Subiectul lecţiei: Formarea statului dac

sub conducerea lui Burebista

“ Nimic nu poate fi mai scump la un popor decît începutul

său, numele ce-l poartă, pămîntul pe care-l locuieşte. “
Aaron Florian
 Formarea statului la geto-daci

Apariţia
Apariţia Unificarea
Unificareageto-
geto-
Formarea
Formareauniunilor
uniunilor formaţiunilor
formaţiunilor dacilor
dacilorîntr-un
într-unsingur
singur
de
detriburi
triburi prestatale
prestatale stat
stat
 Subiective Activitatea desfăşurată de
Premisele unificării geto Burebista şi Deceneu
- dacilor
Obiective
Externe
Interne
Economice: Dezvoltarea forţelor de producţie, a metalurgiei
fierului, lărgirea relaţiilor de schimb – ceea ce a dus la cea de-a III
diviziune socială a muncii. Incursiunile celţilor dinspre
nord - vest
Politice: Democrația militară nu corespundea timpului. Se cerea
un nou mecanism pentru menținerea și creșterea puterii
aristocrației.
Sociale: Are loc ierarhizarea societății. Se accentuează tot mai
mult diferențierea socială: meșteșugarii și negustorii încep să
formeze categorii sociale separate.
Primejdia romană
Etnice: teritoriul comun, aceeași limbă vorbită, religie comună,
comunitatea provinienței culturii materiale și spirituale ale geto /
dacilor.

Concluzie:  Statul
dac se formează ca rezultat al evoluției societății geto–dacice
pe planul civilizației naturale și spirituale.
 Politica internă
Pe plan administrativ - Crearea unui aparat de stat militaro - administrativ
cu o ierarhie bine determinată de la rege pînă la comandanţi de cetăţi.“
Din punct de vedere teritorial, producătorii liberi trăiau în obști sătești.

 
Pe plan juridic – a întrodus sistemul de legi Beligines – primul sistem de legi
de pe pămînturile noastre. Conform acestor legi, conducerea se afla în
mîinile regelui. Regele numea demnitarii, care controlau îndeplinirea
obligațiilor comunităților întrate în regat. Regele era ajutat de marii sfetnici.
Vice rege era sacerdotul Deceneu.
Pe plan economic – a înurajat comerţul şi meşteşugăritul, a bătut o monedă
proprie, a tăiat vița de vie.
 Pe plan social: Societatea geto-dacă  era împărțită în următoarele categorii
sociale: pătura sacerdotală, aristocrația, producătorii liberi.
(În relațiile cu populațiile supuse)– Populațiile supuse au fost obligate:
1. să plătească tribut;
2. să pună la dispoziția regelui un anumit număr de ostași în caz de război;
3. de a nu duce o politică externă proprie și independentă.

Pe plan militar – 1. Scoate armatele de sub controlul conducătorilor de

triburi și le subordonează direct regelui;
2.Formează o armată foarte puternică şi bine organizată, care număra
200 000 de ostaşi;
3. Întărește capacitatea de apărare a statului prin ridicarea numeroaselor
așezări fortificate, cetăților, în deosebi celora din Mun ții Oră știei cu capitala
la Sarmizegetusa .
Pe plan religios: Impune tuturor triburilor unificate o singură credință.
Sacerdot suprem este numit - Deceneu.

Concluzie:

1.
●
Statul geto – dac al lui Burebista era o
monarhie cu un pronunțat caracter militar;

2. Societatea dacică nu a fost o societate de

●

tip clasic sclavagist, ci una tributală;

3. Statul lui Burebista a purtat un caracter

●

teocratic.
 Campaniile militare ale regelui Burebista

A. – a. 60 î.e.n. - Războaiele lui Burebista cu celţii.

B. – 55 î.e.n. – cucerirea orașului Olbia de către Burebista

C. – anii 50 î.e.n. Cucerirea orașelor grecești din vestul Pontului de

către regele Burebista

”...stăpînitorul tuturor ținuturilor de dincolo și

dincoace de Dunăre”

Inscripția de la Dionisopolis (Balcic, Bulgaria)

 Cauză –efect:

Determinați legătura cauzală dintre reforma

militară a lui Burebista și politica externă
activă.
 Hotarele regatului Dacia în timpul domniei lui Burebista

Nord – Carpații Păduroși

Est- r. Bugul de

Vest - r. Tisa Sud

Sud – munții Balcani

 Completarea hartii de contur

Pașii:
1. Conturarea hotarelor,
2. Haşurarea teritoriului,
3. Aplicarea inscripţiilor (sublinierea
denumirii statului şi indicarea
capitalei),
4. Completarea legendei
 Aprecieri istoriografice
,,Cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din
Tracia şi stăpânitor al tuturor ţinuturilor
de dincolo şi dincoace de Dunăre.,”
inscripţie greacă din a.48 î.Hr

VII, 3, 11. Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista s-a
înălțat atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci, încât, în câ țiva ani,
a făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din popula țiile vecine. Ba încă a
ajuns să fie temut și de romani. Căci trecând plin de îndrăzneală Dunărea și jefuind Tracia până la
Macedonia și Iliria, a pustiit pe celții care erau amestecați cu tracii și cu ilirii și a nimicit pe de-a
întregul pe boii aflați sub conducerea lui Critasiros și pe taurisci. Spre a ține în ascultare poporul,
el și-a luat ajutor pe Deceneu, un șarlatan care rătăcise multă vreme prin Egipt, învățând acolo
unele semne de prorocire, mulțumită cărora susținea că tălmăcește voin ța zeilor. Ba încă de un
timp fusese socotit și zeu, așa cum am arătat când am vorbit despre Zalmoxis. Ca o dovadă pentru
ascultarea ce i-o dădeau [geții], este și faptul că ei s-au lăsat îndupleca ți să taie vi ța de vie și să
trăiască fără vin. Cât despre Burebista, acesta a pierit din pricina unei răscoale, mai înainte ca
romanii să apuce a trimite o armată împotriva lui. Urma șii acestuia la domnie s-au dezbinat,
fărămițând puterea în mai multe părți. De curând, când împăratul August a trimis o armată
împotriva lor, puterea era împărțită în cinci state. Atunci, însă, stăpânirea se împăr țise în patru.
Astfel de împărțiri sunt vremelnice și se schimbă când într-un fel, când într-altul. A existat și o altă
împărțire a teritoriului chiar din cele mai vechi timpuri: căci pe unii îi denumesc [autorii] daci, iar
pe alții geți. Geții sunt cei care se întind spre Pont și spre Răsărit, iar dacii cei care locuiesc în
partea opusă, spre Germania și spre izvoarele Istrului.”
Strabon, Geografia
 Tema la domiciliu:
1. Redactați un eseu cu tema:
”Regatul lui Burebista – structură politică a
antichității”,
2. Cauză –efect:
Determinați legătura cauzală dintre reforma militară și
politica externă activă dusă de Burebista.
2. Vizionați filmul ”Dacii”.

Ora viitoare:
Destrămarea statului dac și refacerea unității lui.