abilitat conform legii de Comisia de abilitare.
• trebuie să fie format din lucrători care îndeplinesc cel puţin cerinţele prevăzute la
art. 49 şi, după caz, alţi lucrători.
• să aibă conducător care trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la

art. 50.
• în cazul în care serviciul extern de prevenire şi protecţie este format dintr-o
singură persoană, aceasta trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la art. 50.
• de la 1 iulie 2011, o persoană poate să ocupe funcţia de conducător la un

singur serviciu extern de prevenire şi protecţie.
93
H.G. 1425/2006 - art. 34
Serviciile externe de prevenire şi protecţie – Inspectoratele

teritoriale de muncă (ITM)
Serviciul extern are obligaţia:

• să întocmească un raport de activitate semestrial, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 10.
Raportul trebuie înaintat, în termen de 15 zile de la încheierea semestrului,

inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia serviciul extern de
prevenire şi protecţie îşi are sediul social.
94
H.G. 1425/2006 - art. 33
a) activităţile de prevenire şi protecţie

care vor fi desfăşurate de către fiecare
CONTRACTUL SEPP;
ANGAJATOR–SEPP
trebuie
să cuprindă b) modul de colaborare cu lucrătorii
cel puţin desemnaţi/ SIPP şi/sau cu alte
următoarele: SEPP;
c) clauze privind soluţionarea litigiilor

apărute între părţi.
H.G. 1425/2006 - art. 52-55
Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în

domeniul SS lucrătorilor
Sunt aleşi de către şi dintre lucrătorii din întreprindere şi/sau

unitate, conform CCM, RI sau ROF.
Numărul acestora va fi stabilit prin CCM, RI sau ROF, în funcţie de

numărul total al lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate.
Numărul minim va fi stabilit după cum urmează:

a) un reprezentant, în cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au între 10 şi 49
de lucrători inclusiv;
b) 2 reprezentanţi, în cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au sub 50 şi 100
de lucrători inclusiv;
c) conform cerinţelor prevăzute la art. 60 alin. (3), în cazul întreprinderilor şi/sau
unităţilor care au peste 101 lucrători inclusiv.
96
H.G. 1425/2006 - art. 52-55

Lucrătorii comunică în scris angajatorului numărul şi numele

reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii
şi sănătăţii în munca.
Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii

lucrătorilor trebuie să urmeze un program de pregătire în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, cu o durată de cel puţin 40 de ore, cu conţinutul minim conform
celui prevăzut în anexa nr. 6 lit. A.
Îndeplinirea acestei cerinţe se atestă printr-un document de absolvire a programului
de pregătire.
97
H.G. 1425/2006 - art. 56

Activităţi:
a) colaborează cu angajatorul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi
sănătate în munca;
b) însoţesc echipa/persoana care efectuează evaluarea riscurilor;
c) ajuta lucrătorii sa constientizeze necesitatea aplicării măsurilor de securitate şi
sănătate în munca;
d) aduc la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate şi sănătate în
munca propunerile lucrătorilor referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de munca;
e) urmăresc realizarea măsurilor din planul de prevenire şi protecţie;
f) informează autorităţile competente asupra nerespectării prevederilor legale în
domeniul securităţii şi sănătăţii în munca.
98
H.G. 1425/2006 - art. 16, 47-51
Cerinţe minime de pregătire în domeniul SSM
Nivelurile de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,

necesare pentru dobândirea capacităţilor şi aptitudinilor
corespunzătoare efectuării activităţilor de prevenire şi protecţie, sunt:
a) nivel mediu;
b) nivel superior.
99
H.G. 1425/2006 - art. 16, 47-51

NIVEL MEDIU
• studii în învăţământul liceal filiera teoretică în profil real

sau filiera tehnologică în profil tehnic ;
• curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, cu
conţinut minim conform celui prevăzut în anexa nr. 6 lit. B,
cu o durata de cel puţin 80 de ore.
Nivelul mediu se atesta prin diploma de studii şi certificatul de

absolvire a cursului prevăzut mai sus.
100
H.G. 1425/2006 - art. 16, 47-51

NIVEL SUPERIOR
• absolvirea, în domeniile fundamentale: ştiinţe inginereşti, ştiinţe agricole şi
silvice, cu diplomă de licenţă sau echivalentă, a ciclului I de studii universitare,
studii universitare de licenţă, ori a studiilor universitare de lungă durată sau
absolvirea cu diplomă de absolvire a studiilor universitare de scurtă durată;
• curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, cu conţinut minim conform celui
prevăzut în anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel puţin 80 de ore;
• absolvirea cu diplomă sau certificat de absolvire, după caz, a unui program de
învăţământ postuniversitar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată
de cel puţin 180 de ore.
101
H.G. 1425/2006 - art. 16, 47-51

NIVEL SUPERIOR - continuare
se atesta prin diploma de studii şi certificatele de

absolvire a cursurilor prevăzut mai sus.
Cerinţa minimă curs 80 de ore şi program postuniversitar este

considerată îndeplinită şi în situaţia în care persoana a obţinut o
diplomă de master sau doctorat în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
102
MODULUL 3.1
Autorizarea funcţionării din punct de vedere

al securităţii şi sănătăţii în muncă
103
Obligaţii generale ale angajatorilor
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
Art.13 În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în

munca şi pentru prevenirea accidentelor de munca şi a bolilor
profesionale, angajatorii au următoarele obligaţii:
…
…
d) sa obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al
securităţii şi sănătăţii în munca, înainte de începerea oricărei
activităţi, conform prevederilor legale;
104
Autorizarea funcţionării d.p.d.v. al SSM
H.G. 1425/2006, art. 2
Definiţie
“asumarea de către angajator a responsabilităţii privind
legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii în munca”
munca
105
H.G. 1425/2006, art. 4
Prin inspectoratul teritorial de muncă (unitati

bugetare, non-profit, fundaţii...)
AUTORIZAREA
dpdv al SSM
Prin oficiul registrului comerţului

(comercianţi, PFA, întreprinderilor individuale,
întreprinderilor familiale)
106
H.G. 1425/2006, art. 5
Asumarea de către angajator a responsabilităţii privind

legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii în munca se face pentru:
• activităţile care se desfăşoară la sediul social,
• activităţile care se desfăşoară la sediile secundare sau în
afară acestora.
107
H.G. 1425/2006, art. 6
Angajatorul depune la ITM o cerere (completată în doua

exemplare semnate în original de către angajator, conform
modelului prevăzut în anexa nr. 1), însoţită de următoarele acte:
a) copii de pe actele de înfiinţare;
b) declaraţia pe propria răspundere (conform modelului
prezentat în anexa nr. 2), din care rezulta ca pentru activităţile
declarate sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare prevăzute de
legislaţia specifica în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca.
108
H.G. 1425/2006, art. 7
ITM:  înregistrează cererile de autorizare a funcţionarii din punct de

vedere al securităţii şi sănătăţii în munca;
 verifica actele depuse în susţinerea acestora, precum şi
declaraţia pe propria răspundere prevăzută la art. 6;
 completează şi emit certificatul constatator, conform
modelului prezentat în anexa nr. 3;
 asigura evidenta certificatelor constatatoare eliberate,
conform modelului prezentat în anexa nr. 4;
 asigura arhivarea documentaţiei în baza căreia s-au emis
certificatele constatatoare.
109
H.G. 1425/2006, art. 8-9
Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5

zile lucrătoare, calculat de la data înregistrării cererii.
Certificatul constatator, emis în baza declaraţiei pe propria

răspundere, da dreptul angajatorilor sa desfăşoare
activităţile pentru care au obţinut certificatul.
110
H.G. 1425/2006, art. 10
În cazul în care în cadrul controalelor se constată încălcări ale

prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,
inspectorul de muncă poate dispune sistarea activităţii şi,
respectiv, poate propune ITM înscrierea măsurii sistare a
activităţii în certificatul constatator .
În baza propunerii inspectorului de muncă, ITM consemnează în

certificatul constatator măsura sistării activităţii.
111
H.G. 1425/2006, art. 11
În situaţia prevăzută mai sus, angajatorul poate relua

activitatea dacă:
• demonstrează că a remediat deficientele care au condus la
sistarea activităţii
• a obţinut autorizarea potrivit prevederilor de mai sus.
În această situaţie, cererea va fi însoţită de certificatul

constatator eliberat iniţial, în original.
ITM va menţiona în certificatul constatator data reluării

activităţii.
112
Autorizarea prin Registrul Comerţului
Legea nr. 359/2004
Legea nr. 359/2004 reglementează:
procedura de înmatriculare în registrul comerţului şi de

înregistrare fiscală a persoanelor fizice autorizate,
întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale şi
persoanelor juridice, precum şi de autorizare a funcţionării pe
baza declaraţiilor-tip pe propria răspundere ale persoanelor
juridice care, potrivit legii, au obligaţia să ceară înmatricularea
în registrul comerţului.
113
Legea nr. 359/2004
Prin autorizarea functionarii se întelege asumarea de catre

solicitant a responsabilitatii privitoare la legalitatea desfasurarii
activitatilor declarate.
La înmatriculare solicitantilor li se elibereaza:

- certificatul de înregistrare continând numarul de ordine din
registrul comertului si codul unic de înregistrare atribuit de
Ministerul Finantelor Publice
- încheierea judecatorului-delegat
- alte acte prevazute de prezenta lege
114
Legea nr. 359/2004
Termenul de eliberare:
- 3 zile pentru certificatul de înregistrare;
înregistrare
- 5 zile pentru certificatul de înscriere de mentiuni
Termenul este calculat de la data înregistrarii cererii potrivit

dispozitiilor Codului de procedura civila, daca judecatorul-
delegat nu dispune altfel.
115
MODULUL 3
Instruirea lucrătorilor
116
Obligaţii generale ale angajatorilor
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
Art.7(1) În cadrul responsabilităţilor sale,

angajatorul are obligaţia sa ia măsurile
necesare pentru:
….
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
117
Instruirea lucrătorilor
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, art. 20
Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător sa

primească o instruire suficienta şi adecvată în domeniul SSM, în special sub
forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de munca şi
postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor
modificări ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrări speciale.
118
INSTRUIREA LUCRĂTORILOR H.G. 1425/2006, art. 75-76
Scop: însuşirea cunoştinţelor şi formarea

deprinderilor de securitate şi sănătate în munca.
munca
Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM la

nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii se
efectuează în timpul programului de lucru.
lucru
Perioada în care se desfăşoară instruirea este

considerată timp de munca.
munca
119
INSTRUIREA LUCRĂTORILOR H.G. 1425/2006, art. 77
Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM cuprinde 3 faze:

faze
a) instruirea introductiv-generală;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodică.
120
INSTRUIREA LUCRĂTORILOR - H.G. 1425/2006, art. 78
La instruirea personalului în domeniul SSM vor fi folosite

mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi:
• expunerea
• demonstratia
• studiul de caz
• vizionari de filme
• diapozitive
• proiectii
• instruire asistată de calculator.
121
INSTRUIREA LUCRĂTORILOR - H.G. 1425/2006, art. 79-80
Fiecare angajator are obligaţia:
să asigure baza materială

corespunzătoare unei instruiri adecvate.
să dispună de programe de instruire – testare

la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii pentru:
a) conducătorii locurilor de muncă;
b) lucrători, pe meserii şi activităţi.
122
• Rezultatul instruirii - se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire

individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii
FISA DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ

• se completează cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat după verificarea
instruirii.
• se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care
au efectuat şi au verificat instruirea.
• va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi
însoţită de o copie a ultimei fişe de aptitudini completate de către
medicul de medicina muncii.
• se păstrează în întreprindere/unitate, de la angajare până la data
încetării raporturilor de muncă.
123
Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu

permisiunea angajatorului,
angajatorului
cu excepţia altor participanţi la procesul de muncă,
angajatorul stabileşte, prin RI sau prin ROF,
durata instruirii şi
reguli privind instruirea şi
însoţirea acestora în întreprindere şi/sau unitate.
unitate
124
Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior,

care desfăşoară activităţi pe baza de contract de prestări de servicii,
Angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea

lucrătorilor respectivi privind:
• activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective
• riscurile pentru securitatea şi sănătatea lor
• măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul
întreprinderilor şi/sau unităţii, în general.
125
In acest caz, instruirea se consemnează în fişa de instruire

colectivă – 2 exemplare:
• un exemplar se va păstra de către angajator/lucrator

desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat
instruirea
• un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiti
sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului.
Reprezentanţii autorităţilor competente cu atribuţii de control vor fi

însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a
se întocmi fişa de instruire.
126
Instruirea lucrătorilor H.G. 1425/2006, art. 83
Instruirea introductiv-generală
Cui se face?
a) lucrătorilor nou angajaţi;
b) lucrătorilor detasati de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
c) lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
d) lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de munca
temporar.
127
Scop - de a informa despre:

• activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective
• riscurile pentru securitate şi sănătate în munca
• măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul
întreprinderii şi/sau unităţii, în general.
128
Instruirea lucrătorilor H.G. 1425/2006, art. 85-86
Cine realizează instruirea introductiv-generală?

a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul
securităţii şi sănătăţii în munca; sau
b) lucrătorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire şi protecţie;
sau
d) serviciul extern de prevenire şi protecţie.
Cum se realizează instruirea introductiv-generală?

• individual sau
• în grupuri de cel mult 20 de persoane
129
Durata:
• se stabileşte prin instrucţiuni proprii
• depinde de specificul activităţi şi de riscurile pentru securitate
şi sănătate în munca, precum şi de măsurile şi activităţile de
prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii, în
general
• nu va fi mai mica de o ora.
Excepţie:
- persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea
angajatorului
- lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară
activităţi pe baza de contract de prestări de servicii
130
Conţinutul principal:
a) legislaţia de securitate şi sănătate în munca;
b) consecinţele posibile ale necunoasterii şi nerespectării legislaţiei de
securitate şi sănătate în munca;
c) riscurile de accidentare şi imbolnavire profesională specifice unităţii;
d) măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie în conformitate cu

tematica aprobată de către angajator.
131
se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor

pe baza de teste.
Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de
instruire.
Lucrătorii nu vor putea fi primiţi la lucru dacă nu şi-

au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea
introductiv-generală.
132
Instruirea la locul de muncă
Când se face?
- după instruirea introductiv-generală
Cu ce scop?
- prezentarea riscurilor pentru SSM, precum şi măsurile şi activităţile de
prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru şi/sau
fiecărei funcţii exercitate
Cui se face?
- tuturor lucrătorilor, inclusiv la schimbarea locului de munca în cadrul
întreprinderii şi/sau al unităţii, în grupe de maximum 20 de persoane.
De către cine?
- conducătorul direct al locului de munca (acesta păstrează şi fişa de instruire)
133
Durata
• depinde de riscurile pentru SSM, precum şi de măsurile şi activităţile de
prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru şi/sau
fiecărei funcţii exercitate
• nu va fi mai mica de o ora
• se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de
munca respectiv, împreună cu:
- angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul SSM; sau
- lucrătorul desemnat; sau
- un lucrator al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau
- serviciul extern de prevenire şi protecţie.
134
Se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către:

• angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi
sănătăţii în munca/
• lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/
• serviciul extern de prevenire şi protecţie
Tematicile sunt aprobate de către angajator şi păstrate la

persoana care efectuează instruirea.
135
Instruirea la locul de munca va cuprinde cel puţin:

a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională
specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru;
b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă
şi/sau postul de lucru;
c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor, precum şi în cazul pericolului grav şi iminent;
d) prevederi ale reglementărilor de SSM privind activităţi specifice ale
locului de muncă şi/sau postului de lucru;
e) demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă
o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea EIP, a mijloacelor
de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor, aspecte care
sunt obligatorii.
136
Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul

instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de câte şeful
ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa
de instruire individuală.
137
Instruirea lucrătorilor H.G. 1425/2006, art. 95-96
Instruirea periodică
Cui se face?
- tuturor lucrătorilor
Cu ce scop?
- reîmprospatarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul SSM
De către cine?
- conducătorul locului de munca
La ce interval?
- nu mai mare de 6 luni (12 luni pentru personalul tehnico-administrativ)
Durata instruirii periodice, intervalul dintre două instruiri şi periodicitatea
verificării instruirii vor fi stabilite prin instrucţiuni proprii, în funcţie de
condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru.
138
Instruirea periodică
Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite

de către:
- angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul SSM/
- lucrătorul desemnat/
- serviciul intern de de prevenire şi protecţie/
- serviciul extern de prevenire şi protecţie
Tematicile sunt aprobate de către angajator şi vor fi păstrate la

persoana care efectuează instruirea.
139
Instruirea periodică suplimentară
Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în

următoarele cazuri:
a) când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
b) când au apărut modificări ale prevederilor de SSM privind activităţi
specifice ale locului de munca şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor
proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în
unitate;
c) la reluarea activităţii după accident de munca;
d) la executarea unor lucrări speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificări ale
echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
140
Instruirea periodică suplimentară
Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de o ora şi se

stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de munca
respectiv, împreună cu:
a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul SSM; sau
b) lucrătorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de protecţie şi prevenire; sau
d) serviciul extern de protecţie şi prevenire.
141
MODULUL 3.3
Comitetul de securitate şi sănătate în

muncă
CSSM
142
Legea 319/2006
Consultarea şi participarea lucrătorilor (art.18-19)
Angajatorii consulta lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi permit

participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la
securitatea şi sănătatea în munca.
În vederea realizării prevederilor privind consultarea şi participarea

lucătorilor la problemele de SSM, la nivelul angajatorului
se înfiinţează, se organizează şi funcţionează
COMITETELE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
- CSSM-
143
CSSM - Legea 1425/2006, art. 57
Organizarea CSSM
• Se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători, inclusiv
cu capital străin, care desfăşoară activităţi pe teritoriul României.
• Inspectorul de munca poate impune constituirea CSSM în unităţile cu un număr

mai mic de 50 de lucrători în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate.
• În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial, se pot

infiinţa mai multe CSSM; numărul acestora se stabileşte prin CCM aplicabil sau
prin RI ori ROF.
• CSSM se constituie şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar,

respectiv cu o durata mai mare de 3 luni.
• În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători, unde nu s-a constituit CSSM,

atribuţiile acestuia revin reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
144
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 58-59
Organizarea CSSM
CSSM este constituit din următorii membri:

a) angajator sau reprezentantul său legal;
b) reprezentanţi ai angajatorului cu atribuţii de securitate şi sănătate în
muncă;
c) reprezentanţi ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor (= cu nr. format din angajator sau
reprezentantul său legal şi reprezentanţii angajatorului);
d) medicul de medicină a muncii.
Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de

prevenire şi protecţie este secretarul CSSM.
Reprezentanţii lucrătorilor în CSSM vor fi aleşi pe o perioada de 2 ani.
145
CONSULTAREA ŞI PARTICIPAREA LUCRĂTORILOR
Secretar CSSM CSSM

componenţă
Lucrători desemnaţi
Medicul de medicina muncii
Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi

specifice în domeniul SSM ANGAJATORUL +
reprezentanţii
acestuia
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 60
Organizarea CSSM
Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în

CSSM va fi stabilită prin CCM, RI sau ROF.
Reprezentanţii lucrătorilor în CSSM vor fi desemnaţi de către lucrători dintre

reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor.
Numărul minim al reprezentanţilor lucrătorilor în CSSM se stabileşte în funcţie de

numărul total al lucrătorilor din întreprindere/unitate, după cum urmează:
a) de la 10 la 100 de lucrători - 2 reprezentanţi;
b) de la 101 la 500 de lucrători - 3 reprezentanţi;
c) de la 501 la 1.000 de lucrători - 4 reprezentanţi;
d) de la 1.001 la 2.000 de lucrători - 5 reprezentanţi;
e) de la 2.001 la 3.000 de lucrători - 6 reprezentanţi;
f) de la 3.001 la 4.000 de lucrători - 7 reprezentanţi;
g) peste 4.000 de lucrători - 8 reprezentanţi
147
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 61
Organizarea CSSM
Angajatorul are obligaţia sa acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în

CSSM timpul necesar exercitării atribuţiilor specifice.
Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de munca şi va fi de cel

puţin:
a) 2 ore pe luna în unităţile având un efectiv de pana la 99 de lucrători;
b) 5 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 100 şi 299 de lucrători;
c) 10 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 300 şi 499 de lucrători;
d) 15 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 500 şi 1.499 de lucrători;
e) 20 de ore pe luna în unităţile având un efectiv de 1.500 de lucrători şi peste.
Instruirea necesară exercitării rolului de membru în CSSM trebuie sa se

realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii.
148
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 62-64
Organizarea CSSM
Angajatorul sau reprezentantul sau legal este preşedintele

CSSM.
Membrii CSSM se nominalizeaza prin decizie scrisă a preşedintelui

acestuia, iar componenta comitetului va fi adusă la cunostinta tuturor
lucrătorilor.
La întrunirile CSSM vor fi convocaţi sa participe lucrătorii desemnaţi,

reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie şi, în cazul în care
angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire şi
protecţie, reprezentanţii acestora.
La întrunirile CSSM pot participa inspectori de muncă.
149
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 65-66
Funcţionarea CSSM:
• CSSM funcţionează în baza regulamentului de funcţionare propriu.
• Angajatorul are obligaţia sa asigure întrunirea CSSM cel puţin o data pe

trimestru şi ori de câte ori este necesar.
• Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar,

cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor, şi este transmisă membrilor
CSSM, ITM şi, dacă este cazul, serviciului extern de protecţie şi prevenire, cu
cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului.
150
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 66
Funcţionarea CSSM:
• Secretarul CSSM convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile

înainte de data întrunirii, indicând locul, data şi ora stabilite.
• La fiecare întrunire secretarul CSSM încheie un proces-verbal care va fi
semnat de către toţi membrii comitetului.
• CSSM este legal întrunit dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din
numărul membrilor săi.
• CSSM convine cu votul a cel puţin doua treimi din numărul membrilor
prezenţi.
• Secretarul CSSM va afişa la loc vizibil copii ale procesului-verbal încheiat.
• Secretarul CSSM transmite ITM, în termen de 10 zile de la data întrunirii, o
copie a procesului-verbal încheiat.
151
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 67
Atribuţiile CSSM:
a) analizează şi face propuneri privind politica de SSM şi planul de prevenire
şi protecţie, conform RI sau ROF;
b) urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea
mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienta acestora din punct
de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de munca;
c) analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând
în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii, lucrătorilor, şi face
propuneri în situaţia constatării anumitor deficiente;
d) analizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor
de munca, a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;
152
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 67
Atribuţiile CSSM:
e) analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de
prevenire şi protecţie, precum şi menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea
acestuia;
f) propune măsuri de amenajare a locurilor de munca, ţinând seama de
prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice;
g) analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de munca şi
modul în care isi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul
extern;
h) urmăreşte modul în care se aplica şi se respecta reglementările legale
privind securitatea şi sănătatea în munca, măsurile dispuse de inspectorul de
munca şi inspectorii sanitari;
i) analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de
munca şi a imbolnavirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea
condiţiilor de munca şi propune introducerea acestora în planul de prevenire
şi protecţie;
153
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 67
Atribuţiile CSSM:
j) analizează cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor
profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în
completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;
k) efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a
celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute;
l) dezbate raportul scris, prezentat CSSM de către conducătorul unităţii cel
puţin o data pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în munca, la
acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienta acestora în anul încheiat,
precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza
în anul următor.
154
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 68-69
Obligaţiile angajatorului referitoare la CSSM :
• Să furnizeze CSSM toate informaţiile necesare, pentru ca membrii

acestuia sa isi poată da avizul în cunoştinţă de cauză.
• Să prezinte CSSM, cel puţin o data pe an, un Raport scris care va
cuprinde:
- situaţia securităţii şi sănătăţii în munca, acţiunile care au fost
întreprinse şi eficienta acestora în anul încheiat,
- propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor
realiza în anul următor.
• Să transmită Raportul, avizat de membrii CSSM, în termen de 10 zile,
inspectoratului teritorial de munca.
155
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 70-71
• Să supună analizei CSSM documentaţia referitoare la caracteristicile

echipamentelor de munca, ale echipamentelor de protecţie colectivă
şi individuală, în vederea selectionarii echipamentelor optime.
• Să informeze CSSM cu privire la:

- evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate,
- măsurile de prevenire şi protecţie
- măsurile de prim ajutor, de prevenire şi stingere a incendiilor
şi evacuare a lucrătorilor.
156
CSSM - H.G. 1425/2006, art. 72-73
• Să comunice CSSM punctul sau de vedere sau, dacă este cazul, al medicului
de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire şi protecţie,
asupra plângerilor lucrătorilor privind condiţiile de munca şi modul în care
serviciul intern sau extern de prevenire şi protecţie îşi îndeplineşte atribuţiile.
• Să motiveze decizia sa în fata CSSM în cazul în care nu ia în considerare

propunerile CSSM; motivaţia va fi consemnată în procesul-verbal.
157
MODULUL 3.3
Supravegherea sănătăţii lucrătorilor
158
Supravegherea sănătăţii
Legea 319/2006, art. 24,25 şi H.G. nr.
355/2007reactualizata
Supravegherea sănătăţii:
• Fiecare lucrător beneficiază de supravegherea sănătăţii la

intervale regulate
• Se efectuează prin medicii de medicina muncii
159
H.G. nr. 355/2007, art. 2-3
Definiţie:
totalitatea serviciilor medicale care asigura prevenirea,
depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor
legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a
capacităţii de munca a lucrătorilor.
Ministerul Sănătăţii Publice este autoritatea competenta în domeniul

medicinii muncii şi al supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor.
160
H.G. nr. 355/2007, art. 5-7
Obligaţiile angajatorilor:
- realizarea evaluării riscurilor asupra sănătăţii lucrătorilor
- respectarea reglementărilor privind sănătatea lucrătorilor
- asigurarea fondurilor şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor
medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătăţii
lucrătorilor
161
H.G. nr. 355/2007, art. 8
Serviciile medicale profilactice:

• examenul medical la angajarea în munca,
• examenul medical de adaptare,
• examenul medical periodic,
• examenul medical la reluarea activităţii,
• promovarea sănătăţii la locul de munca.
În cazuri argumentate medical, ştiinţific, statistic, examenele

medicale profilactice se vor adapta periodic, specific noilor riscuri
profesionale.
162
H.G. nr. 355/2007, art. 9
Aptitudinea în muncă:
reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical
de a desfasura activitatea la locul de munca în profesia/funcţia
pentru care se solicita examenul medical
Pentru stabilirea aptitudinii în munca, medicul specialist de medicina

muncii poate solicita şi alte investigaţii şi examene medicale de
specialitate, suplimentare (fişa de aptitudine - avizul medical "apt “).
Fişa de aptitudine – anexa nr. 5
163
H.G. nr. 355/2007, art. 9-10
Aptitudine condiţionată - medicul de medicina muncii face recomandări de tip

medical, aptitudinea este condiţionată de respectarea acestora (fişa de aptitudine
- avizul medical "apt condiţionat“).
Inaptitudinea temporară în munca - reprezintă incapacitatea medicală a

lucrătorului de a desfasura activitatea la locul de munca în profesia/funcţia pentru
care se solicita examenul medical privind aptitudinea în munca, pana la
reevaluarea sănătăţii de către medicul de medicina muncii (fişa de aptitudine -
avizul medical "inapt temporar“).
164
H.G. nr. 355/2007, art. 12
Inaptitudinea permanenta în munca - reprezintă incapacitatea medicală

permanenta a lucrătorului de a desfasura activitatea la locul de munca în
profesia/funcţia pentru care se solicita examenul medical privind aptitudinea
în munca (fişa de aptitudine - avizul medical "inapt“).
Toate cazurile de inaptitudine medicală permanenta vor fi rezolvate de către

medicii de medicina muncii în colaborare cu medicii de expertiza capacităţii
de munca, care se vor informa reciproc asupra rezolvarii situaţiei de fapt.
165
H.G. nr. 335/2007, art. 13
Examenul medical la angajarea în muncă
stabileşte aptitudinea/aptitudinea condiţionată/ inaptitudinea

permanenta sau temporară în munca pentru profesia/funcţia şi locul de
munca, privind:
a) compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afecţiuni prezente în
momentul examinării şi viitorul loc de munca;
b) existenta/inexistenta unei afecţiuni ce pune în pericol sănătatea şi
securitatea celorlalţi lucrători de la acelaşi loc de munca;
c) existenta/inexistenta unei afecţiuni ce pune în pericol securitatea unităţii
şi/sau calitatea produselor realizate sau a serviciilor prestate;
d) existenta/inexistenta unui risc pentru sănătatea populaţiei căreia îi asigura
servicii.
166
H.G. nr. 335/2007, art. 14
În funcţie de rezultatul examenului medical la angajarea în munca,

medicul de medicina muncii poate face propuneri pentru:
a) adaptarea postului de munca la caracteristicile anatomice, fiziologice,
psihologice şi la starea de sănătate a lucrătorului;
b) îndrumarea persoanei care urmează a fi angajata către alte locuri de
munca;
c) includerea în circuitul informaţional şi operational din sistemul sanitar a
acelor persoane care necesita o supraveghere medicală deosebita.
167
H.G. nr. 335/2007, art. 15
Se efectuează pentru:
a) lucrătorii care urmează a fi angajaţi cu contract individual de
munca pe perioada determinata sau nedeterminată;
b) lucrătorii care isi schimba locul de munca sau sunt detasati în
alte locuri de munca ori alte activităţi;
c) lucrătorii care isi schimba meseria sau profesia.
168
H.G. nr. 335/2007, art. 16
Se face la solicitarea angajatorului, care va completa:

- fişa de solicitare a examenului medical la angajare (anexa nr. 2)
- fişa de identificare a factorilor de risc profesional (anexa nr. 3)
În situaţia schimbării locului de munca, lucrătorul este obligat sa prezinte copia

dosarului medical de la serviciul medical de medicina muncii de la locul sau de
munca anterior.
Examenul medical la angajarea în munca consta în:

a) anamneza medicală profesională şi neprofesionala şi examenul clinic
general, conform modelului dosarului medical prevăzut în anexa nr. 4;
b) examenele medicale clinice şi paraclinice, conform modelului de fişa
prevăzut în anexa nr. 1.
169
H.G. nr. 335/2007, art. 16-17
Rezultatele examenului clinic şi ale celorlalte examene medicale se

înregistrează în dosarul medical.
Medicul specialist de medicina muncii completează fişa de aptitudine

cu concluzia examenului medical la angajare: apt, apt condiţionat, inapt
temporar sau inapt pentru locul de munca respectiv.
Fişa de aptitudine care finalizează examenul medical la angajarea

în munca se completează numai de către medicul de medicina
muncii, în doua exemplare, unul pentru angajator şi celălalt pentru
lucrator.
170
H.G. nr. 335/2007, art. 18
Examenul medical de adaptare în muncă
Se efectuează la indicaţia medicului specialist de medicina muncii

în prima luna de la angajare
Scopuri:
a) completează examenul medical la angajarea în munca, în
condiţiile concrete noilor locuri de munca;
b) ajuta organismul celor angajaţi sa se adapteze noilor condiţii;
c) determina depistarea unor cauze medicale ale neadaptarii la
noul loc de munca şi recomanda măsuri de inlaturare a acestora.
171
H.G. nr. 335/2007, art. 19
Examenul medical periodic
Scopuri:
a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii în
munca pentru profesia/funcţia şi locul de munca pentru care s-a făcut
angajarea şi s-a eliberat fişa de aptitudine;
b) depistarea apariţiei unor boli care constituie contraindicatii pentru activităţile
şi locurile de munca cu expunere la factori de risc profesional;
c) diagnosticarea bolilor profesionale;
d) diagnosticarea bolilor legate de profesie;
e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viata şi sănătatea celorlalţi
lucrători la acelaşi loc de munca;
f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unităţii, pentru
calitatea produselor sau pentru populaţia cu care lucrătorul vine în contact prin
natura activităţii sale.
172
H.G. nr. 335/2007, art. 20-21
Se efectuează obligatoriu tuturor lucrătorilor.
Frecventa examenului medical periodic este stabilită prin fişele

întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 şi poate fi
modificată numai la propunerea medicului specialist de medicina
muncii, cu informarea angajatorului.
173
H.G. nr. 335/2007, art. 22
Cuprinde:
a) înregistrarea evenimentelor medicale care s-au petrecut în intervalul de la
examenul medical în vederea angajării sau de la ultimul examen medical
periodic pana în momentul examenului medical respectiv;
b) examenul clinic general, conform dosarului medical prevăzut în anexa nr. 4;
c) examenele clinice şi paraclinice, conform modelului de fişa prevăzut în
anexa nr. 1 şi examenului indicat de către medicul specialist de medicina
muncii;
d) înregistrarea rezultatelor în dosarul medical prevăzut în anexa nr. 4;
e) finalizarea concluziei prin completarea fisei de aptitudine, conform
modelului prevăzut în anexa nr. 5, de către medicul specialist de medicina
muncii, în doua exemplare, unul pentru angajator şi celălalt pentru
lucrator.
174
H.G. nr. 335/2007, art. 23-24
Examenul medical la reluarea activităţii
Se efectuează după o întrerupere a activităţii de minimum 90 de zile,

pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, în termen
de 7 zile de la reluarea activităţii.
Scopuri:
a) confirmarea aptitudinii lucrătorului pentru exercitarea profesiei/funcţiei avute
anterior sau noii profesii/funcţii la locul de munca respectiv;
b) stabilirea unor măsuri de adaptare a locului de munca şi a unor activităţi
specifice profesiei sau funcţiei, dacă este cazul;
c) reorientarea spre un alt loc de munca, care sa asigure lucrătorului
menţinerea sănătăţii şi a capacităţii sale de munca.
175
H.G. nr. 335/2007, art. 30-34
Persoana examinata poate contesta rezultatul dat de către medicul

specialist de medicina muncii privind aptitudinea în munca.
Contestaţia se adresează autorităţii de sănătate publica, în termen

de 7 zile lucrătoare de la data primirii fisei de aptitudine în munca.
176
H.G. nr. 335/2007, art. 35-47
Lucrătorii trebuie sa fie informati şi au acces la cerere la

toate informaţiile referitoare la starea lor de sănătate.
Înregistrările medicale sunt păstrate o perioada de timp cel

puţin egala cu durata medie de expunere - afectare a stării
de sănătate, astfel:
a) cabinetul de medicina muncii păstrează dosarele
medicale, fişele de expunere la riscuri profesionale şi datele
de morbiditate profesională;
b) angajatorul păstrează lista locurilor de munca cu riscuri
profesionale şi concluzia examinării medicale (fişa de
aptitudine);
177
H.G. nr. 335/2007, art. 35-47
Lucrătorul este obligat sa se prezinte la examenele medicale de

supraveghere a sănătăţii la locul de munca, conform planificarii efectuate de
către medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului.
Orice lucrator are dreptul sa consulte medicul specialist de medicina muncii,

pentru orice simptome pe care le atribuie condiţiilor de munca şi activităţii
desfăşurate.
La schimbarea locului de munca în alta unitate, lucrătorului i se vor inmana, la

solicitare, copii ale dosarului sau medical şi ale fisei de expunere la riscuri
profesionale, pentru a fi predate la structura de medicina muncii a unităţii
respective.
178
MODULUL 4.1
CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE

PRIVIND:
•LOCURILE DE MUNCĂ…………………………………...HG 1091/2006
•ECHIPAMENTELE DE MUNCĂ……………………….....HG 1146/2006
•ECHIPAMENTELE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE......HG 1048/2006
•SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE…...HG 971/2006
179
Legislaţia privind condiţiile generale de SSM
locul de muncă semnalizarea

de securitate
L 319/2006
HG 1091/2006 D89/391/CEE HG 971/2006
D89/654/CEE D92/58/CEE
HG 1425/2006
echipamente
de muncă Norme metodologice echipament individual
de protecţie
HG 1146/2006 HG 1048/2006
D89/655/CEE D89/656/CEE
180
Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de muncă
181
LOCUL DE MUNCĂ - H.G. nr 1091/2006
CAP. I - Dispoziţii generale

CAP. II - Obligaţii generale
CAP. III - Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor
CAP. IV - Sancţiuni
CAP. V - Dispoziţii finale
ANEXA 1 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locurile de munca
utilizate pentru prima data conform art. 6 din hotărâre
ANEXA 2 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locurile de munca
aflate deja în folosinta, după cum se menţionează în art. 7 din hotărâre
182
H.G. nr 1091/2006 - LOCUL DE MUNCĂ
SCOP: Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime de

securitate şi sănătate pentru locul de munca (art .1)
Definiţie (art.4):
Locul de muncă = locul destinat sa cuprindă posturi de lucru,
situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii,
inclusiv
orice alt loc din aria întreprinderii
şi/sau a unităţii la care lucrătorul
are acces
în cadrul desfăşurării activităţii .
183
Prevederile hotărârii NU se aplică (art. 2):

a) mijloacelor de transport utilizate în afară întreprinderii şi/sau
unităţii sau locurilor de munca din interiorul mijloacelor de
transport;
b) şantierelor temporare sau mobile;
c) industriilor extractive;
d) vaselor de pescuit;
e) câmpurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei întreprinderi
agricole sau forestiere, dar sunt situate în afară ariei clădirilor
întreprinderii.
184
Cerinţele cuprinse în anexa 1, H.G. nr. 1091/2006 se aplică:

- locurilor de muncă utilizate pentru prima data
după data intrării în vigoare a hotărârii.
Cerinţele cuprinse în anexa 2 a H.G. nr. 1091/2006 se aplică:

- locurilor de muncă aflate deja în folosinţă
înainte de data intrării în vigoare a hotărârii.
185
Obligatiile angajatorului (art. 8):

a) să păstreze în permanenţă libere căile de acces ce conduc spre ieşirile
de urgenta şi ieşirile propriu-zise;
b) să realizeze întreţinerea tehnică a locului de muncă şi a
echipamentelor şi dispozitivelor, iar orice neconformităţi constatate şi
susceptibile de a afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor sa fie
corectate cat mai curând posibil;
c) să cureţe cu regularitate echipamentele şi dispozitivele, pentru a se
asigura un nivel de igienă corespunzător locului de muncă;
d) să întreţină şi să verifice cu regularitate echipamentele şi
dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminării
pericolelor.
186
Loc de muncă în condiţii de izolare (art. 5) atunci când:

 lucrătorul nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi
lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioada de timp mai mare de o
oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de
accident sau când se afla într-o situaţie critică.
Personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie să fie informat cu
privire la (art. 11):
a) manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitate şi
accesibilitate);
b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de aparitie a acestora;
c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei
unei situaţii critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protecţie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legatură cu exteriorul.
187
Obligatiile Angajatorului-locuri de muncă in conditii de izolare:

 va numi prin decizie o persoana cu atribuţii concrete care sa supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii
de izolare.
 va dota locurile de muncă cu mijloace tehnice care permit legatura

cu persoana care asigura supravegherea, pentru a se putea
interveni în timp util în caz de accident sau avarie
 centrale de supraveghere, dispozitive de

alarmare prin unde radio;
 periodic automat (radio-telefon, telefon);
 periodic prin intermediul unei persoane (apeluri
telefonice, radio-telefon, camera de luat vederi şi
monitor).
188
Anexa 1,2 - H.G. nr 1091/2006 – impun cerinţe privind:
2. Stabilitate şi rezistenta:
Clădirile care adăpostesc locuri de munca
trebuie sa aibă o structura şi o rezistenta
corespunzătoare naturii utilizării lor.
3. Instalaţii electrice
• Trebuie sa fie proiectate şi construite astfel încât sa nu prezinte un pericol
de incendiu sau explozie.
• Lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva riscului de accidentare prin
atingere directa şi/sau atingere indirecta.
• Trebuie sa corespundă tensiunii nominale,
condiţiilor exterioare şi competentei persoanelor
care au acces la părţi ale instalaţiei.
189
4. Cai şi iesiri de urgenta:

• trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile H. G. nr. 971/2006
• trebuie sa rămână în permanenta libere şi sa conducă în mod cat mai direct
posibil în aer liber sau în spaţii sigure.
• trebuie prevăzute cu iluminat de siguranta/urgenta de intensitate suficienta,
în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrica.
• în caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida şi în condiţii cat mai
sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.
• uşile de ieşire în caz de urgenta trebuie sa se deschidă spre exterior.
• uşile de ieşire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel încât sa nu
poată fi deschise imediat şi cu usurinta de către orice persoana care ar avea
nevoie sa le utilizeze în caz de urgenta.
• uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au
destinaţia de iesiri de urgenta.
190
5. Detectarea şi prevenirea incendiilor

• trebuie prevăzute dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor
şi, dacă este cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarma.
• Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie uşor
accesibile, simplu de manevrat şi semnalizate conf HG 971/2006
Extinctor
6. Ventilatia locurilor de munca în spaţii închise

• măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt.
• sistemele de ventilare forţată, trebuie menţinute în stare de funcţionare.
• instalaţiile de ventilare mecanică sau de aer condiţionat, trebuie sa
funcţioneze astfel încât sa nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor
la curenţi de aer.
191
7. Temperatura în încăperi
• trebuie sa fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de
metodele de lucru utilizate şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
8. Iluminatul natural şi artificial

• iluminat natural suficient şi iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi
securitatea lucrătorilor.
• Instalaţiile de iluminat trebuie amplasate în asa fel
încât sa nu existe riscul de accidentare a lucrătorilor
ca rezultat al tipului de iluminat montat.
• iluminatul artificial trebuie sa fie prevăzute
cu iluminat de siguranta/urgenta
de o intensitate suficienta.
192
9. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperisuri ale încăperilor

• trebuie sa fie lipsite de proeminente, de găuri sau de planuri înclinate
periculoase şi trebuie sa fie fixe, stabile şi nealunecoase.
• trebuie sa fie curatate şi renovate pentru a se obţine condiţii de igiena coresp.
• pereţii transparenti/translucizi, în special pereţii despartitori realizaţi integral din
sticla, trebuie sa fie semnalizati clar şi construiti din materiale securizate.
10. Ferestre şi luminatoare

• Lucrătorii trebuie sa aibă posibilitatea sa deschidă, sa inchida, sa regleze
sau sa fixeze ferestrele, luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de
securitate. Când sunt deschise, acestea trebuie pozitionate şi fixate astfel
încât sa nu constituie un pericol pentru lucrători.
• trebuie sa fie concepute în raport cu echipamentul sau trebuie prevăzute
cu dispozitive care sa permită curatarea lor fără riscuri pentru lucrătorii
care executa aceasta munca sau pentru lucrătorii prezenţi în clădire sau
în jurul acesteia.
193
11. Usi şi porţi
Uşile transparente trebuie sa fie marcate corespunzător, la înălţimea vederii.
• Uşile glisante trebuie fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care sa
împiedice ieşirea de pe sine şi căderea lor.
• Uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie sa fie prevăzute cu un sistem de
siguranţă care sa împiedice căderea lor.
• Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie să fie marcate
corespunzător şi trebuie să fie posibilă deschiderea lor din interior în orice
moment, fără ajutor special.
12. Căile de circulaţie - zone periculoase

• sa fie amplasate şi dimensionate astfel încât sa asigure un acces uşor, sigur şi
adecvat pentru pietoni şi vehicule fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în
vecinătatea acestor cai de circulaţie
• căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât sa existe
o distanta suficienta fata de usi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
• căile de circulaţie trebuie sa fie marcate clar
• zonele periculoase trebuie marcate clar.
194
15. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi - libertatea de

mişcare la postul de lucru
• trebuie sa aibă o suprafata, o înălţime şi un volum de aer suficiente, care
sa permită lucrătorilor sa isi îndeplinească sarcinile
• dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie sa fie calculate
astfel încât sa permită lucrătorilor sa aibă suficienta libertate de mişcare
pentru a-şi îndeplini sarcinile de munca.
16. Încăperi pentru odihna-dacă tipului activităţii sau prezenta unui număr
mare de angajaţi, impun acest lucru:
• trebuie sa li se pună la dispoziţie încăperi pentru odihna uşor accesibile.
• Încăperile pentru odihna trebuie sa fie suficient de mari şi prevăzute cu un
număr de mese şi scaune cu spatar corespunzător numărului de lucrători.
17. Femei gravide şi mame care alapteaza

• Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie sa aibă posibilitatea de
a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare.
195
18. Instalaţii sanitare
Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
• ..vestiare coresp. dacă aceştia trebuie sa poarte îmbrăcăminte de lucru.
• vestiarele..dimensiuni suficiente şi sa aibă dotări care sa permită fiecărui
lucrator sa isi incuie îmbrăcămintea în timpul programului de lucru.
• Atunci cand existenta substanţelor periculoase, umiditate, murdarie, dulapurile
pentru îmbrăcămintea de lucru trebuie sa fie separate de cele pentru
vestimentatia şi efectele personale.
Duşuri şi chiuvete
• adecvate şi în număr suficient ..în apropierea posturilor de lucru
• duşuri corespunzătoare şi în număr suficient, dacă acest lucru este
impus de natura activităţii sau din motive de sănătate.
• sălile de duşuri trebuie sa fie suficient de încăpătoare încât să permită
fiecărui lucrător sa isi facă toaleta fără sa fie deranjat
• dusurile trebuie prevăzute cu apa curenta rece şi calda.
196
Anexa 1,2 - H.G. nr 1091/2006– impun cerinţe privind:
18. Instalaţii sanitare

Cabine de WC-uri şi chiuvete
• În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihna, a vestiarelor şi
a salilor de duşuri sau chiuvete, lucrătorii trebuie sa dispună de locuri
speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete.
• Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi pentru
femei sau utilizarea separată a acestora.
197
19. Încăperi pentru acordarea primului ajutor

• În funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru, de tipul de activitate
desfasurata şi de frecventa accidentelor, trebuie sa fie asigurate una sau
mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor.
• Încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalaţii
şi dispozitive indispensabile pentru primul ajutor şi trebuie sa permită
accesul cu brancarde.
• echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie disponibil în toate locurile
unde condiţiile de lucru o cer
• acest echipament trebuie sa fie marcat corespunzător, să fie
semnalizate şi sa fie uşor accesibil.
198
20. Lucrători cu dizabilitati

• La organizarea locurilor de munca trebuie sa se ţină seama de lucrătorii
cu dizabilitati, dacă este necesar.
• Aceasta prevedere se aplica în special în ceea ce priveşte uşile, căile de
comunicaţie, scarile, dusurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru
utilizate sau ocupate direct de persoanele cu dizabilitati.
199
21. Locuri de munca în aer liber (dispoziţii speciale)

• posturi de lucru trebuie sa fie amenajate pe cat posibil astfel încât
lucrătorii:
a) sa fie protejati impotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă
este necesar, impotriva caderii obiectelor;
b) sa nu fie expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor influente
exterioare vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;
c) sa isi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea vreunui
pericol sau sa poată primi rapid asistenta;
d) sa nu poată aluneca sau cădea.
200
22. Locuri de munca în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)

• Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atribuţii concrete care sa
supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare.
• Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la
locurile de munca în condiţii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace
tehnice care permit legatura cu persoana care asigura supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare
prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-
telefon, camera de luat vederi şi monitor).
201
23. Principii ergonomice

• Dimensiunea locului de munca se realizează în funcţie de:
- particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului
uman,
- dimensiunile şi caracteristicile echipamentului de munca, ale
mobilierului de lucru,
- miscarile şi deplasarile lucrătorului în timpul activităţii,
- distanţele de securitate,
- dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor,
- necesitatea asigurării confortului psihofizic.
202

• amenajarea locului de munca, optimizarea fluxului tehnologic şi
utilizarea EM care respecta prevederile reglementărilor în vigoare,
pentru eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale, ale corpului lucrătorului şi
asigurarea posibilităţilor de modificare a poziţiei în timpul lucrului.
• locurile de munca la care se lucrează în poziţie aşezat se doteaza cu
scaune concepute corespunzător caracteristicilor antropometrice şi
functionale ale organismului uman, precum şi activităţii care se
desfăşoară, corelandu-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru.
• la locurile de munca unde se lucrează în poziţie ortostatica trebuie
asigurate, de regula, mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin
pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bănci).
203

• E.M., mesele şi bancurile de lucru trebuie sa asigure spaţiu suficient
pentru sprijinirea comoda şi stabilă a membrelor inferioare în timpul
activităţii, cu posibilitatea miscarii acestora.
• Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatica se
stabileşte în funcţie de distanta optima de vedere, de precizia lucrării, de
caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului
membrelor superioare.
• Pentru evitarea miscarilor de rasucire / aplecare ale corpului, precum şi
a miscarilor foarte ample ale bratelor, trebuie luate măsuri de organizare
corespunzătoare a fluxului tehnologic, de manipulare corecta a materiilor
prime şi a produselor la EM la care lucrătorul intervine direct.
204
pentru utilizarea în muncă de către lucrători
a echipamentelor de muncă
ECHIPAMENT DE MUNCA (EM) -

orice maşină, aparat, unealtă sau
instalaţie folosită la locul de muncă;
205
H.G. nr 1146/2006- EM

CAP. II - Obligaţiile angajatorului
SECŢIUNEA 1 - Obligaţii generale. Reguli referitoare la echipamentele de
munca
SECŢIUNEA a 2-a - Verificarea echipamentelor de munca
SECŢIUNEA a 3-a - Echipamente de munca cu riscuri specifice. Ergonomia
şi sănătatea la locul de munca
SECŢIUNEA a 4-a - Informarea lucrătorilor
SECŢIUNEA a 5-a - Instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor
CAP. III - Dispoziţii finale
ANEXA 1 - Cerinţele minime pentru aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) şi lit. b)
din hotărâre
ANEXA 2 – Dispoziţii referitoare la utilizarea echipamentelor de munca
prevăzute la art. 4 alin. (3) din hotărâre
206
H.G. nr 1146/2006- EM
TERMENI SI EXPRESII
Utilizarea EM - orice activitate referitoare la echipamentul de munca,

cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul,
repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv curatarea lui;
zona periculoasa - orice zona din interiorul şi/sau din jurul
echipamentului de munca în care prezenta unui lucrator expus îl supune
pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa;
lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau parţial într-o zona
periculoasa;
operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea
echipamentului de munca
207
H.G. nr 1146/2006- EM
Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare

pentru ca echipamentul de muncă:
să corespundă lucrului prestat
să fie adaptat acestui scop

să poată fi utilizat fără a pune în pericol securitatea
sau sănătatea lucratorilor;
sa fie menţinute, printr-o întreţinere adecvată, la
un nivel tehnic corespunzător
208
H.G. nr 1146/2006- EM
Angajatorul este obligat să ia măsuri pentru:
Verificare initiala → după instalarea ET

şi înainte de prima punere în funcţiune
Verificari periodice →
ulterior
Verificari speciale → de fiecare dată
când au apărut evenimente şi/sau
circumstanţe excepţionale care ar putea
să diminueze securitatea în muncă
Verificari dupa fiecare montare → într-

un nou loc de muncă sau într-un nou
amplasament
209
H.G. nr 1146/2006- EM
Verificările:
- Trebuie efectuate de persoane competente, în scopul
asigurării unei instalări corecte şi a bunei funcţionari.
Rezultatele verificarilor:
- se inregistreaza si se pun la dispozitia inspectorilor de
munca;
- se pastreaza o perioada de timp corespunzatoare;
- EM ce se utilizeaza in exteriorul intreprinderii sunt insotite
de dovada ultimei verificari.
210
H.G. nr 1146/2006- EM
Dacă utilizarea unui EM este susceptibilă sa prezinte un risc specific

pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul este obligat sa
ia măsurile necesare pentru a se asigura ca:
utilizarea EM este accesibila

numai lucrătorilor însărcinaţi cu
aceasta atribuţie;
pentru efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi

întreţinerii trebuie desemnaţi lucrători cu atribuţii
în acest sens.
211
H.G. nr 1146/2006- EM
Lucrătorii trebuie să dispună de informaţii adecvate şi,

dacă este cazul, de fise de lucru referitoare la EM utilizate
la locul de munca.
Fişele de lucru conţin:
a) conditiile de folosire a EM;
b) situatiile anormale previzibile;
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din
experienta acumulată în urma utilizării EM.
Informaţiile şi fişele tehnice trebuie sa fie pe

înţelesul lucrătorilor vizati!!
212
H.G. nr 1146/2006- EM
Informarea lucrătorilor
Lucrătorii trebuie sa fie atentionati în legatura cu:

 riscurile la care sunt expusi,
 EM din imediata vecinătate a locului lor de munca,
 modificările prevăzute a fi efectuate, în măsura în care
aceste modificări afectează EM situate în imediata
vecinătate a locului lor de munca, chiar dacă aceşti lucrători
nu utilizează direct aceste echipamente.
213
H.G. nr 1146/2006- Cerinţe minime aplicabile EM
A. Cerinţe minime generale

• Sistemele de comanda care afectează securitatea, trebuie sa
fie vizibile,
vizibile uşor de identificat,
identificat marcate corespunzător.
corespunzător
• Pornirea EM nu trebuie sa fie posibil sa se realizeze decât

numai printr-o acţiune voluntara asupra sistemului de comanda
prevăzut în acest scop.
• Fiecare EM trebuie sa fie prevăzut cu un

sistem de comanda care sa permită
oprirea completa a acestuia în condiţii de
securitate.
214

• Un EM trebuie sa fie prevăzut cu un dispozitiv de oprire de
urgenta,
urgenta în funcţie de pericolele pe care le prezintă
• Un EM care prezintă pericole datorate caderilor sau proiectării de

obiecte trebuie sa fie prevăzut cu dispozitive de securitate
corespunzătoare.
• Un EM care prezintă pericole datorate degajarilor de gaze, vapori

sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie sa fie prevăzut cu
dispozitive corespunzătoare de reţinere şi/sau de evacuare
amplasate în apropierea surselor corespunzătoare de pericol.
215

• EM şi elementele lor componente trebuie, dacă este necesar pentru
securitatea sau sănătatea lucrătorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori
prin alte mijloace.
• Dacă elementele mobile ale unui EM prezintă riscuri de producere de

accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie sa fie prevăzute cu
protectori şi dispozitive de protecţie care sa împiedice accesul în
zonele periculoase
• Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de

munca trebuie sa fie uşor de perceput şi de înţeles şi
lipsite de ambiguităţi.
216

• Operaţiile de întreţinere trebuie sa poată sa fie efectuate când EM
este oprit
• Orice EM trebuie sa fie prevăzut cu dispozitive uşor de

identificat, destinate separarii de fiecare din sursele de
energie.
energie
• Un EM trebuie sa fie prevăzut cu dispozitive de avertizare şi

semnalizare indispensabile pentru asigurarea securităţii lucrătorilor.
• Orice EM trebuie sa fie adecvat pentru protecţia lucrătorilor expusi

riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
indirecta
217
A. Cerinţe minime suplimentare pentru EM specifice

• Cerinţe minime aplicabile echipamentelor de munca mobile, cu sau
fără autopropulsie – Anexa 1, pct. 3.1
• Cerinţe minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru

ridicarea sarcinilor – Anexa 1, pct. 3.2
• Cerinţe minime aplicabile instalaţiilor şi echipamentelor de munca

electrice – Anexa 1, pct. 3.3
218
pentru utilizarea de către lucrători
a echipamentelor individuale de protecţie
ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE
PROTECŢIE = EIP
219
H.G. nr. 1048/2006 – EIP

CAP. II - Obligaţiile angajatorilor
SECŢIUNEA 1 - Prevederi generale
SECŢIUNEA a 2-a - Evaluarea echipamentului individual de protecţie
SECŢIUNEA a 3-a - Reguli de utilizare
SECŢIUNEA a 4-a - Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor
CAP. III - Dispoziţii finale
ANEXA 1 – Tabel pentru evaluarea riscurilor în vederea selectionarii
echipamentelor individuale de protecţie
ANEXA 2 - Lista
ANEXA 3 – Lista orientativa şi neexhaustiva a activităţilor şi sectoarelor de
activitate care pot necesita utilizarea de echipament individual de protecţie
220
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Definitie:
EIP = orice echipament destinat sa fie purtat sau
ţinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori
mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de munca, precum
şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat
în acest scop.
221
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Nu este EIP:
a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt
proiectate în mod special pentru a proteja securitatea şi sănătatea
lucrătorului;
b) echipamentul folosit de serviciile de urgenta şi salvare;
c) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armata,
poliţie ori de alte instituţii de ordine publica;
d) echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport
rutier;
e) echipamentul sportiv;
f) echipamentul de autoaparare sau de descurajare;
g) dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi
factorilor nocivi
222
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
EIP trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient
prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile, metodele sau
procedurile de organizare a muncii.
EIP trebuie să fie utilizat numai după ce s-au luat

toate celelalte măsuri de prevenire!
Conform principiilor generale de prevenire:

prevenire
trebuie adoptate, în mod prioritar, măsuri de protecţie colectivă
faţă de măsurile de protecţie individuală
223
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
EIP introduse pe piaţă sa respecte prevederile

HG nr. 115/2004:
• Să poarte marcaj
• Să poarte, după caz, pictograme, ideograme, cuvinte, fraze care
indică de exemplu:
- nivelul de atenuare acustică şi valoarea indicelui de confort
asigurat de EIP
- clasa de protecţie electrică şi/sau tensiunea de utilizare
aferentă, numărul de serie şi data fabricaţiei
- caracteristici specifice protecţiei respiratorii etc.
224
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
EIP introduse pe piaţă sa respecte prevederile

HG nr. 115/2004:
• Să fie însoţit de fişa de instrucţiuni a producătorului privind:

- depozitarea, utilizarea, curăţarea, întreţinerea, service şi
dezinfectarea
- accesoriile adecvate
- clasele de protecţie şi limitele de utilizare
- termenul limită de perimare sau perioada de ieşire din uz
- semnificaţia marcajelor.
225
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Orice EIP trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără sa

conducă el însuşi la un risc mărit;
b) să corespundă condiţiilor existente la locul de munca;
c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea
sănătăţii lucrătorului;
d) să se potriveasca în mod corect persoanei care îl
poarta, după toate ajustarile necesare .
226
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Condiţii/durata de utilizare a EIP sunt determinate de:
• gravitatea riscului
• frecvenţa expunerii la risc
• caracteristicile postului de lucru
• performanţa EIP
În cazul în care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultană

a mai multor EIP, aceste echipamente trebuie sa fie compatibile şi sa isi
păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.
227
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
EIP este, în principiu, destinat purtării de către o singura

persoana.
Dacă împrejurările impun purtarea EIP de către

mai multe persoane
Se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura ca

aceasta utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio
problema de sănătate sau de igiena.
228
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Obligaţiile angajatorului privind EIP:
 Să furnizeze şi să pună la dispoziţie informaţii adecvate privind fiecare

EIP
 Să distribuie gratuit EIP
 Să asigure buna funcţionare a EIP şi o stare de igiena satisfăcătoare
prin intermediul întreţinerii, repararii şi inlocuirilor necesare
 Să informeze mai întâi lucrătorul despre riscurile impotriva cărora îl
protejeaza purtarea EIP
 Să asigure instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, să organizeze
antrenamente pentru modul de purtare a EIP
 Să asigure consultarea şi participarea lucrătorilor şi /sau a
reprezentanţilor acestora pentru toate măsurile legate de EIP
229
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Obligaţiile angajatorului privind EIP:
 Să evalueze dacă EIP pe care intenţionează să îl folosească

îndeplineşte cerinţele şi condiţiile legale
Aceasta evaluare cuprinde:

a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le posede EIP pentru a fi
eficace impotriva riscurilor, luându-se în considerare orice riscuri pe care
le poate crea echipamentul în sine;
c) compararea caracteristicilor EIP disponibil cu caracteristicile pe care
trebuie sa le posede.
Evaluarea este revizuită în funcţie de modificările aduse oricărui element

al EIP.
230
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Anexele nr. 1-3 din HG 1048/2008:

- au un caracter orientativ;
- conţin informaţii utile pentru stabilirea împrejurărilor sau situaţiilor de risc
în care este necesară utilizarea echipamentului individual de protecţie .
231
Tipuri de EIP
• Dacă se anticipează accidentări sau vătămări ale

sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să
furnizeze EIP pentru:
 protecţia capului,
 protecţia picioarelor,
 protecţia ochilor şi a feţei,
 măşti respiratorii,
 protecţia corpului.
• Prevederile ce au în vedere monitorizarea sănătăţii

trebuie să se aplice independent de utilizarea
echipamentului individual de protecţie.
232
privind
cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau sănătate la locul de muncă
233
H.G. nr 971/2006- Semnalizarea de securitate şi sănătate
CAP. II - Obligaţiile angajatorilor
SECŢIUNEA 1 - Obligaţii generale
SECŢIUNEA a 2-a - Informarea şi instruirea lucrătorilor
SECŢIUNEA a 3-a - Consultarea şi participarea lucrătorilor
CAP. III - Dispoziţii tranzitorii şi finale
ANEXA 1 - Cerinţe minime generale privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate
la locul de munca
ANEXA 2 - Cerinţe minime generale privind panourile de semnalizare
ANEXA 3 - Cerinţe minime privind semnalizarea pe recipiente şi conducte
ANEXA 4 - Cerinţe minime privind identificarea şi localizarea echipamentelor destinate
prevenirii şi stingerii incendiilor
ANEXA 5 - Cerinţe minime privind semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase şi
pentru marcarea căilor de circulaţie
ANEXA 6 - Cerinţe minime privind semnalele luminoase
ANEXA 7 - Cerinţe minime privind semnalele acustice
ANEXA 8 - Cerinţe minime privind comunicarea verbală
ANEXA 9 - Cerinţe minime privind gesturile-semnal
234
Stabileşte cerinţele minime pentru semnalizarea de

securitate şi/sau de sănătate la locul de munca.
Hotărârea NU se aplica semnalizarii prevăzute de

reglementările referitoare la:
- introducerea pe piata a substanţelor şi preparatelor
periculoase,
- introducerea pe piata a produselor şi/sau a echipamentelor,
- semnalizarii utilizate în reglementarea traficului rutier,
feroviar, fluvial, maritim şi aerian.
235
Semnalizarea se referă la:

- un obiect,
- o activitate sau
- o situaţie determinata
Furnizează informaţii ori cerinţe prin intermediul:

- unui panou,
- unei culori,
- unui semnal luminos ori acustic,
- unei comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz;
236
H.G. nr 971/2006- Semnalizarea de securitate şi
sănătate
Semnalizarea permanentă se foloseşte obligatoriu:
Pentru o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie
 Pentru a localiza şi identifica mijloacele de salvare ori prim- ajutor
 Pentru a localiza şi identifica materialele şi echipamentele de prevenire şi
stingere a incendiilor
 Pe recipiente şi de pe conducte
 Pentru locurile în care exista risc de coliziune cu obstacole
 Pentru locurile în care exista risc de cadere a persoanelor
 Pentru marcarea căilor de circulaţie.
Semnalizarea permanentă poate fi formată din panouri şi/sau o

culoare
237
Semnalizarea ocazională, se foloseşte când împrejurările o

impun:
pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o

acţiune specifică, precum şi pentru evacuarea de urgenţă a persoanelor
- semnale luminoase,
- semnale acustice şi/sau
- comunicare verbală.
pentru orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un

risc sau un pericol
- gest-semnal şi/sau
- prin comunicare verbală.
238
Culori de securitate la locul de muncă

Culoare Semnificaţie sau scop Indicaţii şi precizări
Roşu Semnal de interdicţie Atitudini periculoase
Pericol-alarmă Stop, oprire, dispozitiv de oprire de
urgenţă; Evacuare
Materiale şi echipamente Identificare şi localizare
de prevenire şi stingere a
incendiilor
Semnal de avertizare Atenţie, precauţie; Verificare
Galben sau
galben-oranj Semnal de obligaţie Comportament sau acţiune specifică
Obligaţia purtării echipamentului
Albastru
individual de protecţie
Semnal de salvare sau de Uşi, ieşiri, căi de acces,
prim-ajutor echipamente, posturi, încăperi
Verde
Situaţie de securitate Revenire la normal
239
Eficienţa semnalizării
Recomandări:
 evitaţi amplasarea unui număr excesiv de panouri la o distanta prea
mica unul fata de celălalt
 nu utilizaţi concomitent doua semnale luminoase care pot fi confundate;
nu utilizaţi un semnal luminos în apropierea altei surse luminoase
asemănătoare;
nu folosiţi doua semnale sonore concomitent;
nu utilizaţi un semnal sonor dacă zgomotul din mediu este prea puternic;
Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie să fie curăţate,

întreţinute, verificate, reparate periodic înlocuite astfel încât sa se asigure
menţinerea calităţilor lor intrinseci şi/sau funcţionale.
240
Panourile de semnalizare
Să fie confectionate dintr-un material cat mai rezistent la şocuri,
intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant
 Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice sa
asigure o buna vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora
Să fie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare,
orientate în funcţie de unghiul de vedere, ţinându-se seama de
eventualele obstacole, fie la intrarea într-o zona în cazul unui risc
general, fie în imediata apropiere a unui risc determinat sau a
obiectului ce trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat, uşor
accesibil şi vizibil.
241
HG 971/2006– Panouri de interdicţie:
Fumatul interzis Fumatul şi focul Interzis accesul Interzisă stingerea

deschis interzise pietonilor cu apă
Accesul interzis Apă nepotabilă Interzis vehiculelor de A nu se atinge

persoanelor neautorizate manipulare a mărfurilor
242
HG 971/2006– Panouri de avertizare:
Materiale Materiale Materiale Materiale Materiale Greutăţi

inflamabile explozive toxice corozive radioactive suspendate
Vehicule de Pericol electric Pericol general Radiaţii laser Materiale Radiaţii

manipulare combustibile neionizante
Câmp magnetic Pericol de Cădere cu Risc biologic Temperaturi Materiale nocive

puternic împiedicare denivelare scăzute sau iritante
243
HG 971/2006– Panouri de obligativitate:
Protecţie obligatorie a Protecţie obligatorie a Protecţie obligatorie a Protecţie obligatorie a

ochilor capului urechilor căilor respiratorii
Protecţie obligatorie a Protecţie obligatorie a Protecţie obligatorie Protecţie obligatorie

picioarelor mâinilor a corpului a feţei
Protecţie individuală obligatorie Trecere obligatorie Obligaţii generale (însoţit, dacă este
împotriva căderii de la înălţime pentru pietoni cazul, de un panou suplimentar)
244
HG 971/2006–
Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor :
Direcţii de urmat
(indicaţii suplimentare)
Telefon pentru primul- Brancardă Duş de securitate Curăţirea ochilor Centru de prim-
ajutor sau salvare ajutor
Căi/Ieşiri de salvare
245
HG 971/2006– Panouri privind materialele sau
echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor :
Furtun de incendiu Scară Extinctor Telefon pentru

cazurile de incendiu
Direcţii de urmat
(indicaţii suplimentare)
246
HG 971/2006, Semnalizarea de SSM –
Semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase
247
HG 971/2006, Semnalizarea de SSM – Gesturile semnal
Gesturi generale
Start Stop Sfârşit
Mişcări verticale
Ridicare Coborâre Distanţă verticală
Mişcări orizontale
Înainte Înapoi La dreapta La stânga Distanţă

orizontală
Pericol
Pericol
248
RISCUL ELECTRIC
Cerinţe legale şi bune practici
Pericol
electric
249
ELECTROSECURITATEA
Electrosecuritatea include totalitatea metodelor şi mijloacelor de

protecţie împotriva electrocutării.
Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent
electric prin corpul omenesc.
•Clasificarea locurilor de munca din punct de vedere al

electrosecuritatii
 loc de munca putin periculos;
 loc de munca periculos;
 loc de munca foarte periculos.
250
ELECTROSECURITATEA
Loc de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţii normale este caracterizat
simultan prin :
- umiditatea relativă a aerului, max 75% la
temperatura aerului cuprinsă între 15-30ºC;
- pardoseală (amplasament) izolantă.
Loc de muncă periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din
următoarele condiţii :
- umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97%
la temperatura aerului peste 30º dar cel mult 35ºC.
- pardoseala cu proprietăţi conductoare (beton, pământ).
- parte conductoare în legătură electrică cu pământul care
ocupă cel mult 60% din zona de manipulare.
- prezenţă de pulberi conductoare (pilitură de metal, grafit)
- prezenţă de fluide care micşorează impedanţa corpului uman.
251
ELECTROSECURITATEA
Loc de muncă foarte periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel
puţin una din următoarele condiţii:
- umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura
aerului peste 35º;
- părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care
ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare;
- prezenţă de agenţi corozivi.
252
Prevenirea riscului de electrocutare prin atingere directă
Atingere directa = atingere de către om nemijlocit

sau prin intermediul unui element
conductor al părţilor active ale unei
instalaţii electrice.
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă

trebuie să se aplice:
 mijloace (măsuri) tehnice şi
 mijloace (măsuri) organizatorice, după caz.
253
Masuri tehnice (reglementate in standarde si in Regulamentele de exploatare-
intretinere a instalatiilor electrice)
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de lucru

ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice).
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare (protecţie prin
carcasare).
c) - îngrădiri fixe – pot fi de trei categorii:

• îngrădiri cu pereţi şi uşi pline;
• îngrădiri cu plasă metalică;
• îngrădiri cu balustradă.
- îngrădiri mobile – se folosesc pentru protecţia persoanelor
numai în timpul executării unor lucrări în
instalaţii electrice
254
Masuri tehnice
d) protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime
de securitate.
e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a
se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune.
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legare la pământ şi în scurtcircuit .
g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante se aplică atât la lucrări în instalaţii
scoase de sub tensiune cât şi în cazul lucrărilor efectuate fără scoaterea de sub
tensiune a instalaţiilor şi echipamentelor electrice. Lucrările fără scoaterea de sub
tensiune se efectuează de personal autorizat pentru lucru sub tensiune.
255
Mijloacele de protecţie electroizolante sunt:

- prăjini electroizolante;
- cleşti electroizolanţi;
- indicatoare de tensiune;
- indicatoare de corespondenţă a fazelor;
- plăci şi folii electroizolante;
- teci sau degetare electroizolante;
- pălării electroizolante;
- mănuşi şi cizme electroizolante;
- carcase electroizolante;
- platforme electroizolante;
- scule cu mâner electroizolant.
256
Masuri organizatorice:
• admitere la lucru pentru executarea de intervenţie la instalaţii electrice numai a personalului
calificat autorizat şi instruit pentru lucrările specifice;
• executarea intervenţiilor numai în baza documentelor de acces în instalaţii: autorizaţie de
lucru scrise (AL), instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii (ITI- PM), atribuţii de serviciu
(A.S), dispoziţii verbale (DV) sau procese verbale (PV), obligaţii de serviciu (OS) sau pe propria
răspundere (P.R.)
• delimitarea materială a locurilor de muncă.
• eşalonarea operaţiilor de intervenţie în instalaţiile electrice şi respectarea succesiunii
manevrelor conform regulamentelor de manevră.
• elaborarea instrucţiunilor de lucru pentru întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor electrice
pentru intervenţii în instalaţii electrice şi instruirea personalului cu aceste instrucţiuni. Un rol
deosebit îl au instrucţiunile de intervenţie în caz de avarii, accidente, explozii şi incendii şi
efectuarea exerciţiilor practice de intervenţie în asemenea situaţii.
• executarea verificărilor periodice privind starea echipamentelor şi modul de aplicare şi
respectare a măsurilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe.
257
Prevenirea riscului de electrocutare prin atingere indirectă
Atingere indirectă = atingerea de către om a unor părţi

intrate accidental sub tensiune datorită
unui defect electric.
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere

indirectă trebuie să se realizeze şi să se aplice numai
măsuri şi mijloace de protecţie tehnică.
ATENŢIE !!! Este interzisă înlocuirea măsurilor

şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de
protecţie organizatorice.
258
 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice

două măsuri de protecţie: o măsură de protecţie principală care să asigure
protecţia în orice condiţii şi o măsură de protecţie suplimentară care să
asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale.
 De regulă se aplică cumulativ două sau mai multe mijloace de protecţie care
constituie un anumit sistem de protecţie.
 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se asigure
deconectarea sectorului defect (partea instalaţiei sau echipamentului la care
a apărut defectul) în decurs de maxim 3 secunde.
259
Prevenirea riscului de electrocutare prin atingere
indirectă
Masuri tehnice
a) alimentarea la tensiune redusă
b) legarea la priza de pământ se realizează prin racordarea
elementelor protejate împotriva electrocutării prin atingere
indirectă la priza de pământ.
c) legarea la nul de protecţie se realizează prin racordarea
elementelor la care trebuie să se prevadă o protecţie
împotiva electrocutării prin atingere indirectă la punctul de
nul al sursei de energie
NU !
260
Masuri tehnice
d) izolarea suplimentară de protecţie
e) izolarea amplasamentului se realizează prin intercalarea unui strat
electroizolant între om şi pământ, respectiv părţile conductoare care
se află în contact direct sau indirect cu pământul şi care sunt în zona
de manipulare a omului.
f) separarea de protecţie se realizează atunci când circuitul de lucru al
echipamentului electric este separat galvanic de reţeaua de
alimentare cu energie electrică şi izolat faţă de pământ.
g) egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor
h) deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui
curent de defect periculoase.
261
ELECTROSECURITATEA
Primul ajutor in caz de electrocutare

 Prin electrocutare se înţelege totalitatea tulburărilor provocate de trecerea
curentului electric prin corp, urmare a contactului direct sau indirect cu un
conductor electric.
 Se foloseşte termenul de electrocuţie în cazul leziunilor mortale.
 Primul caz de electrocuţie accidentată a fost semnalat în 1897.
 Se consideră următoarele limite maxime admise ale curenţilor prin corpul
omului, pentru un timp mai mare de 3 secunde.
30 mA dacă se consideră R = 0 Ω
10 mA dacă se consideră R = 3000 Ω
262
ELECTROSECURITATEA
 Intervenţia imediată şi competentă în cazul unui accident, salvează

accidentatul, mai ales în cazul unei electrocutări.
 Rapiditatea cu care se intervine în operaţia de salvare prin respiraţie
artificială trebuie să ţină seama permanent de următoarele reguli:
 intervenţia după un minut creează şanse de salvare 95%;
 intervenţia după două minute creează şanse de salvare 90%;
 intervenţia după patru minute creează şanse de salvare 50%
ş.a.m.d.
263
ELECTROSECURITATEA
Cateva masuri immediate ce trebuiesc cunoscute de personalul

ce lucreaza in instalatiile electrice:
- aducerea la viata a accidentatului;
- primul ajutor in caz de stop cardiorespirator;
- oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
- transportarea corecta a unui ranit;
- luarea primelor masuri in caz de incendiu sau
avarii tehnice.
264
MODULUL 4.2

PRIVIND RISCURILE SPECIFICE:
• Manipularea manuală a maselor…………………….HG 1051/2006
• Zgomot………………………………………………….HG 493/2006
• Vibraţii……………………………......................……..HG 1876/2005
• Utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare...HG 1028/2006
pentru manipularea manuală a maselor care prezintă
riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare
(MMM)
Cântăriţi bine înainte de a ridica

Ce este M.M.M. ?
Orice tip de transport sau sustinere a unei mase de către unul
ori mai mulţi lucrători, inclusiv:
ridicarea
aşezarea
impingerea
tragerea
purtarea sau deplasarea unei mase
267
Factori de risc asociaţi M.M.M.
1.Caracteristicile masei
2. Efortul fizic
3. Caracteristicile mediului de munca
4.Cerinţe ale activităţii
5. Aptitudinile şi capacităţile lucrătorilor
268
1.Caracteristicile masei:
 prea grea sau prea mare;
 greu de mânuit şi de prins; instabilă
 cu un conţinut ce riscă să se deplaseze;
 poziţionată astfel încât necesită susţinerea sau
manipularea ei la distanţă faţă de trunchi sau cu flexia ori
răsucirea trunchiului;
 cu margini acuţite, abrazive etc.
269
2. Efortul fizic:
 prea intens;
 implică o mişcare de răsucire a trunchiului;
 antrenează o deplasare bruscă a masei;
 este realizat dintr-o într-o poziţie instabilă.
270
3. Caracteristicile mediului de muncă:

 spaţiu liber insuficient, în special pe verticala;
 sol cu denivelari sau alunecos;
 înălţime nesigură / poziţie de lucru neconfortabilă;
 sol sau plan de lucru la diferite niveluri;
 sol sau plan de sprijin al piciorului instabil;
 temperatura, umiditatea sau circulaţia aerului
necorespunzătoare
271
4. Cerinţe ale activităţii :
 efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicita în
special coloana vertebrala;
 perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de
recuperare;
 distanţe prea mari pentru ridicare, coborare sau
transport;
ritm de munca impus printr-un proces care nu poate fi
modificat de lucrator (lucrul la bandă).
272
Factori de risc individuali :

 Incapacitate fizică a lucrătorului de a indeplini sarcina
de muncă,
 Imbrăcăminte necorespunzatoare, încălţăminte sau alte
efecte personale purtate de lucrători,
Instruire insuficientă sau cunoştinţe ori instruire
necorespunzatoare.
273
Riscurile legate de M.M.M.
M.M.M. - repetată pe o perioadă lungă de timp

poate afecta coloana vertebrală:
274
Riscurile legate de M.M.M.
M.M.M. - repetată pe o perioadă lungă de timp

poate conduce la:
• oboseală, dureri
• vătămări: muşchi, tendoane, ligamente, nervi, vase de
sânge
• boli musculo-scheletice, în special dorso-lombare
• accidente de muncă (fracturi, tăieri, contuzii, entorse
etc.)- determinate de căderea lucrătorului sau de
prăbuşirea materialelor şi a obiectelor manipulate.
275
Obligaţiile angajatorului pentru
prevenirea şi reducere a expunerii la MMM
 Evitarea necesităţii MMM;
Evaluarea condiţiilor de SS pentru tipul de lucrare:

- examinarea carcateristicilor maselor;
- luarea în considerare a caracteristicilor mediului de munca si
cerinţelor activitatii.
Reducerea MMM a greutăţilor prin:

- utilizarea mijloacelor mecanizate
- măsuri organizatorice corespunzătoare.
276
Obligaţiile angajatorului pentru
prevenirea şi reducere a expunerii la MMM
Informarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora

cu privire in special la:
- Greutatea unei mase,
- Centrul de greutate sau partea cea mai grea atunci cand
continutul pachetelor nu este centrat.
Instruirea adecvată asupra tehnicilor corecte de manipulare

pentru ridicare / împingere / tragere;
Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi/sau

de lucru adecvat şi în bună stare (centură lombară).
277
Tehnici de manipulare pentru ridicare
Adoptaţi o poziţie stabilă cu

picioarele despărţite, iar un Începeţi printr-o
picior uşor înainte pentru a bună poziţionare
menţine echilibrul
Gândiţi înainte de
ridicare/manipulare
Ţineţi încărcătura
lângă corp
278
Tehnici de manipulare pentru ridicare
Evitaţi răsucirea sau aplecarea spre

lateral, în special când spatele este
îndoit
Ţineţi capul sus în timpul manipulării Puneţi jos încărcătura

apoi aşezaţi/ajustaţi
279
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile
generate de zgomot
Mai puţin zgomot - mai multă armonie
280
CUM AUZIM ?
Urechea exterioară captează vibraţiile din
aer şi le transmite prin canalul auditiv spre
urechea interioară.
Vibraţia aerului provoacă vibraţia timpanului.
Celulele ciliate din urechea internă transformă

vibraţiile în impulsuri nervoase care se transmit
creierului...senzaţii acustice
281
Nivele de zgomot
Exemple de echipamente producătoare de zgomot

frecvent utilizate
• Echipament Nivel de zgomot

• Excavator 85-95 decibeli
• Drujbă 110 decibeli
• Încărcător frontal 90-95 decibeli
• Foc de armă 140 decibeli
• Picamer 112 decibeli
• Maşină de tuns
• iarbă 90 decibeli
• Tractor 95-105 decibeli
• Flex 90-100 decibeli
282
Nivelul de expunere la zgomot
HG. 493/2006-D2003/10/CE
Nivelul de expunere zilnica la zgomot

[L(EX, 8h)] [dB(A) re. 20 μPa]
Media ponderată în timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o
zi de lucru nominală de 8 ore, definită de standardul SR ISO
1999:1996.
Aceasta noţiune acoperă toate zgomotele prezente la locul de
muncă, inclusiv zgomotul cu caracter de impuls.
Nivelul de expunere saptamanala la zgomot

[L(EX, 8h)
Media ponderată în timp a nivelurilor de expunere zilnica la zgomot
într-o saptamana nominală de 5 zile de lucru de 8 ore, definită de
standardul SR ISO 1999:1996
283
Valori limită de expunere la zgomot
Valori de expunere - declanşează acţiunea angajatorului
Valoare limita de expunere LEX,8h= 87 db(A)

Cu atenuarea realizată de EIP
auditiv purtat de lucrător
Pvârf = 200 Pa
Valoare de expunere superioară - LEX, 8h= 85dB(A)

declanşează actiunea
Pvârf = 140 Pa
Valoare de expunere inferioară - LEX,8h= 80db(A)
declanşează acţiunea Pvârf=112 Pa
Nivelul săptămânal de
< 87db(A)
expunere la zgomot
284
LIMITE MAXIME ADMISE PENTRU ZGOMOT (H.G. 601/2007)
LA POSTURILE DE MUNCĂ CU SOLICITARE NEUROPSIHICĂ
ŞI PSIHOSENZORIALĂ CRESCUTĂ ŞI DEOSEBITĂ
Nivel admis
Complexitatea de zgomot
muncii Locul de muncă
Lech,z dB(A)
Posturi de muncă cu
solicitare neuropsihică
• Laboratoare de încercări sau depanări
• Cabine de supraveghere a proceselor tehnologice 75
şi psihosenzorială • Puncte vamale
crescută
Posturi de muncă cu • Studiouri RTV şi cinematografice
solicitare neuropsihică
• Cabine de comandă şi control (de ex.: dispecerat energetic,
dispecerat mijloace de transport rutier, feroviar, naval) 60
şi psihosenzorială • Laboratoare pentru măsurări, cercetare şi proiectare
deosebită • Birouri sau încăperi cu calculatoare
• Săli de tratament
• Ghişee unde se lucrează cu publicul, manipulare de valori,
cartare poştală
• Încăperi pentru redactare mass-media scrisă şi audio
• Cabinete medicale, săli de studiu, clase, amfiteatre,
biblioteci
• Săli de operaţie şi tratament

• Ateliere de creaţie
• Săli de dirijare şi informare trafic aerian
50
Lech,z – NIVEL DE ZGOMOT ECHIVALENT CONTINUU 285
RISCURI LEGATE DE EXPUNEREA LA ZGOMOT
TINNITUS- senzaţia auditivă de
ţiuit, şuierat, vâjâit, zumzăit.
PIERDEREA AUZULUI - hipoacuzie, surzenie, cauzate

de distrugerea cililor auditivi ai urechii interne.
RISC CRESCUT DE ACCIDENTARE - împiedica lucrătorii

să audă şi/sau să înţeleagă corect comunicarea şi
semnalizarea la locul de muncă sau în trafic.
EFECTE FIZIOLOGICE - oboseală, tulburări digestive,

cardiovasculare (creşterea tensiunii arteriale)
şi neuropsihice (stres).
286
OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI
pentru prevenirea şi reducere a expunerii la ZGOMOT
EVITAREA RISCULUI
EVALUAREA RISCULUI
MĂSURAREA NIVELULUI DE ZGOMOT
ELIMINAREA RISCULUI LA SURSA
287
pentru prevenirea şi reducere a expunerii la ZGOMOT
REDUCEREA RISCULUI:
Alegerea altor metode de lucru
Alegerea E.M. adecvate care emit cel mai mic nivel de zgomot
Proiectarea/amplasarea locului de muncă-postului de lucru
Informarea şi formarea privind utilizarea corectă a EM
288
pentru prevenirea şi reducerea expunerii la ZGOMOT
REDUCEREA RISCULUI:
Mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului aerian:

- ecrane/ carcase/ căptuşeli fonoabsorbante
- reducerea zgomotului structural prin amortizarea
zgomotului sau prin izolare
Programe adecvate de întreţinere a EM /locului de muncă
 Organizarea muncii pentru reducerea zgomotului:

- limitarea duratei expunerii
- limitarea intensităţii expunerii
- stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul
programului de lucru.
289
ATUNCI CÂND VALOARE DE EXPUNERE >80 dB(A) şi <85 dB(A):
 Punerea la dispoziţia lucrătorilor a EIP auditivă
ATUNCI CÂND VALOARE DE EXPUNERE >85 dB(A):
 Stabilirea şi aplicarea unui Program de măsuri tehnice şi

organizatorice
 Semnalizarea corespunzătoare a locurilor de muncă
 Delimitarea locului de muncă şi limitarea accesului la acesta,
dacă este posibil tehnic.
 Utilizarea obligatorie a EIP auditivă
 Încăperi de odihnă cu zgomot redus.
290
VALOAREA LIMITĂ DE EXPUNERE, 87 dB(A),

NU TREBUIE SĂ FIE DEPĂŞITĂ!
ATUNCI CÂND SE DEPĂŞEŞTE VALOAREA LIMITĂ DE

EXPUNERE:
- sa iau de îndată măsuri de reducere a expunerii sub valorile
limita de expunere;
- se identifică cauzele expunerii excesive;
- se adaptează măsurile de prevenire şi protecţie pentru a evita

orice recurenţă.
291
INFORMAREA / FORMAREA LUCRĂTORILOR PRIVIND:

- natura riscurilor legate de expunerea la zgomot;
- măsurile luate pentru eliminarea/reducerea la minimum a riscurilor;
- valorile limită de expunere şi valorile de expunere de la care se
declanşează acţiunea de prevenire;
- rezultatele evaluării şi măsurării zgomotului;
- folosirea corecta a mijloacelor de protecţie auditivă;
- condiţiile în care lucrătorii au dreptul la supravegherea sănătăţii.
CONSULTAREA ŞI PARTICIPAREA LUCRĂTORILOR LA:

- evaluarea riscurilor şi identificarea măsurilor de prevenire;
- alegerea mijloacelor individuale de protecţie auditivă;
292
SUPRAVEGHEREA
SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR
SCOP: diagnosticarea precoce a oricăror pierderi auditive datorate

zgomotului şi păstrarea funcţiei auditive;
- dosar medical – medic de medicina muncii;
- examen medical periodic, inclusiv testarea auzului atunci când

expunerea la zgomot depăşeşte valoarea de 85 dB(A);
- examen medical periodic, inclusiv control audiometric preventiv atunci

când expunerea la zgomot depăşeşte valoarea de 80 dB(A);
293
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile
generate de vibraţii
Vibraţiile zdruncină sănătatea !
294
CE SUNT VIBRAŢIILE ?
•Vibraţiile sunt oscilaţii sau ciocniri produse de echipamente de

muncă şi transmise corpului uman la contactul direct cu acestea.
(Ex. ferăstrăul cu lanţ, ciocanul pneumatic etc.)
• Vibraţii transmise întregului corp (excavatoare,

camioane, buldozere, maşini de nivelat etc.)
• Vibraţii transmise sistemului mână-braţ (aparate de

rectificat, ferăstraie cu lanţ, ferăstraie manuale, topoare,
maşini de găurit, etc.)
295
Valori limită de expunere la VIBRAŢII
Pentru vibratiile transmise sistemului mână-braţ:
valoarea limita
de expunere zilnica profesională 5 m/s²
calculată pentru o perioada de referinta de 8 ore
valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează

acţiunea, 2,5 m/s²
296
Valori limită de expunere la VIBRAŢII
• Pentru vibratiile transmise întregului corp:
valoarea limita
de expunere zilnica profesională 1,15 m/s²
valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează

acţiunea, 0,5 m/s²
297
RISCURI LEGATE DE EXPUNEREA LA VIBRAŢII ?
Expunere pe termen scurt:

• oboseală rapidă
• lipsa concentrării
• înrăutăţirea vederii
Expunere pe termen lung:

• afecţiuni musculo-scheletice-
mai ales probleme ale coloanei vertebrale
• afecţiuni ale circulaţiei sângelui-

mai ales la degete.
Wigley F. Raynaud’s Phenomenon. N Engl J Med

2002 vol. 347 No. 13. Pp 1001-1008
298
pentru prevenirea şi reducerea expunerii la VIBRAŢII
 EVALUAREA RISCULUI PRIN:

- observarea practicilor de lucru
- Informaţii furnizate de producătorul EM
MĂSURAREA NIVELULUI DE VIBRAŢII CU

- aparatură specifică
- metodologie corespunzătoare
ELIMINAREA SAU REDUCEREA RISCULUI LA

SURSA
299
REDUCEREA RISCULUI LA SURSĂ:
 Alegerea altor metode de lucru
 Alegerea E.M. adecvate, ergonomice, care produc cele mai

puţine vibraţii
 Furnizarea de echipamente auxiliare care reduc riscul

leziunilor provocate de vibratii, cum ar fi:
- scaunele care atenuează efectiv vibraţia întregului corp
- mânere care reduc vibraţiile transmise sistemului mână-
braţ;
300
REDUCEREA RISCULUI LA SURSĂ:

Programe corespunzătoare de întreţinere pentru echipamentele
de munca, locul de munca şi sistemele de la locul de munca;
Proiectarea şi amplasarea locurilor de muncă şi a posturilor de
lucru;
 Informarea şi formarea privind utilizarea corectă a EM
Limitarea duratei şi intensitatii expunerii;
Programe de lucru corespunzătoare cu perioade de odihna

adecvate;
 Furnizarea de îmbrăcăminte pentru protejarea impotriva
frigului şi umezelii a lucrătorilor expusi.
301
VALOAREA LIMITĂ DE EXPUNERE (VLE)

NU TREBUIE SĂ FIE DEPĂŞITĂ!
DACĂ VLE ESTE DEPĂŞITĂ :
- sa iau imediat măsuri de reducere a expunerii sub VLE;
- se identifică motivele pentru care VLE a fost depăşită;
- se imbunataţesc măsurile de protecţie şi prevenire pentru a

preveni o noua depăşire a VLE.
302
INFORMAREA / FORMAREA LUCRĂTORILOR PRIVIND:
- măsurile luate pentru eliminarea/reducerea la minimum a riscurilor

datorate vibraţiilor mecanice;
- valorile limită de expunere şi valorile de expunere de la care se

declanşează acţiunea de prevenire;
- rezultatele evaluării şi ale măsurării vibraţiilor mecanice;
- leziunile care ar putea fi produse de echipamentele de lucru utilizate ;
- cum şi de ce trebuie detectate şi raportate semnele de leziune.
CONSULTAREA ŞI PARTICIPAREA LUCRĂTORILOR
303
Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în
munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare
H.G. 1.028/2006 - echipamente cu ecran de vizualizare
DEFINIŢII
echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau
alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare folosit;
post de lucru - ansamblu care cuprinde:

• un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu tastatura, sau un
dispozitiv de introducere a datelor
• un program care stabileşte interfata operator/masina
• accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de discheta şi/sau unitate
optica, telefon, modem, imprimanta, suport pentru documente,
• scaun
• masa sau suprafata de lucru,
• mediul de munca înconjurător;
EXCEPŢII
a) cabina soferului sau cabina de comanda în cazul vehiculelor şi
maşinilor;
b) sistemele informatice de la bordul mijloacelor de transport;
c) sistemele informatice destinate în principal utilizării publice;
d) sistemele portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de
lucru;
e) maşinile de calculat, casele de marcat şi orice echipament prevăzut
cu un mic dispozitiv de afişare sau de măsurare a datelor, necesar
pentru utilizarea directa a acestui echipament;
f) maşinile de scris de conceptie clasica, de tipul "maşini de scris cu
fereastra".
H.G. 1.028/2006 - echipamente cu ecran de
vizualizare
Obligaţiile angajatorilor
Analiza posturilor de lucru pentru evaluarea condiţiilor de securitate şi sănătate
oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru
vedere, probleme fizice şi solicitare mentala.
Luarea măsurilor adecvate pentru a remedia riscurile constatate, ţinând seama
de efectele suplimentare şi/sau combinate ale riscurilor identificate.
Luarea măsurilor adecvate pentru ca posturile de lucru sa îndeplinească

cerinţele minime de SSM.
Planificarea sarcinilor lucrătorului astfel încât folosirea zilnica a ecranului de

vizualizare sa fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate,
care sa reducă suprasolicitarea în fata ecranului de vizualizare.
Pauză: 2-3 minute exerciţii

Protecţia ochilor şi a vederii
Lucrătorii trebuie sa beneficieze de un examen corespunzător

al ochilor şi al vederii,
vederii efectuat de o persoana care are
competenta necesară:
a) înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare, prin
examenul medical la angajare;
b) ulterior, la intervale regulate;
c) ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de
activitatea la ecranul de vizualizare.
Protecţia ochilor şi a vederii

Lucrătorii beneficiază de un examen oftalmologic, dacă este necesar.
Dacă rezultatele examenelor medicale arata ca este necesar şi dacă nu

se pot utiliza dispozitive normale de corectie, lucrătorilor trebuie sa li se
furnizeze dispozitive de corectie speciale, care sa corespundă activităţii
respective.
Măsurile de protecţie nu trebuie sa implice în nici

un caz costuri financiare pentru lucrători.
H.G. 1.028/2006 - Cerinţe minime pentru echipament
Masa sau suprafata de lucru

• Masa sau suprafata de lucru trebuie sa aibă o
suprafata puţin reflectanta, sa aibă dimensiuni
suficiente şi sa permită o amplasare flexibila a
ecranului, tastaturii, documentelor şi
echipamentului auxiliar.
• Suportul pentru documente trebuie sa fie stabil şi
uşor de reglat şi trebuie pozitionat astfel încât sa
diminueze miscarile incomode ale capului şi
ochilor.
• Trebuie sa existe spaţiu suficient pentru a permite
lucrătorilor o poziţie confortabila.
H.G. 1.028/2006 - Cerinţe minime pentru echipament
Scaun de lucru
• Scaunul de lucru trebuie sa fie stabil şi sa asigure
operatorului libertate de mişcare şi o poziţie confortabila.
• Scaunul trebuie sa poată fi reglat pe verticala.
• Spatarul scaunului trebuie sa poată fi înclinat şi reglat pe
verticala.
• Un reazem pentru picioare trebuie pus la dispoziţie celor
care îl doresc.
H.G. 1.028/2006 - Cerinţe minime pentru mediul de muncă
Spaţiu
• Prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie
sa asigure utilizatorului un spaţiu suficient, care sa îi permită
sa isi schimbe poziţia şi sa varieze miscarile.
Iluminat
• Iluminatul general şi iluminatul local (lampi de lucru) trebuie sa asigure condiţii de
iluminat satisfăcătoare şi un contrast corespunzător între ecran şi mediul înconjurător,
ţinând seama de tipul de activitate şi de necesităţile vizuale ale utilizatorului.
• Stralucirile şi reflexiile suparatoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie
evitate prin amenajarea locului de munca şi a postului de lucru în funcţie de amplasarea
şi caracteristicile tehnice ale surselor de lumina artificiala.
Reflexii şi straluciri
• Posturile de lucru trebuie sa fie amenajate astfel încât sursele de
lumina, cum ar fi ferestrele şi alte deschideri, pereţii transparenti
sau translucizi, precum şi echipamentele şi pereţii de culori
deschise, sa nu provoace straluciri orbitoare directe şi sa
antreneze cat mai puţin posibil reflexii pe ecran.
• Ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire,
cu posibilităţi de reglare pentru a atenua lumina naturala la postul
de lucru.
Zgomot
• La amenajarea postului/posturilor de lucru trebuie sa se ţină seama de zgomotul emis de
echipamentul care aparţine postului/posturilor de lucru, în special pentru a se evita
distragerea atentiei sau perturbarea comunicării verbale.
Caldura
• Echipamentele care aparţin postului/posturilor de lucru nu trebuie sa creeze disconfort
lucrătorilor prin producerea de caldura în exces.
Radiatii
• Toate radiatiile, cu excepţia partii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie reduse
la niveluri neglijabile în ceea ce priveşte protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor.
Umiditate
• Trebuie sa fie atins şi menţinut un nivel de umiditate corespunzător.
MODULUL 4.3

PRIVIND RISCURILE SPECIFICE:
• Agenţi chimici…………………………………….…….HG 1218/2006
• Agenţi cancerigeni şi mutageni……………...……….HG 1093/2006
• Azbest……………………………......................……..HG 1875/2005
• Agenţi biologici…………………………………...…....HG 1092/2006
AGENŢI CHIMICI PERICULOŞI LA LOCUL DE MUNCĂ
AGENTI CHIMICI………..................H.G. 1218/2006

CANCERIGENI SAU MUTAGENI - H.G 1093/2006
AZBEST……….…. H.G.1875/2005 + H.G.601/2007
Nu lăsaţi agenţii chimici să vă

corodeze sănătatea!
316
1. LEGISLAŢIA REFERITOARE LA AgChP
A) Legislaţia privind protecţia securităţii şi sănătăţii

lucrătorilor;
B) Legislaţia privind clasificarea/ etichetarea / ambalarea

SPChP, în vederea plasării pe piaţă;
C) Legislaţia privind transportul mărfurilor periculoase pe

calea fertă/ rutier sau maritim
317
1A) Legislaţia privind protecţia SSM:
Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă

H.G. 1218/2006 – Agenţi chimici
H.G. 1093/2006 - Agenţi cancerigeni sau mutageni
H.G. 1875/2003 +H.G 601/2007– Azbest
 H.G. 355/2007- Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor
H.G. 971/2006 - Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la
locul de muncă
Legea 360/2003- Regimul S.P.Ch.P.
318
1B) Legislaţia privind clasificarea /etichetarea/ambalarea
S.P.Ch.P în vederea plasării pe piaţă
 H.G. nr. 1408/2008- cu cele 6 Anexe

A1-criteri de generale de clasificare şi etichetare a substanţelor şi preparatelor periculoase;
A2-lista substanţelor clasificate şi etichetate;
A3-prevederi referitoare la sistemul de închidere, rezistent la deschidere de către copii;
A4-simboluri şi indicaţii de pericol pentru substanţe şi preparate periculoase;
A5-natura riscurilor specifice atribuite substanţelor şi preparatelor periculoase (fraze de risc-R);
A6-recom. de prudenţă privind substanţele şi preparatele periculoase (fraze de securitate-S).
REGULAMENTUL nr. 1907/2006 privind REACH-

înregistrarea/evaluarea/autorizarea si restricţionarea substanţelor
chimice
Anexa II - Ghid pentru întocmirea fişelor cu date de securitate
1 C) Legislaţia privind transportul mărfurilor periculoase
pe calea ferată/ rutier sau maritim
TRANSPORT PE CALEA FERATĂ : O.G. 49-1999/ , H.G.323-2000 /

Ordin MLPTL 891-2003 / Ordin MTCT 2.224-2004 / Ordin MTCT 644-
2005/ O.G. 7-2005
TRANSPORT RUTIER O.U.G.109-2005 /O.G. 48-1999/ L.31-1994

Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor
periculoase (A.D.R.)/ H.G. 1.374-2000- Normele (A.D.R.)
•certificat A.D.R. de pregătire profesională eliberat de M. T. pentru
conducătorii de autovehicule;
• certificat de agreare - "R. A.R." pentru anumite tipuri de vehicule
rutiere care transporta mărfuri periculoase;
•certificat de consilier de siguranţă de pregătire profesională eliberat de
M. T., prin Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R.;
2. INFORMAŢII GENERALE DESPRE AgChP
DEFINIŢIE:
Orice agent chimic care poate prezenta un RISC pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor datorită:
 Proprietăţilor fizico-chimice sau toxicologice
 Modului de utilizare
 Modului în care sunt prezenţi la locul de muncă
INCLUSIV
 Orice agent chimic căruia i s-a atribuit o valoare limită de
expunere!!
321
Valorile limită Reprezintă limita mediei ponderate în funcţie de

obligatorii timp a concentraţiei unui AgCh în aerul zonei în
naţionale de care respiră lucrătorul, pentru o perioadă de
expunere referinţă specificată, 8 ore sau 15 minute
profesională
VLEP sunt stabilite în Anexa 1 a H.G. 1218/2006
pentru 594 de AgCh
Este obligatorie respectarea VLEP
322
Valorile Reprezintă limita concentraţiei, în mediul biologic

limită de referinţă, a unui Ag Ch relevant, a
biologice metabolismului său ori a unui indicator al efectului.
obligatorii
naţionale Sunt stabilite în Anexa 2 a H.G. 1218/2006 pentru
52 de AC
Sunt stabilite pe baza valorilor stabilite la nivel
comunitar, fără să le depăşească
323
1. H.G. 1218/2006, Anexa 1- valori limita obligatorii naţionale de

expunere profesională ale agenţilor chimici–594 ag. ch.
2. H.G. 1218/2006, Anexa 2- valori limită biologice obligatorii – 52

de substanţe
3. HG 1218/2006, Anexa 3- interdicţii
4. HG nr.1408/2008/Anexa 2- Lista substantelor periculoase

clasificate si etichetate
324
5. HG 1093/2006 Anexa 1 – Lista substanţelor, preparatelor şi

procedeelor care pot duce la apariţia cancerului
6. HG 1093/2006 Anexa 3- valori limită naţionale de expunere

profesională pentru agenţi cancerigeni (benzen/clorură de vinil
monomer si pulberea de lemn de esenţă tare ŞI 10 pulberi)
7. HG 355/2007, III Agenţi fizico-chimici- Valori limită de

expunere profesională la pulberi (18 pulberi)
325
TIPURI DE EXPUNERE LA AgChP
SAU CĂI DE PĂTRUNDERE ÎN ORGANISM
Inhalare (inspirare), pe căile respiratorii:

- praf, fum (de ex. cuarţ, metale)
- fibre (de ex. azbest)
- gaze iritante (de ex. dioxid de sulf)
- gaze asfixiante (de ex. dioxid de carbon)
- Gaze alergene (de ex. izocianat)
- Solvenţi organici volatili-provoacă leziuni organelor interne
Contact cutanat, cu pielea sau cu mucoasele

- substanţe corozive (de ex. acizi)
- substanţe alergene (de ex. epoxizi)
- substanţe care pătrund prin piele
(de ex. anumiţi solvenţi)
Ingestie (inghiţire), a lichidelor, solidelor

326
EFECTELE ASUPRA SĂNĂTĂŢII

efect local- se manifestă la locul de contact cu agentul chimic
periculos - ex: iritaţia căilor respiratorii cauzate de inhalarea de
amoniac sau arderea pielii urmare unui contact cu acid sulfuric
 efect sistemic: se manifestă în diferite zone ale organismului, la

distanţă de punctul de contact cu agentul chimic periculos – ex.
leziunile hepatice cauzate de inhalarea unor solventi sau leziunile
neurologice datorate inhalarii de vapori de mercur
327
EFECTELE ASUPRA SĂNĂTĂŢII

efect acut: apare după o perioadă de expunere de scurtă
durată, se manifestă imediat
 efect cronic: apare după o expunere de durată/repetată, se
manifestă după perioade de timp ce pot fi îndelungate, de zeci de
ani (efect întârziat)
efect reversibil- manifestările asupra stării de sănătate
încetează după încetarea expunerii
 efect ireversibil: manifestările asupra stării de sănătate
persistă şi după încetarea expunerii, chiar dacă se aplică
tratament medical
328
3. PERICOLE ASOCIATE AGENŢILOR CHIMICI
Anexa 4 - HG.1408/2008
• PERICOLELE SUNT SEMNALIZATE PRIN:
10 SIMBOLURI GRAFICE DE AVERTIZARE, RECUNOSCUTE

PE PLAN EUROPEAN:
- 5 sănătatea umană
- 4 fizico-chimice
- 1 mediu
329
Legea 360/ 2003 - art 22 (2)
ATENŢIE: Producătorii, distribuitorii, utilizatorii,

importatorii şi exportatorii sunt obligaţi!
Să furnizeze inspectoratului teritorial de muncă lista

cu substanţele şi preparatele chimice periculoase pe
care le deţin, cu precizarea categoriei din care fac
parte.
330
5. RISCURILE ASOCIATE AgCh P
 RISC FIZICO-CHIMIC: F+, F, E, O,

(accidente de muncă)
 incendii-explozii - intoxicatii acute, arsuri, leziuni
 RISC TOXICO-BIOLOGIC: T+, T, Xn, Xi, C

(boli profesionale)
 Afectiuni cronice, cancer, alergii,
 Sensibilizări
331
6A. IDENTIFICAREA AgCh - HG 1218/2006, 12(1)
 Identificarea tuturor AgChP - materii prime/ produse

intermediare/ produse finite/ emisii sau scăpări şi a cantităţilor şi
a tipului de exunere
 Identificarea activităţilor (inclusiv de întreţinere, reparaţii,

curăţenie sau repararea unei clădiri) şi a numărului de lucrători
expuşi
 Identificarea condiţiilor de utilizare (spaţiul/ modul de operare-

în sistem închis sau deschis/ durata expunerii)
332
6B. COLECTAREA INFORMAŢIILOR
SURSE DE INFORMAŢII:
 Eticheta produsului – HG 1408/2008
 Fişa cu Date de Securitate – Regulamentul 1907/2006
 Medicul de medicina muncii
 Specialişti în domeniu:
- Agenţia Naţională pentru Protectia Mediului (www. anspcp.ro)
- Inspecţia Muncii (www.inspectmun.ro)
- Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în muncă (România)
(www.protectiamuncii.ro)
333
ETICHETA PRODUSULUI (HG 1408/2008, art9)
1. Denumirea recunoscută internaţional, sau cea din Anexa 2 a HG

1408/2008
2. Numele si adresa completa, inclusin nr. Tel., al persoanei cu sediul/
domiciuliu in CE responsabila pentru introducerea pe piata (producator,
importator, distribuitor)
3. Simbolurile de pericol ( Anexa 4 - HG.1408/2008)
4. Fraze de risc de tip R- (HG 1408/2008, Anexa 5-fraze R01-R68 )
5. Fraze de securitate de tip S- măsurile de precauţii

(HG 1408/2008, Anexa 6 - 64 fraze de scuritate)
6. Numărul de inventar european CE
334
FISA CU DATE DE SECURITATE (FDS)
Producătorii au obligaţia :
• Să redacteze în limba româna FDS pentru fiecare substanţă
sau preparat periculos şi să o actualizeze
• Să transmită FDS în mod gratuit şi sistematic clientului
Utilizatorul are obligaţia:

• Să pună FDS la dispoziţia medicului de medicina muncii şi la
dispoziţia lucrătorilor
335
FISA CU DATE DE SECURITATE

Regulamentul REACH nr. 1907/2006
1. Identificarea substanţei/preparatului şi a societăţii/întreprinderii
2. Identificarea pericolelor
3. Compoziţie/informaţii privind componenţii
4. Măsuri de prim ajutor
5. Măsuri de combatere a incendiilor
6. Măsuri în cazul pierderilor accidentale
7. Manipulare şi depozitare
8. Controlul expunerii/protecţia personală
336
FISA CU DATE DE SECURITATE

Regulamentul REACH nr. 1907/2006
9. Proprietăţi fizice şi chimice
10. Stabilitate şi reactivitate
11- Informaţii toxicologice
12- Informaţii ecotoxocologice
13. Consideraţii privind eliminarea
14. Informaţii privind transportul
15. Informaţii privind reglementarea
16. Alte informaţii

337
6C. EVALUAREA RISCULUI CHIMIC
HG 1218/2006, evaluarea riscului :

 trebuie prezentată în forma corespunzătoare (art. 14-1);
 se actualizează, în special, dacă s-au produs schimbări semnificative
sau când rezultatele supravegherii stării de sănătate fac necesar acest
lucru (art 14-2)
se face pe baza riscului prezentat de toţi agenţii chimici prezenţi, în
combinaţie (art 14-4);
 se face pentru toate activităţile, inclusiv cele de întreţinere, reparaţii,
(art.14-3);
 se face obligatoriu înaintea începerii unei activităţi noi care implică
agenţi chimici periculoşi (art.15);
338
HG 1218/2006, art 12(2) - Evaluarea riscului va ţine cont de:

 proprietăţile periculoase ale agenţilor prezenţi;
 informaţiile date de furnizor: etichetă, F.T.S .;
 nivelul, tipul şi durata expunerii;
 condiţiile de lucru (cantităţi)
 valorile limită de expunere profesională sau valorile limită biologice
şi rezultatele măsurărilor agenţilor
339
HG 1218/2006, art. 18 - Rezultatul evaluării riscului poate

releva:
Măsuri de eliminare sau de reducere la

Un risc redus minimum a riscului
(art 17- HG 1218/2006)
Măsuri specifice de protecţie, prevenire şi

Prezenţa unui risc supraveghere
(art.19-29 si art. 38-42-HG 1218/2006)
340
6D. Masuri de eliminare sau de reducere la minimum
a riscului HG 1218/2006 -art 17
1. Proiectarea şi organizarea sistemelor de muncă;
2. Dotarea cu echipament corespunzător pentru lucrul cu agenţi chimici /

proceduri de întreţinere
3. Reducerea la minimum a numărului de lucrători expuşi sau care pot fi

expuşi;
4. Reducerea la minimum a duratei şi intensităţii de expunere.
341
6D. Masuri de eliminare sau de reducere la minimum
a riscului HG 1218/2006 -art 17
5. Măsuri corespunzătoare de igienă;
6. Reducerea cantităţii de AgCh chimic prezent la locul de muncă;
7. Proceduri adecvate de lucru / manipulare/ depozitare/ transport;
8. Proceduri de lucru pentru deşeurile care conţin AgCh:
342
6E. MASURI SPECIFICE DE PROTECTIE SI
PREVENIRE HG 1218/2006 –art. 19-29
1. ELIMINAREA - SUBSTITUIREA - înlocuirea agentului chimic periculos cu un agent sau

proces chimic care, în condiţiile utilizării, nu este periculos sau este mai puţin periculos
2. REDUCEREA RISCULUI LA MINIMUM

- Utilizarea echipamentelor şi a materialelor potrivite
-Protecţia colectivă la sursa riscului: procesare în sistem închis, automatizare, ventilare
generală si locală etc.
- Protecţia individuală, inclusiv EIP: vestiare, duşuri, sală de mase, materiale igienico-
sanitare, instruire si informare întreţinerea corespunzătoare a EIP si EIL
3. MASURAREA AGENTILOR CHIMICI - în mod regulat şi ori de câte ori se produce o

schimbare care poate afecta expunerea/ Se compară valorile măsurate cu valorile limită de
expunere naţionale
4. Supravegherea medicală a lucrătorilor
343
6E. MASURI SPECIFICE DE PP A
RISCULUI DE INCENDIU-EXPLOZIE (HG 1218/2006 –art.24)
1. Prevenirea prezenţei substanţelor inflamabile, sau chimic instabile,

în concentraţii periculoase la locul de muncă
2. Eliminarea/evitarea surselor de aprindere care pot produce explozii

sau incendii
3. Depozitarea separată a agenţilor chimici incompatibili
4. Limitarea/diminuarea efectelor exploziilor si incendiilor
344
6F. MĂSURI APLICABILE ÎN CAZ DE
ACCIDENT/INCIDENT/URGENTE HG 1218 –art 25-29
1. Proceduri/planuri de urgenţă care vor fi puse în aplicare, inclusiv:

exerciţii adecvate, efectuate la intervale regulate/ dotări pentru primul
ajutor
2. Măsuri de prevenire a efectelor şi de informare a angajaţilor asupra

efectelor
3. Asigurarea de EIP pentru lucrătorii cărora li se permite să lucreze în

zona afectată
4. Măsuri pentru a asigura sisteme de avertizare/ sisteme de

comunicare
345
6G. INTERDICŢII- HG 1218/2006 art 39
Este interzisă în orice lucrare de vopsitorie întrebuinţarea carbonatului bazic

de plumb - ceruza, a sulfatului de plumb şi a tuturor produselor conţinând
aceşti pigmenti, cu excepţia vopsirii vagoanelor de cale ferată, a podurilor de
cale ferată, a fundului dublu al vapoarelor, a picturii decorative-prin utilizarea
sub forma de pasta sau de vopsea gata preparată.
Este interzisă vopsirea prin pulverizare cu oxid(miniu) de plumb
Este interzisă munca tinerilor sub 18 ani/a femeilor la lucrările de vopsit cu

produse cu carbonat bazic de plumb/sulfat de plumb/miniu de plumb şi a
tuturor produselor care conţin aceşti pigmenti.
Este interzisă producerea, fabricarea sau utilizarea la locul de muncă a

agenţilor chimici prevăzuţi în anexa nr. 3, (art.34)
346
6G. INTERDICŢII- HG 1875/2005-AZBEST
Se interzic activităţile care expun lucrătorii la fibre de azbest în

timpul:
a) extracţiei azbestului;
b) fabricării şi prelucrării produselor din azbest;
c) fabricării şi prelucrării produselor cu conţinut de azbest
adăugat în mod deliberat.
Fac excepţie activităţile de tratare şi eliminare a produselor

provenite din demolarea şi îndepărtarea azbestului.
347
6I. INFORMAREA SI INSTRUIREA LUCRATORILOR - HG1218/2006
Angajatorul trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor:

-Informaţii despre Ag.Ch.P ( denumire, riscuri,VLE);
-Precauţii/ acţiuni necesare pentru a se proteja
- Fişele Tehnice de Securitate ale agenţilor chimici folosiţi;
Aceste informatii, se furnizează prin:

Comunicare orală;
Instruire şi pregătire individuală;
Instruire pe suport scris.
Informaţiile trebuie actualizate astfel încât să ţină cont de

modificarea condiţiilor
348
6. PREVENIREA RISCULUI CHIMIC
AGENTI CANCERIGENI şi AZBEST-HG 1093/2006şi HG 1875/2005
Măsuri suplimentare de igienă şi protecţie individuală:
a) nu se mănâncă, nu se bea, nu se fumează în zonele de lucru;
b) dotarea cu EIP adecvat / echipament special adecvat;
c) depozitarea separată a EIP/ echipamentului special/ îmbrăcămintea de

stradă;
d) grupuri sanitare şi duşuri, suficiente şi adecvate;
e) EIP depozitat corect în locuri bine stabilite, verificat şi curăţat dacă este
posibil înainte şi obligatoriu după fiecare utilizare;
f) EIP cu deficienţe este reparat sau înlocuit înainte de următoarea utilizare.
349
AGENTI CANCERIGENI şi AZBEST-HG 1093/2006şi HG 1875/2005
MĂSURI SUPLIMENTARE : Se va întocmi
• Lista nominală actualizată a lucrătorilor implicaţi în activităţile cu

agenţi cancerigeni, cu precizarea expunerii la care ei au fost supuşi,
dacă aceasta informaţie este disponibilă;
• Registru de evidenţă a lucrătorilor expuşi la azbest, natura şi durata
activităţii şi a expunerii
•Dosar medical individual
LISTA şi REGISTRUL LUCRĂTORILOR
ŞI DOSARUL MEDICAL
SE PĂSTREAZĂ TIMP DE 40 DE ANI DE LA INCETAREA EXPUNERII
350
AZBEST - HG 1875/2005
MĂSURI SUPLIMENTARE :
Înainte de începerea lucrărilor CU EXPUNERE LA AZBEST, angajatorul

trebuie sa transmită o notificare inspectoratului teritorial de munca cu o
descriere succintă a:
a) amplasamentului şantierului;
b) tipului şi a cantităţilor de azbest utilizate sau manipulate;
c) procedeelor aplicate;
d) numărul de lucrători implicaţi;
e) datei de începere a lucrărilor şi durata activităţii;
f) măsurilor luate pentru a se limita expunerea lucrătorilor la azbest.
351
AZBEST - HG 1875/2005
MĂSURI SUPLIMENTARE :
• Se va asigura îmbrăcăminte de lucru (EIL) şi/sau EIP adecvat.
• Este interzisă scoaterea EIL şi/sau a EIP, în afară întreprinderii, pentru a
fi purtate, spalate sau pentru alte operaţii de întreţinere.
• EIL şi/sau EIP trebuie transportate la spălătoria externă în containere
închise.
• EIP trebuie plasat într-un loc bine definit şi trebuie verificat şi curatate
după fiecare utilizare.
• Măsuri adecvate pentru repararea sau înlocuirea, înainte de reutilizare, a
EIP defecte.
352
AGENŢI BIOLOGICI - HG nr. 1092/2006
Câteva reguli de bază……
Pericolele biologice-
invizibile dar periculoase
353
CE SUNT AGENŢII BIOLOGICI?
Agenţii biologici includ:

● bacterii (pot cauza tuberculoză, leptospiroză, probleme
dermatologice)
● virusuri (pot cauza hepatită, gripă, HIV,turbare etc.);
● ciuperci (pot cauza alergii etc.);
● paraziţi (pot cauza boli parazitare, cum ar fi giardiaza, oxiuroza).
Animalele şi plantele pot fi gazde ale unuia sau mai multora dintre
agenţii menţionaţi mai sus.
De asemenea, fluidele şi ţesuturile umane sau animale pot conţine
agenţi biologici.
354
CLASIFICAREA AGENŢILOR BIOLOGICI
Anexa 3-HG 1092/2003
grupa 1 - nu sunt susceptibili sa provoace o boala la om;
grupa 2 – pot provoca boli omului şi constituie un pericol pentru lucrători;

propagarea lor în colectivitate este improbabila;
exista, în general, o profilaxie sau un tratament eficace;
(exemple: bacteria salmonella, streptococcus pneumoniae etc.)
grupa 3 – pot provocă boli grave/constituie un pericol serios pentru lucrători;

prezintă un risc de propagare în colectivitate,
există în general o profilaxie sau un tratament eficace;
(exemple: virusul hepatitei B, C, rabia etc.)
grupa 4 - pot provoca boli grave şi constituie un pericol serios pentru lucrători;
prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate
nu exista în general o profilaxie sau un tratament eficace;
(exemple: HIV,virusul ebola etc.).
355
Căii de intrare în organism a agenţilor biologici
 Cutanata sau mucoasa (ochi)

- trecere transcutanata : bruceloza, leptospiroza
- piele cu leziuni : leptospiroza, panaris
- efractie cutanata: rujetul porcului, turbarea
 Respiratorie
- aerosoli : tuberculoza, psitacoza
 Digestiva
- salmonelloza, listerioza
Contaminarea se poate produce şi accidental,prin muşcături ale

animalelor şi înţepături de insecte
356
Efecte asupra sănătăţii
● Infecţii cauzate de paraziţi, virusuri sau bacterii;

● Alergii cauzate de mucegaiuri, praful de făină, mătreaţa
animală, enzime, acarieni;
● Intoxicaţii;
● Cancer;
● Efecte nocive asupra fetuşilor.
Surse de infectare
• Animale
• Oameni
• Sol, apa
• Bolnav sau Purtator sanatos
357
ACTIVITĂŢI PROFESIONALE CU RIS BIOLOGIC
Anexa- 1 HG 1092/2006
Activităţi desfăşurate în:

1. Instalaţiile de producţie alimentară
2. Agricultură
3. Contact cu animale şi/sau produse de origine animala
4. Servicii de sănătate/ Unităţi de examinare post-mortem
5. Laboratoare clinice, veterinare şi de diagnostic, excluzând
laboratoarele microbiologice de diagnostic
6. Instalaţiile de eliminare a deşeurilor
7. Instalaţiile de epurare a apelor uzate.
358
Obligaţiile angajatorului pentru prevenirea
riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici
 Evitarea riscului prin inlocuirea agentului biologic periculos cu unul

mai puţin periculos,
 Evaluarea riscului, dacă rezultate indică:
Agenţi biologici de
Respectarea prevederilor generale de
grupa1- fără risc
securitate, sănătate şi igienă
identificabil
Prezenţa unui Măsuri specifice de protecţie:

risc de expunere -Inlocuirea şi reducerea (art 11-12)
la agenţi -Informarea autorităţilor competente, după caz
biologici -Măsuri de igienă şi protecţie individuală (art 15-17)
grupa 2-4 - Informarea, pregătirea şi consultarea lucrătorilor (art.18-
21)
359
Reducerea riscului de expunere la agenţi biologici prin:

• Limitarea numărului de lucrători expuşi;
• Evitarea/ reducerea diseminării agenţilor biologici la locul de muncă;
• Măsuri de protecţie colectivă şi/sau măsuri de protecţie individuală;
• Măsuri de igienă pentru prevenirea / reducerea transferului ori diseminarii
accidentale în afară locului de muncă;
• Semnalizarea pericolul biologic
360
Reducerea riscului de expunere la agenţi biologici prin:

• Planuri în caz de accidente ce implică prezenţa agenţilor biologici;
• Depozitarea şi transportul sângelui sau a altor fluide şi materiale potenţial
contaminate (dinţi extraşi, ţesuturi etc.) trebuie să se facă în containere
închise şi etichetate cu semnul de risc biologic.
• Manipularea şi transportul fără risc ale agenţilor biologici la locul de
muncă.
361
Măsuri de igienă şi protecţie individuală (art 15-17)

• Sunt interzise mâncatul, băutul, fumatul, aplicarea de cosmetice sau folosirea/
manevrarea lentilelor de contact în zonele de expunere.
● Este interzisă depozitarea de alimente/băuturi în frigidere, dulapuri sau pe rafturi
unde există sânge sau alte fluide şi materiale potenţial contaminate.
● Schimbarea echipamentul individual de lucru la terminarea programului şi să nu îl ia
acasă
• Furnizarea îmbrăcămintei de protecţie adecvată / sau specială adecvată;
• Instalaţii igienico-sanitare adecvate- soluţii/picaturi pentru ochi şi/sau substanţe
antiseptice pentru piele;
• EIP să fie: aşezat corect într-un loc stabilit separat de celelalte haine; verificat şi curăţat
înainte şi, obligatoriu, după fiecare utilizare;
•Proceduri privind prelevarea, manipularea şi tratarea eşantioanelor de origine umană
sau animală.
362
Informarea, pregătirea şi consultarea lucrătorilor (art.18-21)
Formarea salariatilor
riscuri pentru sănătate / reguli de igienă
mijloace de evitare a expunerii
portul si utilizarea echipamentelor si a hainelor de lucru
modalităţile de triere, colectare, depozitare, transport a deşeurilor
prevenirea şi gestionarea incidentelor
proceduri în caz de accident
Formarea este prealabilă expunerii;
Ea este repetată în mod regulat şi adaptată evoluţiei riscurilor
Informarea salariatilor
Instrucţiunii scrise asupra procedurilor :
-în caz de accident sau de incident grav cu agent biologic patogen;
-în caz de manipulare a unui agent biologic din grupa 4
363
 Intocmirea LISTEI cu lucrătorii expusi la agenţi biologici din gr. 3şi/sau 4

- activitatea efectuată
- agentul biologic la care lucrătorii au fost expusi
- datele referitoare la expuneri, la accidente şi incidente.
• Lista este pastrată cel puţin 10 ani de la terminarea expunerii
• Lista este păstrata pe o perioada 40 de ani de la ultima expunere cunoscută, în
cazul expunerilor susceptibile să antreneze infecţii:
- persistente sau latente;
- a căror perioada de incubaţie este deosebit de lungă;
- care produc boli ce pot prezenta recrudescenţă după un timp îndelungat;
- care pot lăsa sechele grave pe termen lung.
364
Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor

inaintea expunerii si la intervale regulate ulterior
Vaccinarile:
- puse la dispoziţia lucrătorilor care nu au fost încă imunizaţi
- pe cheltuiala angajatorului
- Codul de conduită recomandat pentru vaccinare, anexa nr. 7.
Dosarul medical
- păstrat între 10 şi 40 ani
- lucrătorii au acces la rezultatele supravegherii lor medicale
Informaţii şi consiliere dupa încheierea expunerii
365
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
şantierele temporare sau mobile
H.G. nr 300/2006- şantiere temporare sau mobile
Definiţii:
antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoana fizica sau juridică
competenta care executa lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda
beneficiarului;
subantreprenor (subcontractant) - orice persoana fizica sau juridică care îşi asuma
contractual fata de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de
specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
• lucrator independent - orice persoana fizica autorizata care realizează o activitate
profesională în mod independent şi îşi asuma contractual fata de beneficiar, antreprenor
sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;
• coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului
lucrării - orice persoana fizica sau juridică competenta, desemnată de către beneficiar
şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului;
• coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice
persoana fizica sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către
managerul de proiect pe durata realizării lucrării.
LISTA NEEXHAUSTIVA a lucrărilor de construcţii sau de inginerie civilă
1. Excavaţii
2. Terasamente
3. Construcţii
4. Montarea şi demontarea elementelor prefabricate
5. Amenajări sau instalaţii
6. Transformări
7. Renovari 11. Mentenanta
8. Reparaţii 12. Întreţinere - lucrări de zugraveli şi curatare
9. Daramari 13. Asanari
10. Demolări 14. Consolidări
15. Modernizări
16. Reabilitari
17. Extinderi
18. Restaurari
19. Demontari
Coordonator în materie de securitate şi sănătate

• Cand sunt mai multi proiectanti sau executanti, coordonare in toate
fazele: studiu, conceptie, eleborare proiect, executie
• Functiile pot fi detinute de aceeasi persoana
• Competenta necesara: (art. 55)
• experienta profesională de minimum 5 ani în arhitectura,
construcţii sau conducerea santierelor;
• formare specifica de coordonator în materie de securitate şi
sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.
Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate

trebuie să (art. 9):
• să participe la toate etapele de elaborare a proiectului şi de realizare a
lucrării;
• să fie invitaţi la toate întrunirile care privesc elaborarea proiectului şi
realizarea lucrării;
• să primească şi, dacă este cazul, sa solicite managerului de proiect şi
antreprenorului elementele necesare îndeplinirii sarcinilor sale;
• să întocmească şi sa ţină la zi registrul de coordonare.
H.G. nr 300/2006 - Planul de securitate şi sănătate
(PSS)
• beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de
deschiderea şantierului, sa fie stabilit un PSS (art. 10).
• PSS este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în
vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier
(art. 11).
• PSS trebuie sa fie redactat încă din faza de elaborare a proiectului şi trebuie ţinut la zi
pe toată durata efectuării lucrărilor (art. 12).
• PSS trebuie sa fie elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe
durata elaborării proiectului lucrării (art. 13).
• În situaţia în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta răspunde de
elaborarea PSS (art. 14).
• Pe măsura ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate şi sănătate ale
antreprenorilor trebuie sa fie integrate în PSS (art. 15).
• PSS trebuie sa facă parte din proiectul lucrării şi sa fie adaptat conţinutului acestuia
(art. 16).
H.G. nr 300/2006 - Planul de securitate şi sănătate (PSS)
PSS trebuie (art. 17):

a) sa precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe
şantier;
b) sa specifice riscurile care pot apărea;
c) sa indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau
eliminarea riscurilor;
d) sa conţină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în
una sau mai multe categorii cuprinse în anexa nr. 2.
La elaborarea PSS trebuie sa se ţină seama de toate tipurile de

activităţi care se desfăşoară pe şantier şi sa se identifice toate zonele în
care se desfăşoară lucrările cuprinse în anexa nr. 2 (art. 18).
H.G. nr 300/2006 - Planul de securitate şi sănătate
(PSS)
PSS trebuie:
 sa fie completat şi adaptat în funcţie de evoluţia şantierului şi de durata
efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru (art. 21).
 sa se afle în permanenta pe şantier pentru a putea fi consultat, la
cerere, de către inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii CSSM
sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii (art. 22).
 sa fie păstrat de către managerul de proiect timp de 5 ani de la data
recepţiei finale a lucrării (art. 23).
H.G. nr 300/2006 - Planul propriu de securitate şi sănătate
(PPSS)
• PPSS cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate specifice

fiecărui antreprenor sau subantreprenor (art. 24).
• Atunci când un antreprenor se angajează sa realizeze lucrări pe şantier,
acesta trebuie sa pună PPSS la dispoziţia managerului de proiect,
beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate,
după caz (art. 25).
• Antreprenorul trebuie sa stabilească acest plan în cel mult 30 de zile de
la data contractării lucrării (art. 26).
• PPSS trebuie sa fie armonizat cu planul de securitate şi sănătate al
şantierului (art. 27).
(PPSS)
• Antreprenorul care executa cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în

totalitate sau o parte din lucrările care trebuie sa respecte prevederile
PSS, trebuie sa le transmită acestora un exemplar al PPSS şi, dacă este
cazul, un document care cuprinde măsurile generale de securitate şi
sănătate pentru lucrările şantierului ce intra în responsabilitatea sa (art.
28).
• La elaborarea PPSS subantreprenorul trebuie sa ţină seama de
informaţiile furnizate de către antreprenor şi de prevederile PSS al
şantierului (art. 29).
• Subantreprenorul trebuie sa elaboreze PPSS în cel mult 30 de zile de la
data contractării lucrării cu antreprenorul (art. 30).
(PPSS)
PPSS trebuie sa conţină cel puţin următoarele (art. 31):
a) numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b) numărul lucrătorilor pe şantier;
c) numele persoanei desemnate sa conducă executarea lucrărilor, dacă este
cazul;
d) durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;
e) analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi
securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de munca pe şantier;
f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele
utilizate, de echipamentele de munca folosite, de utilizarea substanţelor sau
preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului;
g) măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor
pe care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe şantier, inclusiv măsuri de
protecţie colectivă şi măsuri de protecţie individuală.
(PPSS)
PPSS trebuie:
• sa fie consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii
CSSM sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, înainte de începerea lucrărilor pe şantier de
către antreprenor/subantreprenor (art. 32).
• sa fie actualizat ori de câte ori este cazul (art. 33).
• sa se afle în permanenta un exemplar pe şantier pentru a putea fi consultat, la
cerere, de către inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii CSSM sau de
reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor (art. 34).
• sa fie păstrat de către antreprenor timp de 5 ani de la data recepţiei finale a
lucrării (art. 35).
H.G. nr 300/2006 – Registrul de coordonare
 cuprinde ansamblul de documente redactate de către coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate, informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier, constatările
efectuate şi deciziile luate (art. 36).
 cuprinde următoarele consemnări (art. 37):
a) numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data intervenţiei fiecăruia pe
şantier;
b) lista cu efectivul lucrătorilor pe şantier şi durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor;
c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului,
respectiv a lucrărilor, constatările şi deciziile adoptate;
d) observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi sănătatea în munca aduse la
cunostinta beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe şantier şi
eventualele raspunsuri ale acestora;
e) observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor privind securitatea şi
sănătatea în munca;
f) abaterile de la prevederile planului de securitate şi sănătate;
g) rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale întrunirilor, dispoziţiile care trebuie
transmise;
h) incidente şi accidente care au avut loc.
H.G. nr 300/2006 – Registrul de coordonare
• Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării

proiectului lucrării trebuie sa transmită coordonatorului în materie de securitate
şi sănătate pe durata realizării lucrării registrul de coordonare, pe baza unui
proces-verbal care va fi atasat la registru (art. 38).
• Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie sa prezinte registrul
de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de munca şi
inspectorilor sanitari (art. 39).
• Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul în materie de
securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării (art. 40).
H.G. nr 300/2006 – Dosarul de intervenţii ulterioare
• Trebuie sa cuprindă (art. 41):

a) documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note tehnice;
b) prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare în condiţii
de securitate şi sănătate.
• Se întocmeşte încă din faza de proiectare a lucrării de către coordonatorul în

materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau de
către proiectant, după caz (art. 42).
• Trebuie sa fie transmis coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe

durata realizării lucrării, pe baza de proces-verbal care se ataşează la dosar (art.
43).
H.G. nr 300/2006 – Dosarul de intervenţii ulterioare
• După recepţia finala a lucrării dosarul de intervenţii ulterioare trebuie transmis

beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataşează la dosar (art. 44).
• În cazul unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie sa pună la dispoziţie
coordonatorului în materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata
interventiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare (art.
45).
• Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate desemnat pe perioada
interventiilor ulterioare trebuie sa completeze dosarul de intervenţii ulterioare şi
sa efectueze eventuale modificări cerute de noile lucrări (art. 46).
H.G. nr 300/2006 – Declaraţia prealabilă
• Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa întocmească o

declaraţie prealabilă în următoarele situaţii (art. 47):
a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare şi pe
şantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;
b) volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.
• Declaraţia va fi întocmită conform anexei nr. 3 şi va fi comunicată
inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia se vor desfăşura lucrările, cu
cel puţin 30 de zile înainte de începerea acestora (art. 48).
• Textul declaraţiei prealabile trebuie sa fie afişat pe şantier, în loc vizibil, înainte
de începerea lucrărilor (art. 49).
• Textul declaraţiei prealabile trebuie actualizat ori de câte ori au loc schimbări
(art. 50).
H.G. nr 300/2006 – Desemnarea coordonatorilor
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe

durata elaborării proiectului lucrării trebuie sa se facă înainte de
începerea fazei de elaborare a proiectului lucrării (art. 53).
Atunci când beneficiarul sau managerul de proiect desemnează un

coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării
lucrării, altul decât cel desemnat pe perioada realizării proiectului,
aceasta desemnare va avea loc înaintea începerii lucrărilor pe şantier
(art. 57).
Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării
• sa elaboreze sau sa solicite sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un PSS, precizând regulile
aplicabile şantierului respectiv şi ţinând seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul
acestuia;
• sa pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând
elementele utile în materie de securitate şi sănătate de care trebuie sa se ţină seama în cursul
eventualelor lucrări ulterioare;
• sa adapteze PSS la fiecare modificare adusă proiectului;
• sa transmită elementele PSS tuturor celor cu responsabilităţi în domeniu;
• sa deschidă un registru de coordonare şi sa-l completeze;
• sa transmită PSS, registrul de coordonare şi dosarul de intervenţii ulterioare beneficiarului şi/sau
managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării
lucrării;
• sa participe la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de proiect;
• sa stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect, măsurile generale de
securitate şi sănătate aplicabile şantierului;
• sa armonizeze PPSS ale antreprenorilor cu PSS al şantierului;
• sa organizeze coordonarea între proiectanţi;
• sa ţină seama de toate eventualele interferente ale activităţilor de pe şantier (art. 54).
Principii generale aplicabile pe durata realizării lucrării
a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare;

b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces la
aceste posturi;
c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;
d) manipularea în condiţii de siguranta a diverselor materiale;
e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al
echipamentelor de munca utilizate, în scopul eliminării defectiunilor care ar putea sa
afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi inmagazinare a diverselor
materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase;
g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din daramari,
demolări şi demontari;
i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă stabilită
pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;
k) interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în apropierea
şantierului. (art. 56).
Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării
• sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate la alegerea soluţiilor
tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrări sau faze de lucru care se
desfăşoară simultan ori succesiv şi la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau
faze de lucru;
• sa coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii şi, dacă
este cazul, lucrătorii independenţi respecta principiile de SSM şi aplica PSS;
• sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale PSS şi ale dosarului de intervenţii
ulterioare, în funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite;
• sa organizeze cooperarea între angajatori pe probleme de SSM;
• sa coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corecta a instrucţiunilor de lucru şi de securitate a
muncii;
• sa ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aibă acces pe şantier;
• sa stabilească, în colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, măsurile generale aplicabile
şantierului;
• sa ţină seama de toate interferentele activităţilor din perimetrul şantierului sau din vecinătatea
acestuia;
• sa stabilească, împreună cu antreprenorul, obligaţiile privind utilizarea mijloacelor de protecţie
colectivă, instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe şantier;
• sa efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca aceştia
sa redacteze PPSS;
• sa avizeze PSS elaborate de antreprenori şi modificările acestora (art. 58).
Obligaţiile beneficiarului şi ale managerului de proiect
Atunci când un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori

mai mulţi coordonatori în materie de securitate şi sănătate pentru a executa
sarcinile de coordonare, acesta nu va fi exonerat de răspunderile care îi
revin în acest domeniu (art. 60).
Managerul de proiect are în principal, următoarele obligaţii:

• să aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;
• să coopereze cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în timpul fazelor de
proiectare şi de realizare a lucrărilor;
• să ia în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate
consemnate în registrul de coordonare;
• să stabilească măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului,
consultându-se cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
• să redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii în materie de securitate
şi sănătate.
Obligatiile angajatorilor si lucratorilor independenti

• Realizarea planului de masuri
• Sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor
• Informare lucratori, consultare
• Întocmirea Planului propriu SSM
• Responsabilitati anexa 4 (cerinte minime SSM santiere)
PROTECŢIA TINERILOR LA LOCUL DE MUNCĂ
H.G.600/2007-Directiva 94/33/CE
Scop asigurarea protecţiei tinerilor împotriva:

-exploatării economice,
- oricărei munci susceptibile sa dăuneze securităţii, sănătăţii
sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale ori sociale
-oricărei munci susceptibile sa pericliteze educaţia acestora.
Se aplică oricărei persoane în vârsta de până la 18 ani care

are încheiat un contract individual de muncă în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
389
tânăr - orice persoana în varsta de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani;
copil - orice persoana care nu a atins varsta de 15 ani sau orice tânăr în
varsta de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani care face încă obiectul
şcolarizării obligatorii pe baza de program integral, stabilit de lege;
munca uşoară - activităţile care:

-nu prejudiciază securitatea, sănătatea sau dezvoltarea copilului şi
tânărului, şi
-nu prejudiciază frecvenţa şcolară, participarea la programe de orientare
ori de formare profesională, aprobate de conducerea unităţii de
învăţământ, sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primită;
390
Încadrarea în munca a copiilor sub 15 ani este interzisă şi

sancţionată cu închisoare de la 1-3 ani Codul Muncii art.2801.
Copilul între 15-16 ani, care face obiectul şcolarizării obligatorii pe

baza de program integral poate încheia un contract individual de munca
cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru
desfăşurarea de activităţi potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile şi
cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea,
dezvoltarea şi pregătirea profesională.
Copiii cu vârsta de cel puţin 16 ani, care fac obiectul şcolarizării

obligatorii, pe baza de program integral, pot încheia, în condiţiile legii,
un contract individual de munca în calitate de salariat pentru
desfăşurarea de munci uşoare.
391
Este interzisă angajarea tinerilor pentru activităţi care:

• depăşesc capacităţile lor fizice sau psihologice;
• implică expunere la agenţi chimici toxici, cancerigeni, mutageni;
• implica expunere la radiatii;
• prezintă riscuri de accidentare, pe care se presupune ca tinerii nu le
pot identifica sau preveni, din cauza atenţiei insuficiente pe care o
acordă securităţii în muncă, a lipsei lor de experienţă ori de pregătire;
• pun în pericol sănătatea acestora din cauza frigului ori a căldurii
extreme sau din cauza zgomotului ori a vibraţiilor.
392
Activităţile şi procedeele susceptibile să antreneze riscuri

specifice pentru tineri (15-18 ani ) :
 Care implică o expunere nocivă la agenţii fizici, biologici,chimici-
pct. I anexă;
 Cele prevăzute în anexa la H.G.1.093/2006;
 De fabricaţie/manipulare a dispozitivelor/artificiilor/obiecte care
conţin explozivi;
 Din menajeriile de animale feroce şi veninoase;
 De sacrificare industrială a animalelor;
393
Activităţi şi procedee susceptibile să antreneze riscuri specifice

pentru tineri (15-18 ani ):
 care presupun manipularea aparatelor de producere, de înmagazinare
sau de folosire a gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate;
 care presupun folosirea cuvelor, bazinelor, rezervoarelor, recipientelor
sau canistrelor care conţin agenţi chimici periculoşi;
 care comportă risc de prăbuşire, surpare, cădere de la înălţime;
 care comportă riscuri electrice de înaltă tensiune;
 cu ritm condiţionat de maşini şi remunerate în funcţie de rezultat.
394
TINERII (15-18 ani):
 durata timpului de muncă este de max. 6 ore/zi şi 30 de ore/saptămână;
nu pot presta muncă suplimentară;
nu pot presta muncă de noapte (22,0-6,00);
beneficiază de o pauza de masa de cel puţin 30 de minute consecutive, în cazul în care
durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore şi jumătate;
beneficiază, între doua zile de munca, de o perioada minima de repaus de 12 ore
consecutive;
 beneficiază de o perioada de repaus săptămânal de doua zile consecutive, de regula
sâmbata şi duminica
 beneficiază de un concediu de odihna suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.
COPIII (15-18 ani, şcolarizare obligatorie):

 nu pot presta munca între orele 20,00 şi 6,00.
beneficiază de o perioada minima de repaus de 14 ore consecutive.
395
PROTECŢIA FEMEILOR LA LOCUL DE MUNCĂ
Codul muncii- Legea nr.53/2003

Protecţia maternităţii - OUG 96/2003 aprobată prin Legea nr.25/2004
- H.G. 537/2004 - Norme metodologice
Egalitatea de şanse - Legea 202/2002
396
Legea 202/2002 reglementează măsurile pentru promovarea

egalităţii de sanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în vederea
eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de
sex, în toate sferele vieţii publice din România.
Prin egalitate de sanse şi de tratament între femei şi bărbaţi se

înţelege luarea în considerare a capacităţilor, nevoilor şi
aspiratiilor diferite ale persoanelor de sex masculin şi,
respectiv, feminin şi tratamentul egal al acestora.
397
DEFINIŢII:
• discriminare directa - situaţia în care o persoana este tratata mai puţin favorabil, pe
criterii de sex
• discriminare indirecta - situaţia în care o dispoziţie, un criteriu sau o practica,
aparent neutra, ar dezavantaja în special persoanele de un anumit sex;
• hartuire - situaţia în care se manifesta un comportament nedorit, legat de sexul
persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii persoanei în cauza şi
crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor;
• hartuire sexuală - situaţia în care se manifesta un comportament nedorit cu
conotatie sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect
lezarea demnităţii unei persoane şi, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil,
degradant, umilitor sau jignitor;
• discriminare bazată pe criteriul de sex – se înţelege discriminarea directa şi
discriminarea indirecta, hartuirea şi hartuirea sexuală a unei persoane de către o alta
persoana la locul de munca sau în alt loc în care aceasta isi desfăşoară activitatea.
398
Egalitatea de sanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de munca

se înţelege accesul nediscriminatoriu la:
a) alegerea ori exercitarea libera a unei profesii sau activităţi;
b) angajare în toate posturile sau locurile de munca vacante şi la toate nivelurile
ierarhiei profesionale;
c) venituri egale pentru munca de valoare egala;
d) informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, calificare,
perfecţionare, specializare şi recalificare profesională;
e) promovare la orice nivel ierarhic şi profesional;
f) condiţii de munca ce respecta normele de sănătate şi securitate în munca,
conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
g) beneficii, altele decât cele de natura salariala, precum şi la sistemele publice şi
private de securitate socială;
h) organizaţii patronale, sindicale şi organisme profesionale, precum şi la
beneficiile acordate de acestea;
i) prestaţii şi servicii sociale, acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 7 din Legea nr. 202/2002
399
Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare.
Orice tratament mai puţin favorabil aplicat unei femei legat de sarcina sau
de concediul de maternitate constituie discriminare.
Este interzis să i se solicite unei candidate, în vederea angajării, să

prezinte un test de graviditate şi/sau să semneze un angajament ca
nu va rămâne însărcinată sau că nu va naşte pe durata de
valabilitate a contractului individual de muncă, cu excepţiile legale.
Art. 10 din Legea nr. 202/2002
400
Protecţia salariatelor gravide şi a mamelor lăuze sau care alăptează
OUG 96/2003 aprobată prin Legea nr.25/2004
H.G. 537/2004 - Norme metodologice
salariata gravidă este femeia care anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice
de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de
medicul specialist care să îi ateste această stare (art. 2c - O.U.G. nr. 96/2003);
salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea
concediului de lăuzie şi solicită angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege,
anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de
la data la care a născut (art. 2d - O.U.G. nr. 96/2003);
salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului
de lăuzie, îşi alăptează copilul şi anunţă angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul
prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de
familie în acest sens (art. 2e - O.U.G. nr. 96/2003);
401
Pentru a beneficia de protecţia prevăzută de legislaţia muncii,
salariatele gravide si mamele lăuze sau care alăptează trebuie:
(O.U.G. nr. 96/2003 )
 să prezinte document medical care să le ateste starea (art. 3( 1));

 să anunţe în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de
graviditate (art. 2c) ;
 să solicite în scris angajatorului transferarea :
• la un loc de muncă de zi când sănătatea este afectată de munca de
noapte, anexând un document medical care menţionează perioada în care
sănătatea acesteia este afectată de munca de noapte (art. 19 (2),(3));
• la un alt loc de muncă când munca desfăşurată are caracter insalubru sau
greu de suportat, cu menţinerea salariului de bază brut lunar; (art. 20(2).
402
Angajatorul care a luat cunoştinţă că în unitate îşi desfăşoară
activitatea salariate gravide şi mame lăuze sau care alăptează,
este obligat (O.U.G. nr. 96/2003) :
 să nu constrângă salariatele să efectueze o muncă dăunătoare sănătăţii sau

stării lor de graviditate ori copilului nou-născut;
să înştiinţeze medicul de medicina muncii şi inspectoratul teritorial de
muncă, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care a fost anunţat în scris
de către o salariată care este gravidă, lăuză, alăptează;
 să păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi să nu
anunţe alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia;
 să acorde dispensă pentru consultaţii prenatale în limita a maximum 16 ore pe
luncă, în cazul în care investigaţiile se pot efectua numai în timpul programului
de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale;
403
Angajatorul care a luat cunoştinţă că în unitate îşi desfăşoară
activitatea salariate gravide şi mame lăuze sau care alăptează,
este obligat (O.U.G. nr. 96/2003) :
să acorde, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte
o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului;
 să înlocuiască, la cerere, pauzele pentru alăptare cu reducerea duratei
normale a timpului său de muncă cu două ore zilnic;
să prevadă în regulamentele interne măsuri privind igiena şi protecţia SSM
salariatelor gravide şi/sau mame, lăuze sau care alăptează;
 să transfere salariata gravidă, lăuză sau care alăptează şi a cărei sănătate
este afectată de munca de noapte, la un loc de muncă, de zi pe baza solicitării
scrise a salariatei şi cu menţinerea salariului de bază brut lunar;
404
Salariatelor gravide, lăuze sau care alăptează nu pot desfăşura
munca în condiţii cu caracter insalubru sau greu de suportat cum
sunt activităţile de:
a) colectarea, transportul şi depozitarea dejecţiilor menajere, umane,

animaliere;
b) igienizarea grupurilor sanitare;
c) săpatul şanţurilor;
d) încărcatul sau descărcatul cu lopata al diverselor produse;
e) ridicarea unor greutăţi mai mari de 10 kg;
f) munca în condiţii de expunere la temperaturi extreme, definite conform
prevederilor OUG nr. 99/2000.
Angajatorul este obligat să transfere salariata gravidă, lăuză sau care alăptează şi care
desfăşoară în mod curent muncă cu caracter insalubru sau penibil, la un alt loc de muncă,
cu menţinerea salariului de bază brut lunar.
405
Lista minimală a agenţilor, procedeelor şi condiţiilor de muncă
susceptibile să prezinte un risc specific de expunere pentru
salariatele gravide şi a mamelor lăuze sau care alăptează:
 Agenţii fizici, consideraţi ca agenţi cauzali pentru leziuni ale foetusului

şi/sau dezlipirea de placentă sunt:
a) şocuri, vibraţii sau mişcări bruşte;
b) manipularea manuală de mase grel;
c) zgomot;
d) radiaţii ionizante;
e) radiaţii neionizante;
f) ambianţe termice extreme, reci sau calde;
g) mişcări şi poziţii de muncă, deplasări (fie în interiorul, fie în exteriorul unităţii),
oboseală mentală, fizică.
406
Lista minimală a agenţilor, procedeelor şi condiţiilor de muncă
susceptibile să prezinte un risc specific de expunere pentru
salariatele gravide şi a mamelor lăuze sau care alăptează:
 Agenţii biologici din grupele de risc 2, 3 şi 4,

exemple toxoplasma, virusul rubeolei.
 Agenţi chimici:
a) agenţii cancerigeni şi/sau mutageni;
b) prevăzuţi în lista de valori limită de expunere profesională;
c) mercurul şi derivaţii săi;
d) medicamentele antimitotice;
e) monoxidul de carbon;
f) agenţii chimici periculoşi cu cale de absorbţie cutanată;
g) plumbul şi derivaţii săi, în măsura în care pot fi absorbiţi de organismul uman.
407
PROTECŢIA SALARIATELOR GRAVIDE ŞI
A MAMELOR LĂUZE SAU CARE ALĂPTEAZĂ
Procedeele de lucru susceptibile să prezinte un risc specific de expunere sunt:

1. Fabricarea auraminei.
2. Lucrări care implică expunerea la hidrocarburi aromatice policiclice prezente în negrul
de fum, în gudronul de cărbune sau în smoala de cărbune.
3. Lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri şi aerosoli produse în timpul prăjirii
şi rafinării electrolitice a minereului Cu-Ni.
4. Procedeu cu acid concentrat la fabricarea alcoolului izopropilic.
5. Lucrări care implică expunerea la pulberi de lemn de esenţă tare.
Condiţiile de muncă susceptibile să prezinte un risc specific de expunere sunt:

1. Activităţi subterane miniere
408
Pentru agenţii, procedeele şi condiţiile de muncă susceptibile să prezinte
un risc specific de expunere pentru salariatele gravide sau mamele lăuze
sau care alăptează, angajatorul este obligat:
• să evalueze riscurile anual, şi la orice modificare a condiţiilor de muncă, împreună cu

medicul de medicina muncii;
• să întocmească un raport scris al evaluării de risc;
• să înainteze în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii, Raportul de evaluare către
a) medicului de medicina muncii din direcţia de sănătate publică teritorială;
b) inspectoratului teritorial de muncă;
c) CSSM,SI sau lucrătorului desemnat de angajator;
d) sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor.
• să informeze în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi
supuse la locurile lor de muncă, precum şi asupra drepturilor care decurg din prezenta
ordonanţă de urgenţă;
409
A MAMELOR LĂUZE SAU CARE ALĂPTEAZĂ O.U.G. nr. 96/2003
Măsuri în urma evaluării riscurilor, după caz:

1. să modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă, cu menţinerea
veniturilor salariale (art. 9):
•să reducă cu ¼ durata normală de muncă (art. 13 );
•să li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze şi amenajări pentru repaus
în poziţie şezândă (art. 12(1),(2);
•se asigure, la intervale regulate de timp, pauze şi amenajări pentru mişcare (art.
12(1),(2) - O.U.G. nr. 96/2003);
2. să schimbe locul de muncă cu un alt loc de muncă fără riscuri pentru SS, cu
menţinerea veniturilor salariale (art. 9);
3. să acorde concediu de risc maternal, în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu

poate depăşi 120 de zile, sub semnătura, parafa şi ştampila medicului de medicina muncii
care a participat la efectuarea evaluării de risc.
410
A MAMELOR LĂUZE SAU CARE ALĂPTEAZĂ
Inspectoratului teritorial de muncă
• în urma înştiinţării primite de la angajator va verifica, în termen de 30 de zile lucrătoare,

condiţiile de muncă ale salariatei (art. 7(2) - O.U.G. nr. 96/2003 şi art. 11- N.M./2004 de
aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 96/2003) ;
• va efectua periodic, împreună cu medicul de medicina muncii, un control la locurile de
muncă din unitatea la care lucrează salariata, pentru a verifica modul în care se respectă
măsurile stabilite; rezultatele controlului vor fi înaintate în scris angajatorului, iar în cazul
constatării neîndeplinirii unor măsuri vor fi aplicate sancţiunile prevăzute de lege (art. 12 -
N.M./2004 de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 96/2003);
• va emite, în termen de 7 zile de la data primirii unei decizii de încetare a raporturilor de
muncă sau de serviciu din motive legate de starea salariatei, un aviz consultativ
corespunzător situaţiei constatate şi va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum şi
sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din unitate (art. 25(1),(2) - O.U.G. nr. 96/2003).
411
MODULUL 4.5
EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE

OBLIGAŢIE LEGALĂ A ANGAJATORULUI
CE ESTE EVALUAREA RISCURILOR?
Este o examinare atentă a sistemului de muncă de la locul de

muncă:
• pentru identificarea a tot ceea ce poate produce un “rău”
lucrătorilor, adică o vătămare corporală sau o îmbolnăvire;
• pentru stabilirea măsurilor de prevenire a “răului” identificat,
astfel încât să asigurăm lucrătorilor un mediu de muncă sigur şi
sănătos şi să ne protejăm afacerea;
• pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.
CERINŢE LEGALE
Legea art. 7 (4) ……angajatorul are obligaţia:

319/2006
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la
alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice
utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării… măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru şi

de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului
securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul
activităţilor întreprinderi
art. 12 a) … ..angajatorul are obligaţia: „să realizeze şi să fie în posesia unei

evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru
acele grupuri sensibile la riscuri specifice”
CERINŢE LEGALE
Legea art. 13 b) „În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi

319/2006 pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorul
are obligaţia sa întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din
măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de alta natură, bazat pe
evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de munca
specifice unităţii”.
art. 17 “Angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare pentru ca lucrătorii

desemnaţi sau reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, să aibă acces la evaluarea riscurilor”.
CERINŢE LEGALE
HG art. 15(1): “Activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul

1425/2006 întreprinderii şi/sau al unităţii…” trebuie să cuprindă “identificarea pericolelor
şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă,
respectiv executant, sarcina de muncă, mijloace de muncă/ echipamente de
muncă şi mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru.”
art. 46(2) : “În urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de muncă /post de
lucru se stabilesc măsuri de prevenire şi protecţie, de natură tehnică,
organizatorică, igienico-sanitară şi de altă natură, necesare pentru
asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.”
CE TREBUIE SĂ ŞTIU?
• componentele sistemului de muncă;

• ce este pericolul;
• ce este riscul;
• ce este securitatea;
• relaţia risc – securitate.
Componentele sistemului de muncă
Sistemul de muncă
cuprinde totalitatea elementelor implicate în procesul de muncă
1. Executantul
cine
face ?
2. Sarcina de muncă
cum face ?
3. Mijloacele de producţie
cu ce face ?
4. Mediul de muncă
unde face ?
1. Executantul cine face ?
Este omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii

de muncă
Este factor de concepţie şi decizie şi poate influenţa

celelalte componente ale sistemului de muncă
 Executantul poate influenţa sistemul de muncă prin:

• Capacitate de muncă
• Cunoştinţe, deprinderi profesionale, capacitatea de adaptare
• Însuşirile şi capacităţile individuale, temperament.
2. Sarcina de muncă
cum face ?
Reprezintă acţiunile pe care le efectuează

executantul pentru realizarea scopului sistemului de
muncă
Este caracterizată de conţinut şi structură (operaţii,

reguli, procedee )
Poate implica solicitări fizice şi psihice prin ritm, poziţii, efort,

3. Mijloacele de producţie
cu ce face ?
Mijloacele de muncă: clădiri, instalaţii, maşini,

unelte, mijloace de transport etc.
Obiectele muncii: materii prime şi produse intermediare,

agenţi chimici periculoşi sau agenţi biologici
Curentul electric
4. Mediul de muncă
unde face ?
Reprezintă ambianţa fizică şi socială în care

executantul îşi desfăşoară activitatea
Mediul fizic ambiant: spaţiul de lucru, condiţiile de iluminat,

microclimatul, zgomotul, radiaţiile, puritatea aerului
Mediul social: raporturile cu colegii şi cu şefii

Baza evaluării: Pericol- Risc-Prevenire
Pericolul
Pericol este orice, sursă sau situaţie, care poate cauza un
“rău”, o vătămare corporală sau o îmbolnăvire,
Exemplu:chimicalele, electricitatea, scările, un sertar deschis etc.
Riscul
Risc profesional se referă la probabilitatea şi gravitatea unei
vătămări sau îmbolnăviri care poate apare ca rezultat al expunerii
la pericol
-PREVENIRE ansamblu de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute

în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau
diminuării riscurilor profesionale
Pericolul şi Riscul
ELEMENTELE RISCULUI
(dupǎ SR EN 1050: 2000
Securitatea maşinilor: Principii pentru aprecierea riscului)
Pericolul şi Riscul
• Pericol - Risc • Pericol - Risc

Relaţia Risc - Securitate
Securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca
acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă
posibilitatea de accidentare şi îmbolnăvire profesională. A fi
la adăpost de orice pericol !
Relaţia risc - securitate
Securitatea este starea ideală a

sistemului de muncă în care
riscul de accidentare şi
îmbolnăvire este zero.
Relaţia Risc - Securitate
Gravitatea Y Riscul evenimentului A

y
4
INACCEPTABIL
3
F1
2 Riscul evenimentului B
F2
1 Curba C
F3
C=XY
ACCEPTABIL
x 10-6
1 2 3 4 5 6
Fig. 3. Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor caracterizate prin cupluri diferite de
gravitate-probabilitate.
Probabilitatea X
Risc acceptabil - risc, care a fost redus la un nivel care poate fi suportat de
organizaţie, având în vedere obligaţiile sale legale şi propria sa politică de
management de SSM. (OHSAS 18001:1999)
ETAPE ALE EVALUĂRII RISCURILOR
5. Supravegherea/reînnoirea măsurilor
1. Colectarea informaţiilor/ Identificarea pericolelor
2. Analizarea pericolelor şi a riscurilor asociate

4
3. Evaluarea riscurilor
3
2
4. Stabilirea măsurilor de prevenire şi protecţie
1
1. Colectarea informaţiilor / Identificarea pericolelor
(factorilor de risc)
Pentru a efectua evaluarea riscurilor trebuie să cunoaşteţi:
• Unde este amplasat locul de muncă- vizitaţi toate locurile de muncă

urmând fluxul de producţie
• Cine lucrează acolo. Acordaţi atenţie specială pentru:
- femeile însărcinate, tineri sau lucrători cu disabilităţi;
- subcontractori, vizitatori, lucrătorii cu muncă de teren
• Ce echipamente de muncă, materiale şi procedee sunt utilizate
• Ce sarcini de muncă sunt realizate
1. Colectarea informaţiilor / Identificarea
pericolelor (factorilor de risc)
Surse de informare:
• Analiza documentelor:
- cărţile tehnice şi fişele de lucru ale echipamentelor de muncă
- planul de întreţinere / revizii / reparaţii ale echipamentelor de muncă
- fişele postului
- instrucţiuni de lucru şi de securitate a muncii
• Interviuri cu angajaţii de la diferite niveluri

- vorbiţi cu conducătorii locurilor de muncă şi cu lucrătorii
• Observarea directă a activităţilor desfăşurate
• Folosiţi check-list-uri pentru identificarea pericolelor

• Înregistraţi/scrieţi lista pericolelor identificate
1. Colectarea informaţiilor / Identificarea
pericolelor (factorilor de rsic)
Orice deficienţă la nivelul unuia sau a mai multor elemente ale

sistemului de muncă reprezintă o disfuncţie a sistemului şi poate
conduce la vătămarea integrităţii corporale şi sănătăţii salariaţilor, deci a
accidentelor de muncă şi/sau a îmbolnăvirilor profesionale.
Aceste abateri de la normal ale stării sau modului de funcţionare a

elementelor sistemului de muncă reprezintă factori de risc
FACTORII DE RISC POT FI : însuşiri, stări, procese, fenomene,

comportamente
FACTORII DE RISC: pot fi cauze potenţială ale accidentelor de muncă

şi bolilor profesionale.
Factori de risc proprii executantului
1 ACŢIUNI GREŞITE
1.1.Executare comenzi; manevre; poziţionări, fixări,asamblări; reglaje;
defectuoasă de operaţii utilizare greşită a mijloacelor de protecţie
1.2.Nesincronizări de operaţii întârzieri- devansări
- pornirea- întreruperea funcţionării ET

- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie
1.3.Efectuare de operaţii
-
neprevăzute prin sarcina de deplasări, staţionări în zone periculoase
-deplasări cu pericol de cădere:
muncă
 de la acelaşi nivel: dezechilibrare/ alunecare /
împiedicare
de la înălţime: păşire în gol / dezechilibrare/ alunecare
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI Omiterea unor operaţii/ Neutilizarea mijloacelor de protecţie

Factori de risc proprii sarcinii de muncă
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR 1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite

AL SARCINII DE MUNCĂ
1.2.Absenţa unor operaţii
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare

(succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA
SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN 2.1.Solicitare fizică:
RAPORT CU CAPACITATEA - efort static- poziţii de lucru forţate sau vicioase
EXECUTANTULUI - efort dinamic
2.2.Solicitare psihică:
- ritm de muncă mare
- decizii dificile în timp scurt
-operaţii repetitive de ciclu scurt /extrem de complex
-monotonia muncii
Factori de risc proprii mijloacelor de muncă
1.1.Mişcări periculoase
1.FACTORI DE
1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase:
RISC MECANIC
înţepătoare- tăioase- alunecoase- abrazive- adezive
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor

2.FACTORI DE
RISC TERMIC 2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame

Factori de risc proprii mijloacelor de muncă
3.FACTORI DE RISC 3.1.Curentul electric:

ELECTRIC atingere directă- atingere indirectă- tensiune de pas
4.1.Substanţe toxice
4.FACTORI DE 4.2.Substanţe caustice

RISC CHIMIC
4.3.Substanţe inflamabile
4.4.Substanţe explosive
4.5. Substanţe cancerigene
4.6.Substanţe mutagene
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme

5.FACTORI DE
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
RISC BIOLOGIC
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
Factori de risc proprii mediul de muncă
1.1.Temperatura aerului:- ridicată- scăzută

1.2.Umiditatea aerului:- ridicată- scăzută
1.FACTORI DE 1.3.Curenţi de aer
RISC FIZIC
1.4.Presiunea aerului:- ridicată- scăzută
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraţii
1.10 Iluminat:- nivel de iluminare scăzut- strălucire- pâlpâire
1.11. Radiaţii: Electromagnetice / Ionizante:

RISC= GRAVITATE X PROBABILITATE

Determinaţi pentru fiecare RISC gravitatea vătămării/consecinţelor
pe care le poate avea asupra lucrătorilor.
De obicei metodele de evaluare a riscului folosesc următoarele clase
de gravitate:
• mortal – consecinţa, deces
• foarte grav – consecinţa, invaliditate
• grav – consecinţa, incapacitate temporară de muncă
• moderat – consecinţa, incapacitate temporară de muncă
Determinaţi probabilitatea riscului de a se manifesta,

bazată pe dovezi.
De obicei, metodele de evaluare a riscului folosesc
următoarele clase de probabilitate:
• foarte probabil
• probabil
• rar
• foarte rar
• improbabil
Determinaţi nivelul de risc, pe baza combinaţiei dintre gravitate şi

probabilitate.
De obicei, metodele de evaluare a riscului atribuie cifre pentru

nivelul/categoria de risc, de exemplu:
• nivelul 5 – sunt necesare acţiuni imediate şi se va înceta lucru
• nivelul 4 – sunt necesare acţiuni, dar lucrul poate continua dacă
s-au luat imediat cel puţin măsuri organizatorice
• nivelul 3 – sunt necesare acţiuni implementate pe termen mediu
• nivelul 2 – riscul poate fi supravegheat prin instruirea lucrătorilor
• nivelul 1 - riscul este neglijabil
4. Stabilirea măsurilor de prevenire şi protecţie
În funcţie de nivelul de risc global atribuit se vor stabili:

• măsuri tehnice de prevenire şi protecţie
• măsuri organizatorice
• măsuri igienico-sanitare
baza Planului de Prevenire şi Protecţie

RAPORTUL EVALUĂRII DE RISC
Conf. HG 1425/2006, art. 46, în urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de
munca/post de lucru se stabilesc măsuri de prevenire şi protecţie, de natura
tehnica, organizatorică, igienico-sanitară şi de alta natura, necesare pentru
asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Rezultatele evaluării sunt prezentate, cu ajutorul instrumentelor metodei,

respectiv:
-modul de desfasurare a analizei si persoanele implicate;
- fişele de evaluare a locurilor de muncă cu nivelul de risc;
• fişele de măsuri propuse pentru factorii de risc parţial care depăşesc limita
de accesibilitate.
Planul de Prevenire şi Protecţie (PPP)
Obligaţiile angajatoului
să întocmească un plan de prevenire şi protecţie care va fi revizuit ori de
câte ori intervin modificări ale condiţiilor de muncă, respectiv apariţia unor
riscuri noi (L319 art. 13 lit. b si art 46 din H.G .1425/2006)
să supună PPP analizei lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor sau

comitetului de securitate şi sănătate în munca, după caz (art 46 H.G.
1425/2006)
PPP trebuie:
-să fie semnat de angajator (APROBAT) (art 46
H.G. 1425/2006)
- AVIZATde CSSM
Planul de Prevenire şi Protecţie
Planul de prevenire şi protecţie va cuprinde cel puţin informaţiile

prevăzute în anexa nr. 7a HG 1425/2006.
Loc de Acţiuni Persoana care
Măsuri Măsuri
Nr. muncă/ Riscuri Măsuri Măsuri în scopul Termen de răspunde de
igienico- de altă Obs
crt. post de evaluate tehnice organizatorice realizării realizare realizarea
sanitare natură
lucru măsurii măsurii
În urma analizei măsurilor se stabilesc resursele umane şi materiale

necesare realizării lor.
Planul de Prevenire şi Protecţie
Angajatorul controlează cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii

a măsurilor prevăzute în planul de prevenire, prin lucrătorii desemnaţi,
prin propria competenta sau prin servicii externe;
Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi în SSM urmăresc realizarea

măsurilor din planul de prevenire şi protecţie; HG 1425/2006,art.56
 CSSM - urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv

alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienta
acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de munca; HG
1425/2006, art. 67
ECHIPA DE EVALUARE A RISCURILOR
• Specialişti/experţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

• Lucrătorul desemnat pentru activităţile de prevenire şi protecţie;
• Tehnologii şi mecanicul şef;
• Conducători ai locului de muncă;
• Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM
• Medicul de medicina muncii
O largă participare asigură acceptarea măsurilor ce vor fi

stabilite şi punerea lor în aplicare!!
INSTRUMENTE – METODE
PENTRU EVALUARE A RISCURILOR
Ghid de evaluare a riscurilor

elaborat de Inspecţia Muncii
Metoda de evaluare a riscurilor pe loc de muncă

I.N.C.D.P.M.
Instrument pentru evaluarea riscurilor

elaborat de
Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă
MODULUL 5
Accidente de muncă şi boli

profesionale
Legea nr. 319/2006

H.G. nr. 1425/2006
447
DEFINIŢII – Legea 319/2006
Eveniment:
Eveniment
-accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în
timpul procesului de munca ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu,
- situaţia de persoana dată dispărută, în condiţiile în care au fost implicate
persoane angajate
- accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate
persoane angajate
-incidentul periculos, şi
- cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune (L319,
art. 5 f))
Accident de munca - vătămarea violenta a organismului, precum şi

intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă
sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate
temporară de munca de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces (L319, art. 5 g))
448
Boala profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei

meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici
caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe
sau sisteme ale organismului, în procesul de munca (L319, art. 5 h))
Boala profesională – afecţiunile suferite de elevi şi studenţi în timpul efectuării

instruirii practice (L319, art. 33 )
Incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul,

avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din
disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi
din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucrătorii, dar ar fi fost posibil sa aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi
fost posibil sa producă pagube materiale (L319, art. 5 o))
449
Accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni

superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi
a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile (L319,
art. 5 q))
Boala legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la

care unii factori determinanţi sunt de natură profesională (L319, art. 5 r))
450
Este, de asemenea, accident de munca (art. 30):
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere

şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de
interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţara sau în
afară graniţelor tarii, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive

organizate, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din
proprie iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni

întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea
unui pericol care ameninţă avutul public şi privat;
451
f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legatură cu procesul muncii, dacă

se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în
calitate de angajator, ori în alt loc de munca organizat de aceştia, în timpul
programului de munca, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe

traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca
organizat de angajator şi invers;
h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la

adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul,
pentru îndeplinirea unei sarcini de munca;
452
i) accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la

adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de
munca organizat de acestea, la o alta persoana juridică sau fizica, pentru
îndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normală de deplasare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima

prelua sau preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori
materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul
individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de
angajator, dacă se afla în baie ori în spălator sau dacă se deplasa de
la locul de muncă la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc

în locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal
spre şi de la aceste locuri;
453
l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice

romane, delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor
tarii, pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii

pe teritoriul altor tari, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii
prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini,
în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau

perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor
aferente stagiului de practica;
454
o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtuna,

viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă
victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu;
p) disparitia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi în

împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca

urmare a unei agresiuni.
În situaţiile menţionate la lit. g), h), i) şi l), deplasarea trebuie sa se facă fără
abateri nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, transportul sa se facă
în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în munca sau
de circulaţie în vigoare.
455
DEFINIŢII – Legea 319/2006, art. 31
Clasificarea accidentelor de muncă,

în raport cu
urmările produse şi cu nr. persoanelor accidentate
a) accidente care produc c) accidente

incapacitate temporară de munca MORTALE
de cel putin 3 zile calendaristice ;
b) accidente care produc

INVALIDITATE d) accidente COLECTIVE,
când sunt accidentate cel
puţin 3 persoane în
acelaşi timp şi din aceeaşi
cauză
456
DEFINIŢII – H.G. 1425/2006
Accident care produce incapacitate temporară de munca (ITM) - accident
care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice
consecutive, confirmată prin certificat medical sau, după caz, prin alte documente
medicale, potrivit prevederilor legale (art. 2 pct. 5)
Accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce
invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate,
emisă de organele medicale în drept (art. 2 pct. 6)
Accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului,
confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal (art.
2 pct. 7)
Accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3
persoane, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi
eveniment (art. 2 pct. 8)
Accident de munca de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe
drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu (art. 2 pct. 9)
457
Accident de munca de traseu (art. 2 pct.10)

a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasarii de la
locul de munca la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau
decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa în locuri
organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de
munca la locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat vătămarea
sau decesul;
c) accident care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul
normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi încasează
salariul şi invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara
unităţii;
Accident în afară muncii - accident care nu îndeplineşte condiţiile

prevăzute la art. 5 lit. g) şi la art. 30 din lege (art. 2 pct.11)
458
Invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de munca, confirmată prin
decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în
drept (art. 2 pct. 12)
Invaliditate evidenta - pierdere a capacităţii de munca datorată unor
vătămări evidente, cum ar fi un braţ smuls din umar, produse în urma unui
eveniment, pana la emiterea deciziei de încadrare într-un grad de
invaliditate de către organele medicale în drept (art. 2 pct. 13)
Intoxicatie acuta profesională - stare patologică aparută brusc, ca urmare a
expunerii organismului la noxe existente la locul de muncă (art. 2 pct. 14)
Comunicare - procedura prin care angajatorul comunica producerea

unui eveniment, de îndată, autorităţilor prevăzute la art. 27 alin. (1) din
lege (art. 2 pct. 16)
Evidenţă - mijloacele şi modalităţile de păstrare a informaţiilor referitoare la

evenimentele produse (art. 2 pct. 17)
459
cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuată în mod sistematic, cu

scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate; (art. 2 pct. 18)
semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se indica pentru

prima oara faptul ca o boala ar putea fi profesională (art. 2 pct. 19)
raportare a bolilor profesionale - procedura prin care se transmit informaţii

referitoare la bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul naţional de
coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale şi la Centrul
Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic
în Domeniul Sănătăţii Bucureşti (art. 2 pct. 20)
460
Comunicarea evenimentelor – Legea 319/2006, HG 1425/2006
Orice eveniment va fi comunicat de îndată angajatorului, de către

conducătorul locului de munca sau de orice alta persoana care are
cunostinta despre producerea acestuia (Legea 319/2006, art. 26).
Angajatorul are obligaţia sa comunice evenimentele, de îndată, după cum

urmează (Legea 319/2006, art. 27 alin. 1):
a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele;
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de munca şi boli profesionale, evenimentele urmate de
incapacitate temporară de munca, invaliditate sau deces, la
confirmarea acestora;
c) organelor de urmărire penală, după caz.
461
Comunicarea evenimentelor – Legea 319/2006, HG 1425/2006
În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice, în care printre

victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele
de poliţie rutiera competente vor trimite ITM şi asiguratorului, în termen de
5 zile de la data solicitării, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la
fata locului (Legea 319/2006, art. 28).
Dacă printre victimele evenimentului se afla şi lucrători ai altor angajatori,

evenimentul va fi comunicat şi angajatorilor acestora de către angajatorul la
care s-a produs evenimentul (HG 1425/2006, art. 108 (2)).
Evenimentul produs în condiţiile prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) şi e) din lege,
dacă a avut loc în afară întreprinderii şi/sau unităţii şi nu a avut nicio legatura cu
aceasta, va fi comunicat ITM pe raza căruia s-a produs, de către orice persoana
care are cunostinta despre producerea evenimentului (HG 1425/2006, art. 108
(3)).
462
Comunicarea evenimentelor – HG 1425/2006
Va cuprinde cel puţin următoarele informaţii, conform modelului prevăzut în

anexa nr. 13 (art. 109):
a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi, dacă este cazul,
denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;
b) sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului;
c) locul unde s-a produs evenimentul;
d) data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat
accidentatul;
e) numele şi prenumele victimei;
f) datele personale ale victimei: varsta, starea civilă, copii în întreţinere, alte persoane
în întreţinere, ocupaţia, vechimea în ocupaţie şi la locul de munca;
g) împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive;
h) consecinţele accidentului;
i) numele şi funcţia persoanei care comunica evenimentul;
j) data comunicării;
k) unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul.
463
Comunicarea evenimentelor – HG 1425/2006
Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din
producerea evenimentului, pana la primirea acordului din partea organelor care efectuează
cercetarea, cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea
altor evenimente, ar agrava starea accidentatilor sau ar pune în pericol viata lucrătorilor şi
a celorlalţi participanţi la procesul muncii.
În situaţia în care este necesar sa se modifice starea de fapt rezultată din producerea
evenimentului, se vor face, după posibilităţi, schiţe sau fotografii ale locului unde s-a
produs, se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poarta o urma a
evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor
constitui probe în cercetarea evenimentului.
Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului, angajatorul
sau reprezentantul sau legal va consemna pe propria răspundere, într-un proces-verbal,
toate modificările efectuate după producerea evenimentului (art. 111).
464
Cercetarea evenimentelor – Legea 319/2006, HG 1425/2006
Scop (HG 1425/2006, art. 114):

- stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la
producerea acestora,
- stabilirea reglementărilor legale încălcate,
- stabilirea răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru
prevenirea producerii altor cazuri similare şi, respectiv, pentru
determinarea caracterului accidentului.
Cercetarea se face imediat după comunicare!
465
Cercetarea evenimentelor – Legea 319/2006 art. 29, HG 1425/2006
este obligatorie şi se efectuează după cum urmează:

a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate
temporară de munca (exc.: invaliditate evidentă, victimele sunt cetăţeni străini sau
printre victime se află cetăţeni străini - ITM);
b) de către inspectoratele teritoriale de munca, în cazul evenimentelor care

au produs invaliditate evidenta sau confirmată, deces, accidente colective,
incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate
temporară de munca lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum şi în
situaţiile cu persoane date dispărute;
c) de către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele

evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de către autorităţile de sănătate publică teritoriale, respectiv a

municipiului Bucureşti, în cazul suspiciunilor de boala profesională şi a
bolilor legate de profesiune.
466
Cercetarea evenimentelor care produc itm – HG 1425/2006
 Angajatorul are obligaţia să numească de îndată, prin decizie scrisă,

comisia de cercetare a evenimentului.
Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusă din cel puţin 3 persoane, dintre

care o persoană trebuie să fie, după caz:
a) lucrător desemnat;
b) reprezentant al serviciului intern de prevenire şi protecţie;
c)reprezentant al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu pregătire
corespunzătoare conform art. 47 lit. c).
Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să

aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea
locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în
producerea evenimentului.
Angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu

poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului, în acest caz urmând să
apeleze la servicii externe.
467
 Dacă în eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiţi, în

comisia de cercetare numită de angajatorul la care s-a produs
evenimentul vor fi nominalizate şi persoane numite prin decizie scrisă de
către ceilalţi angajatori.
Angajatorul care a organizat transportul răspunde pentru cercetarea

accidentului de circulaţie produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate
temporară de munca.
Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal

suficient trebuie sa asigure cercetarea apelând la servicii externe de prevenire şi
protecţie (art. 116).
468
 Persoanele împuternicite, potrivit legii, să efectueze cercetarea

evenimentelor au dreptul:
-să ia declaraţii scrise,
- să preleveze sau să solicite prelevarea de probe necesare cercetării,
- să solicite sau să consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar
acesta este obligat să le pună la dispoziţie în condiţiile legii.
Cheltuielile necesare prelevării şi analizării probelor în vederea cercetării vor fi

suportate de angajatorul la care a avut loc evenimentul (art. 118).
469
 Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experţi sau

specialişti cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu
competenţe potrivit prevederilor legale să efectueze expertize tehnice,
iar aceştia trebuie sa răspundă solicitării.
În situaţia prevăzută mai sus, expertizele tehnice întocmite vor face
parte integrantă din dosarul de cercetare a evenimentului .
Cheltuielile aferente efectuării expertizelor, precum şi cele necesare analizării

probelor prelevate cu ocazia cercetării se suporta de către angajatorul la care a
avut loc evenimentul sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în
urma căreia s-a produs evenimentul (art. 119).
470
 Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va

încheia în cel mult 10 zile lucrătoare calculate de la data producerii.
Fac excepţie situaţii cum ar fi cele în care este necesară prelevarea de probe,
efectuarea de expertize, determinări de noxe, pentru care se poate solicita în
scris, argumentat şi în perioada prevăzută la inspectoratul teritorial de muncă pe
raza căruia s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare.
 Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces, invaliditate evidenta,

accident colectiv sau situaţie de persoana data disparută, precum şi
cercetarea incidentelor periculoase se vor încheia în cel mult 15 zile
lucrătoare de la data producerii acestora.
Fac excepţie situaţii cum ar fi cele în care este necesară eliberarea certificatului medico-
legal sau, după caz, a raportului de expertiză ori de constatare medico-legală,
prelevarea de probe sau efectuarea de expertize, pentru care inspectoratul teritorial
de muncă care cercetează evenimentele poate solicita în scris, argumentat şi în
termen, la Inspecţia Muncii, prelungirea termenului de cercetare (art. 120).
471
 În cazul accidentului cu itm, în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin
decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de munca pe raza căruia s-a produs
evenimentul va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului şi
va întocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul completat.
Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului, prevăzut mai sus, se

face în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de
muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de
constatare medico-legal ori, după caz, a raportului de expertiză sau de constatare
medico-legală.
Invaliditatea evidentă va fi cercetată de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza

căruia s-a produs, ca eveniment care a produs incapacitate temporară de muncă
Fac excepţie situaţiile în care este necesară administrarea de probe suplimentare,
cum ar fi primirea de documente, prelevarea de probe, efectuarea de expertize,
audierea de martori, pentru care inspectoratul teritorial de muncă însărcinat cu
cercetarea evenimentului poate solicita în scris, argumentat şi în termen, la Inspecţia
Muncii, prelungirea termenului de cercetare (art. 121).
472
Cercetarea evenimentelor care produc itm – HG 1425/2006 (art. 122 (1)):
Se va finaliza cu întocmirea unui DOSAR, care va

cuprinde:
a) opisul actelor aflate în dosar;
b) procesul-verbal de cercetare;
cercetare
c) nota de constatare la faţa locului, încheiată imediat după producerea

evenimentului de către inspectorul de muncă, în cazul evenimentelor care se
cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii, conform
competenţelor, sau de către lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi
protecţie, iar în absenţa acestora, de serviciul extern de prevenire şi protecţie, în cazul
evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului, şi semnată de către
angajator, care va cuprinde precizări referitoare la poziţia victimei, existenţa sau
inexistenţa echipamentului individual de protecţie, starea echipamentelor de muncă,
modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie, închiderea fişei de instruire
individuală prin barare şi semnătură, ridicarea de documente sau prelevarea de probe
şi orice alte indicii care pot clarifica toate cauzele şi împrejurările producerii
evenimentului;
473

cuprinde:
d) schiţe şi fotografii referitoare la eveniment;
e) declaraţiile accidentaţilor, în cazul evenimentului urmat de
incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate;
f) declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea
împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului;
g) copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor
şi a cauzelor reale ale evenimentului;
h) copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizaţii în
baza cărora angajatorul isi desfăşoară activitatea;
i) copii ale fişei de identificare a factorilor de risc profesional şi ale
fişei de aptitudine,
aptitudine întocmite potrivit prevederilor legale;
j) copii ale contractelor individuale de munca ale victimelor;
k) copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul SSM ale victimelor;

în caz de deces aceste fise se vor anexa în original;
474

cuprinde:
l) concluziile raportului de constatare medico-legală, în cazul accidentului mortal;
m) copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declara decesul, în cazul persoanelor

date dispărute;
n) copie a certificatelor de concediu medical, în cazul accidentului urmat de
incapacitate temporară de munca;
o) copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, în cazul accidentului
urmat de invaliditate;
p) copii ale actelor/documentelor emise/completate de unităţile sanitare care au

acordat asistenţă medicală victimelor, inclusiv asistenţă medicală de urgenţă, din
care să rezulte data şi ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie,
precum şi diagnosticul;
q) copie a procesului-verbal de cercetare la fata locului, încheiat de serviciile

poliţiei rutiere, în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice.
475
DOSARUL va mai cuprinde, după caz, orice alte acte şi documente necesare pentru a
determina caracterul accidentului, cum ar fi (art. 122 (2)):
a) copie a autorizaţiei, în cazul în care victima desfaşura o activitate care necesită autorizare;
b) copie a diplomei, adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei;
c) acte de expertiza tehnica, întocmite cu ocazia cercetării evenimentului;
d) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care să se poată stabili locul, data şi ora
producerii evenimentului sau sa se poată justifica prezenta victimei la locul, ora şi data
producerii evenimentului;
e) documente din care sa rezulte ca accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu;
f) corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate;
g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare, în conformitate cu art. 120 alin. (2) şi (4);
h) actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenta medicală de urgenta, din
care sa rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare;
i) procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului, în condiţiile prevăzute la art. 111;
j) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă, denumit în continuare FIAM, aprobat
prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
476
DOSARUL de cercetare a evenimentului trebuie sa îndeplinească următoarele

condiţii (art. 123):
a) filele dosarului sa fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau
de membrii comisiei de cercetare, numita de angajator, şi stampilate cu ştampila
inspectoratului sau a angajatorului;
b) numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare
document anexat la dosar sa fie menţionate în opis;
c) fiecare document, cu excepţia procesului-verbal de cercetare, sa fie identificat în dosarul
de cercetare ca anexa;
d) paginile şi spaţiile albe sa fie barate;
e) schiţele referitoare la eveniment, anexate la dosar, sa fie însoţite de explicaţii;
f) fotografiile referitoare la eveniment sa fie clare şi însoţite de explicaţii;
g) formularul pentru declaraţie sa fie conform modelului prevăzut în anexa nr. 14;
h) declaraţiile aflate la dosar să fie însoţite de forma tehnoredactată, pentru a se evita
eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul şi
semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea sau de către unul dintre membrii
comisiei de cercetare.
477
DOSARUL de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel (art. 124):
a) într-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de munca;

dosarul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul;
b) într-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se păstrează la inspectoratul
teritorial de munca care a efectuat cercetarea;
c) în doua exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin
decizie, deces, accidente colective; originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi
un exemplar se păstrează la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;
d) în doua exemplare, pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidenta; originalul
se păstrează la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea şi un exemplar
se transmite angajatorului care înregistrează accidentul;
e) în trei exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii; originalul se
înaintează organelor de urmărire penală, un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi
un exemplar la inspectoratul teritorial de munca pe raza căruia s-a produs evenimentul;
f) în mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporară de
munca pentru victime cu angajatori diferiţi; originalul se păstrează în arhiva angajatorului
care înregistrează accidentul şi celelalte exemplare se păstrează de către ceilalţi angajatori.
478
 Dosarul de cercetare, întocmit de comisia numita de către angajator, se

înaintează pentru verificare şi avizare la inspectoratul teritorial de munca pe raza
căruia s-a produs evenimentul, în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea
cercetării.
 Inspectoratul teritorial de munca va analiza dosarul, va aviza şi va restitui
dosarul în cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii.
 Dosarul va fi însoţit de avizul inspectoratului teritorial de munca.
 În cazul în care inspectoratul teritorial de muncă constată că cercetarea nu a
fost efectuată corespunzător, dispune în scris măsuri pentru refacerea procesului-
verbal de cercetare şi/sau completarea dosarului, după caz.
 Comisia de cercetare va completa dosarul şi va reface procesul-verbal de
cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului (art. 125).
479
Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie sa conţină următoarele

capitole (art. 128):
a) data încheierii procesului-verbal;

b) numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului;cu
indicarea prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite sa efectueze
cercetarea, precum şi numele angajatorului şi ale persoanelor care au participat din
partea organelor competente la primele cercetări,
c) perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea; se vor indica, de
asemenea, motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare.
d) obiectul cercetării;
e) data şi ora producerii evenimentului; se va indica, de asemenea, data decesului,
pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor
implicate în acest eveniment.
f) locul producerii evenimentului;
480

g) datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele

reprezentantului sau legal; se vor indica, de asemenea, datele de identificare ale
angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele, numele reprezentanţilor legali ai
angajatorilor, numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din
punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în munca, adresa punctului de lucru.
h) datele de identificare a accidentatului/accidentatilor; se vor indica, de asemenea,

următoarele: numele, prenumele, cetăţenia, varsta, starea civilă, numărul de copii
minori, domiciliul, locul de munca la care este încadrat, profesia de baza, ocupaţia în
momentul accidentarii, vechimea în munca, în funcţie sau în meserie şi la locul de
munca, data efectuării ultimului instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, iar
pentru persoanele care, în momentul accidentarii, desfasurau o activitate pentru care este
necesară autorizare, se va face referire şi la aceasta
481

i) descrierea detaliată a locului, echipamentului de munca, a împrejurărilor şi

modului în care s-a produs evenimentul; va conţine următoarele subcapitole:
a) descrierea detaliată a locului producerii evenimentului;
b) descrierea detaliată a echipamentului de munca;
c) descrierea detaliată a împrejurărilor;
d) descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul
j) urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate;
k) cauza producerii evenimentului;
l) alte cauze care au concurat la producerea evenimentului;
m) alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului;
482

n) persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale, din capitolele de la lit. k),

l) şi m);
o) sancţiunile contravenţionale aplicate;
p) propuneri pentru cercetare penală;
q) caracterul accidentului;
r) angajatorul care înregistrează accidentul de munca sau incidentul periculos;
s) măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile
pentru realizarea acestora;
t) termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munca privind realizarea măsurilor
prevăzute la lit. s);
u) numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea
acestora;
483

v) numele şi semnatura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea;

w) avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă/avizul inspectorului
general de stat adjunct securitate şi sănătate în muncă;
x) viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat. În cazul accidentelor cu ITM,
procesul-verbal de cercetare se va încheia cu capitolul prevăzut la art. 128 lit. w),
care va fi numit "Viza angajatorului".
484
• Capitolul prevăzut la art. 128 lit. i) va conţine următoarele subcapitole:

a) descrierea detaliată a locului producerii evenimentului;
b) descrierea detaliată a echipamentului de munca;
c) descrierea detaliată a împrejurărilor;
d) descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul.
• În capitolele prevăzute la art. 128 lit. k)-m) se va face trimitere la reglementările legale în
vigoare incalcate, cu redarea integrala a textului acestora.
• Denumirea capitolului prevăzut la art. 128 lit. o) se va schimba în "Propuneri pentru
sancţiuni administrative şi disciplinare", în cazul accidentelor cercetate de către comisia
numita de angajator.
• În capitolul prevăzut la art. 128 lit. s) se vor stabili termene de aducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse, precum şi persoanele responsabile de îndeplinirea acestora.
• Capitolele prevăzute la art. 128 lit. w) şi x) se vor regasi în procesul-verbal de cercetare
numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de munca sau
Inspecţia Muncii, conform competentelor.
485
• În situaţiile în care din cercetare rezulta ca accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a

fi încadrat ca accident de munca, se va face aceasta menţiune la capitolele procesului-
verbal de cercetare prevăzute la art. 128 lit. q) şi r) şi se vor dispune măsurile care
trebuie luate de angajator pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare (art. 130).
Comisia de cercetare a unui eveniment numita de angajator poate face propuneri de

sancţiuni disciplinare şi/sau administrative, pe care le va mentiona în procesul-
verbal de cercetare (art. 131).
486
Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se întocmeşte în mai multe exemplare,

după cum urmează (art. 132):
a) în cazul accidentului de muncă urmat de itm: pentru angajatorul care înregistrează
accidentul, inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul, asigurător şi victime;
b) în cazul accidentului de muncă urmat de itm, pentru lucrători cu angajatori diferiţi:
pentru fiecare angajator, inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul, asigurător şi
victime;
c) în cazul accidentului de muncă urmat de invaliditate,
invaliditate pentru angajatorul care înregistrează
accidentul, organul de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat
cercetarea, Inspecţia Muncii, asigurător şi victime;
d) în cazul accidentului de muncă mortal precum şi în cazul accidentului mortal în afara
muncii: pentru angajatorul care înregistrează accidentul, organul de urmărire penală,
inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii, asigurător şi
familiile victimelor;
e) în cazul incidentului periculos: pentru angajatorul care înregistrează incidentul, organele de
urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii şi
asigurător.
Procesul-verbal de cercetare poate fi întocmit într-un număr mai mare de exemplare, după caz.
487
• În cazul în care accidentul de munca s-a produs la un angajator, altul decât cel
care îl înregistrează, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis şi
acestuia.
• În cazul în care angajatorul la care se înregistrează accidentul de munca isi

are sediul, domiciliul sau resedinta pe teritoriul altui judeţ decât cel pe raza
căruia s-a produs accidentul, se va trimite un exemplar din procesul-verbal de
cercetare inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia are sediul,
domiciliul sau resedinta angajatorul (art. 133).
488
• În cazul în care un lucrător prezintă un certificat medical cu cod "accident de muncă",

angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de
prevenire şi protecţie va solicita acestuia o declaraţie scrisă privind data, locul, modul şi
împrejurările în care s-a produs evenimentul în urma căruia s-a accidentat.
• În baza declaraţiei prevăzute mai sus şi în funcţie de data, locul, modul şi

împrejurările producerii evenimentului, angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi
protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va comunica şi cerceta evenimentul
sau, în situaţia în care evenimentul nu a avut loc în timpul procesului de muncă sau în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ori în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul
de muncă la domiciliu şi invers, va arhiva declaraţia originală împreună cu o copie a
certificatului medical (art. 134).
489
Înregistrarea şi evidenta accidentelor de munca şi a incidentelor
periculoase – HG 1425/2006
Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în registrele de
evidenţă prevăzute la art. 141 şi 142, în baza procesului-verbal de cercetare.
Accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul la care este angajată
victima, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 136.
• A.M. produse la sediile secundare aflate pe raza altui judeţ decât cel unde este declarat
sediul social se vor înregistra la sediul social, cu excepţia cazului în care sediul secundar
are personalitate juridică (art. 135).
• A. M. produs în timpul prestării unor servicii pe baza de contract, comanda sau alte
forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator, alta decât cea la care
este incadrata victima, se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în
documentele încheiate (art. 136).
• În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens, clauzele nu sunt
suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor
prezentelor norme metodologice, accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul
care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului (art. 136).
• A. M. produs în timpul prestării unor servicii pe baza de comanda, la domiciliul clientului,
se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajata victima (art. 136).
• A. M. suferit de o persoană aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în
întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul care,
în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului (art. 136).
490
• A.M. suferit în timpul stagiului de practică profesională de către elevi, studenţi, ucenici
şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la
care se efectuează practica/reconversia profesională (art. 136).
• A. M. suferit de o persoana în cadrul activităţilor cultural-sportive, în timpul şi din cauza
îndeplinirii acestor activităţi, se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a
organizat acţiunea respectiva (art. 136).
• A. M. produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoana, din proprie initiativa,
pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol
grav şi iminent ce ameninta avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea
unui angajator, se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul (art.
136).
• În cazul accidentului de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o
persoană, din proprie iniţiativă, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru
prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau
privat în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legătură cu
acesta, înregistrarea se face în condiţiile prevăzute de lege (art. 136).
491
• A.M. de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau,
după caz, de angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea
accidentului.
• A.M. de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima
sau, după caz, de angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de
producerea accidentului.
• A.M. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii ca urmare a neluării unor măsuri de
securitate de către un alt angajator se înregistrează de către angajatorul care, în urma
cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului (art. 136).
• A.M. suferit de insotitorii de incarcaturi, personalul de posta de la vagoanele C.F.R.,
angajaţi ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligaţi sa delege insotitori pentru astfel
de incarcaturi, pe mijloace de transport ce nu le aparţin, se va inregistra de către
angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea
accidentului sau, după caz, în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate (art.
136).
492
Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări, cu privire la înregistrarea

accidentelor de munca, inspectoratul teritorial de munca sau Inspecţia Muncii va stabili
modul de înregistrare a accidentului în cauza (art. 137).
Disparitia unei persoane în condiţiile unui accident de munca şi în împrejurări care

indreptatesc presupunerea decesului acesteia se înregistrează ca accident mortal, după
rămânerea definitiva şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti, conform prevederilor legale,
prin care este declarat decesul.
Data producerii accidentului de munca mortal, prevăzut la alin. (1), este data înscrisă în
hotărârea judecătorească ca fiind data decesului.
Angajatorul la care a fost angajata persoana disparuta va comunica, imediat, numărul şi
data hotărârii judecătoreşti la inspectoratul teritorial de munca (art. 138).
Accidentul de munca cu invaliditate se va inregistra pe baza procesului-verbal de cercetare

întocmit de inspectoratul teritorial de munca (art. 139).
493
• În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege,

angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM.
• FIAM se completează pentru fiecare persoana accidentata în câte 4 exemplare care
se înaintează spre avizare după cum urmează:
a) inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare întocmit de
comisia angajatorului, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea avizului;
b) inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, în termen de 3 zile
lucrătoare de la primirea procesului-verbal de cercetare.
• Verificarea şi avizarea FIAM de către inspectoratul teritorial de munca se fac în termen de
5 zile lucrătoare de la primirea formularului.
• Angajatorul la care se înregistrează accidentul anexează FIAM la dosarul sau la procesul-
verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentata,
inspectoratul teritorial de munca şi asiguratorul pe raza căruia isi are sediul social,
domiciliul sau resedinta (art. 140).
494
Înregistrarea şi evidenta accidentelor de munca şi a
incidentelor periculoase – HG 1425/2006
• În cazul în care victima unui accident de munca a fost propusă pentru pensionare odată
cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupa de invaliditate, se va completa un exemplar
FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiza
medicală şi recuperare a capacităţii de munca.
• Angajatorul are obligaţia de a anunţa încheierea perioadei de incapacitate temporară de

muncă la inspectoratul teritorial de muncă la care a înaintat FIAM, în termen de 5 zile
lucrătoare de la încheierea perioadei de incapacitate temporară de muncă.
• În cazul în care angajatorul şi-a încetat activitatea, accidentele suferite de lucrătorii

acestuia vor fi înregistrate în contul lui, iar completarea FIAM va fi efectuată de
inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia angajatorul îşi desfăşura activitatea (art.
140).
495
Angajatorul va tine evidenta evenimentelor în (art. 141):

a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor în munca, conform modelului prevăzut în
anexa nr. 15;
b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase, conform modelului prevăzut în
anexa nr. 16;
c) Registrul unic de evidenta a accidentelor uşoare, conform modelului prevăzut în
anexa nr. 17;
d) Registrul unic de evidenta a accidentatilor în munca ce au ca urmare incapacitate de
munca mai mare de 3 zile de lucru, conform modelului prevăzut în anexa nr. 18.
În registrul prevăzut la alin. (1) lit. d) se va tine evidenta accidentatilor în munca pentru care
perioada de incapacitate temporară de munca este de minimum 4 zile de lucru, fără a lua în
calcul ziua producerii accidentului.
Registrele de evidenta trebuie sa fie actualizate.
496
Înregistrarea şi evidenta accidentelor de munca şi a
incidentelor periculoase – HG 1425/2006
În baza FIAM şi a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, inspectoratul

teritorial de munca va tine evidenta tuturor accidentelor de munca şi a incidentelor
periculoase înregistrate de angajatorii care au sediul, domiciliul sau resedinta pe teritoriul
judeţului respectiv (art. 142).
Inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta în:

a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor în munca;
b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase;
c) Registrul unic de evidenta a accidentatilor în munca ce au ca urmare incapacitate de
munca mai mare de 3 zile de lucru.
497
Dispoziţii finale – HG 1425/2006
În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii

vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea,
cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de munca (art. 175).
• Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporară de

munca, invaliditate sau deces au dreptul sa sesizeze sau sa se informeze la
inspectoratul teritorial de munca pe raza căruia a avut loc accidentul.
• Dacă în urma investigatiilor rezulta ca sunt întrunite condiţiile unui accident de
munca, inspectoratul teritorial de munca va lua măsuri pentru efectuarea cercetării în
conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
• În situaţiile prevăzute mai sus, inspectoratul teritorial de munca va răspunde
sesizarilor conform prevederilor legale sau va elibera, la cerere, o copie a procesului-
verbal de cercetare a evenimentului (art. 176).
498
Dispoziţii finale – HG 1425/2006
• În situaţia în care angajatorul, lucrătorii implicaţi, victimele sau familiile

acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de
cercetare a evenimentului, pot sesiza, în scris, Inspecţia Muncii, în termen de
30 de zile calendaristice de la data primirii procesului-verbal.
• Dacă în urma analizei se constată că trebuie refăcută cercetarea, Inspecţia

Muncii dispune completarea dosarului de cercetare şi/sau întocmirea unui
nou proces-verbal de cercetare care îl va înlocui pe cel existent.
• Soluţiile adoptate de către Inspecţia Muncii vor fi comunicate celor interesaţi,

în termenul legal. (art. 177).
499
MODULUL 6
Acţiuni în caz de urgenţă:

planuri de urgenţă şi de evacuare, prim
ajutor
Pericol grav şi iminent de accidentare
Definiţie (art. 5, lit. l) din Legea nr. 319/2006):

situaţia concretă, reală şi actuala căreia îi lipseşte doar prilejul
declansator pentru a produce un accident în orice moment
Starea de pericol grav şi iminent de accidentare

poate fi constatată de către (art. 101, HG 1425/2006):
• orice lucrator din întreprindere şi/sau unitate

• lucratorii serviciului extern de prevenire şi protecţie
• inspectorii de munca.
Obligaţia angajatorului (art. 15, (1) pct. 9-10, HG 1425/2006):

• asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol grav şi
iminent
• asigurarea ca toţi lucrătorii să fie instruiţi pentru aplicarea
planului de acţiune
• evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific.
Măsuri de securitate luate imediat la constatarea stării de

pericol grav şi iminent (art. 102, HG 1425/2006):
a) oprirea echipamentului de munca şi/sau activităţii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anunţarea serviciilor specializate;
d) anunţarea conducătorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol
grav şi iminent.
În vederea realizării măsurilor de securitate, în prealabil angajatorul

trebuie să desemneze (HG 1425/2006):
 lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de muncă şi să
asigure instruirea acestora;
 lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi să îi
instruiască în acest sens;
 lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol
grav şi iminent, să asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice
necesare intervenţiei;
În vederea realizării măsurilor de securitate, în prealabil angajatorul

trebuie (HG 1425/2006):
 să întocmească planul de evacuare a lucrătorilor;
 să afişeze planul de evacuare la loc vizibil;
 să instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi
să verifice modul în care şi-au însuşit cunoştinţele;
 să asigure mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor
specializate;
 să stabilească modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior;
 să stabilească serviciile specializate care pot interveni.
Zone cu risc ridicat şi specific
Evidenta zonelor cu risc ridicat şi specific trebuie să conţină nominalizarea şi

localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile
stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone.
Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţa tuturor lucrătorilor care sunt zonele

cu risc ridicat şi specific.
Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţa conducătorilor locurilor de muncă şi

lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cu risc ridicat şi specific
măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor .
Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării riscurilor pentru

zonele cu risc ridicat şi specific constituie o prioritate în cadrul planului de
protecţie şi prevenire.
SITUAŢIILE DE URGENŢĂ
LEGEA nr. 307/ 2006 privind apărarea împotriva incendiilor

RISCURI SPECIFICE
- Riscuri naturale:
- inundaţii, cutremure, fenomene meteorologice periculoase,
- incendii de padure, alunecari, prabusiri de teren,
- Riscuri tehnologice:
- accidente chimice, accidente nucleare,
- incendii in masa, accidente grave pe cai de transport,
- Riscuri biologice:
- epidemii
- epizootii
CAUZE CARE POT PROVOCA INCENDIUL
- cauză naturală
- trăznet,
- cutremur,
- temperaturi ridicate
- o cauză tehnică
- suprasolicitarea prizelor,
- scânteie la un echipament/ utilaj,
- suprafeţe fierbinţi,
- echipamente ce folosesc flacără deschisa
- aparate electrice, cabluri electrice, prize si intrerupatoare
cu defectiuni sau improvizatii
- o cauză umană
- neglijenţa,
- necunoaştere,
- acţiuni umane intenţionate
RECOMANDARI IN CAZ DE INCENDIU
pastraţi-vă calmul
Anunţaţi incendiul
Telefonul serviciului pentru situaţii de urgenţă nr. 112; Apasa butonul de alarma
Cine anunta?
Ce s-a intamplat?
Unde s-a intamplat?
Salvaţi persoanele aflate în pericol
Urmaţi căile de evacuare marcate

Nu vă întoarceţi spre locurile în care se manifestă incendiul pentru a pune la adăpost
documente de valoare. Viaţa dumneavoastră are o valoare mult mai mare.
ATENŢIE !
Nu folosiţi ascensorul
Îndreptaţi-vă spre locul de adunare marcat corespunzător

NERESPECTAREA NORMELOR PSI
• Implica pierderi de vieti omenesti si distrugeri de bunuri

materiale;
• Atrage dupa sine raspundera legala (contraventionala sau

penala)
Planul de evacuare
Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu

cuprind elemente diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia
construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot afla simultan
în aceasta şi se întocmesc astfel:
b)pe încăperi
a)pe nivel, c) pentru încăperile
dacă în ele se află de cazare
dacă se află
simultan cel puţin şi
dormitoarele comune
mai mult de 30 50 de indiferent de numărul
de persoane; de locuri.
persoane;
Planul de evacuare
Se afişează
pe fiecare nivel, pe căile de acces
şi în locurile vizibile,
astfel încât Planul de evacuare
să poată fi cunoscute de către toate persoanele
iar în încăperi, pe partea interioară a uşilor.
Se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a încăperii,

pe care se marchează cu culoare roşie traseele de
evacuare prin uşi, coridoare şi case de scări sau scări
exterioare, după caz.
Planul de evacuare
Exemplu:
Primul ajutor
ORDIN nr. 427/2002 stabileşte:

componenta trusei sanitare folosite pentru acordarea primului ajutor
medical, care se afla în dotarea posturilor fixe de prim ajutor fără cadre
medicale din:
• întreprinderi,
• instituţii şi unităţi economice,
• şcoli,
• cabane turistice şi altele asemenea
Primul ajutor
Ordinul nr. 427/2002 stabileşte activităţile şi numărul truselor sanitare, astfel:
1. Activităţi industriale, agricole şi de prestări de servicii:
• în secţii de activitate cu mai mult de 5 persoane - una la cel mult 25 de persoane;
• activităţi cu locuri de munca dispersate, indiferent de numărul de angajaţi;
• mijloace de transport în comun, altele decât auto.
2. Activitate de comerţ:
• spaţii comerciale care permit accesul direct al clienţilor la mărfurile expuse;
• spaţii comerciale organizate pe subunitati pentru prezentare şi desfacere;
• pieţe agroalimentare;
• staţii de distribuire a carburantilor.
3. Activităţi de învăţământ, proiectare-cercetare:
• grădiniţe, şcoli, alte instituţii de învăţământ care nu dispun de cabinet medical propriu - cel puţin
una la 50 de elevi;
• ateliere şcolare, sali de sport;
• cămine şi internate;
• alte activităţi de proiectare-cercetare - cel puţin una la 25 de persoane.
4. Activităţi culturale şi recreative:
• sali de spectacole - una la cel puţin 100 de locuri;
• sali de sport sau de întreţinere fizica, altele decât cele din instituţiile de învăţământ;
• cluburi, alte spaţii pentru activităţi de divertisment cu cel puţin 10 locuri;
• baruri, restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, unităţi agroturistice.
Primul ajutor
Ordinul nr. 427/2002 – conţinutul minim obligatoriu al trusei sanitare:
Numărul Numărul
Denumirea materialului Denumirea materialului
de bucăţi de bucăţi
Cutie din material plastic, etansa, cu colturi 1 Ace de siguranta 12
rotunjite
Foarfece cu varfuri boante 1 Leucoplast 5 cm/3 m 1
Garou 50 cm 1 Leucoplast 2,5 cm/2,5 m 1
Deschizator de gura din material plastic 1 Alcool sanitar 200 ml 1
Dispozitiv de respiratie gura la gura 1 Comprese sterile 10 cm/8 cm x 10buc. 10
Pipa Guedel mărimea 4 1 Pansament individual 2 cm/6 cm 10

Pipa Guedel mărimea 10 1 Pansament cu rivanol 6 cm /10 cm 5
Manusi de examinare, pereche 4 Plasture 6 cm/50 cm 1
Pahare de unica folosinta 5 Creion 1

Batiste de hârtie cu soluţie dezinfectanta 10 Caiet a 50 de pagini 1
Atele din material plastic 2 Brosura cu instrucţiuni de prim ajutor 1

Fesi din tifon mici 5 cm/4 m 5 Rivanol soluţie 1 la mie, 200 ml 1
Fesi din tifon mari 10 cm/5 m 3 Apa oxigenata sau perogen 1

Acordarea primului ajutor
Măsuri de prim ajutor
În caz de :
• Situaţie periculoasă
• Stare de inconştienţă
• Stop cardio-respirator
• Sângerare gravă
• Şoc-comoţie
Apel de urgenţă 112
Brigada de Ambulanţa Poliţia Urgenţe UE

Pompieri 112
Unde este urgenţa?

Ce s-a întâmplat?
Câte persoane sunt implicate?
Cine ia legătura cu serviciile specializate?
Nu închideţi telefonul înainte ca dispecerul să elibereze linia!

Suport Curs SSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs SSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRUCTURAL EURO FOND & TRAINING

“Inspector în domeniul securităţii şi sănătăţii

Scrisa cuvintele aspectul

• Feed back imediat • Nu păstrează înregistrări

• Propoziţii scurte şi clare

Suntem atenţi nu doar la mesaj ci şi la emiţător

Securitate şi sănătate în muncă (L319/2006-art.5 lit. n)

Activităţile instituţionalizate desfăşurate pentru:

LUCRĂTOR (L319/2006-art.5 lit. a)

ANGAJATOR (L319/2006-art.5 lit. b)

Alţi participanţi la procesul de muncă (L319/2006-art.5 lit. c)

 Persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea

 Persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau

 Şomeri pe durata participării la o forma de pregătire profesională

 Persoane care nu au contract individual de munca încheiat în

Reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în

Persoana aleasă, selectată sau desemnată de lucrători,

în condiţiile utilizării şi/sau expunerii la pericol, apare

PREVENIRE (L319/2006-art.5 lit. e)

Ansamblu de dispoziţii sau măsuri luate

EVENIMENT (L319/2006-art.5 lit. f)

• Accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale

• Situaţia de persoana data dispăruta

• Accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care

• Cazul susceptibil de boala profesională sau

ACCIDENT DE MUNCA (L319/2006-art.5 lit. g)

• Vătămarea violenta a organismului, precum şi

INCIDENT PERICULOS (L319/2006-art.5 lit. o)

• Evenimentul identificabil, cum ar fi explozia,

ACCIDENT UŞOR (L319/2006-art.5 lit. q)

PERICOL GRAV ŞI IMINENT DE ACCIDENTARE (L319/2006-

BOALA PROFESIONALĂ (L319/2006-ART.5 lit. h)

• Afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării

Directivele europene şi acquis-ul comunitar

Directivele europene de SSM

au ca scop armonizarea legislaţiilor naţionale, în special

prevăd un termen limită de transpunere în

• D 73/23/CEE – echipamente electrice la joasă tensiune;

•D 93/103/CEE - navele de pescuit;

Legislaţie SSM Emitent

întocmit de angajator, cu consultarea sindicatului

cuprinde cel puţin categoriile de dispoziţii

adus la cunoştinţa salariaţilor (îşi produce efectele

afişat la sediul angajatorului (art. 243 alin. 4)

Principiul responsabilităţii ANGAJATORILOR, de

Principiul prevenirii riscurilor profesionale.

Principiul informării şi instruirii lucrătorilor în

Principiul consultării şi participării echilibrate a

Legea 319/2006 (art. 3 si art. 47)

• persoanelor fizice sau juridice din toate sectoarele

Excepţii de aplicare (art.4):

Obligaţii generale ale Angajatorilor L319/2006-art 6

ANGAJATORUL are OBLIGAŢIA de a asigura

Obligaţiile lucrătorilor în domeniul SSM şi apelarea la

Obligaţii generale Să prevină riscurile profesionale;

Să asigure consultarea şi participarea lucrătorilor la

Să asigure supravegherea stării de sănătate a

Să asigure cadrul organizatoric şi mijloacele umane şi

• Prioritate acordată măsurilor de protecţie colectivă

• Furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

Obligaţii generale ale Angajatorilor L319/2006- art 7 (4)

a) Să evalueze riscurile pentru SSM lucrătorilor, inclusiv la

b) Să ia măsuri de prevenire pentru îmbunătăţirea nivelului