Nascut la 15 ianuarie 1850,

Mihai EMINESCU face parte din

romanticii europeni si este unul
dintre cei mai mari clasici ai
literaturii romane. Tine, prin
vremea, spatiul si viziunea despre
lume pe care le reprezinta, un loc
proeminent, un loc aparte in
sufletul si in mintea noastra.
Locul din care a venit este
stravechea vatra romaneasca,
dinspre Ipotestii Botosanilor din
Tara de Sus, un loc plin de coline,
paduri si ape,invaluit in luminile si
umbrele blande ale romanestilor
„guri de rai”. Acest loc s-a
transformat in viziunea poetului,
intr-un cadru ideal, sacru,
omologat cu patria si exprimat ca
spatiu romanesc.
 “ Slujit de o enormă acumulare de
cultură românească şi străină, de
un gust fără greş, format la şcoala
lui Homer, Shakespeare şi Goethe,
precum şi la aceea a clasicului
folclor românesc, Eminescu a
realizat o operă de sinteză a
tuturor tradiţiilor populare şi culte
naţionale, depăşindu-le prin geniul
şi munca sa neprecupeţită şi
întrupându-le în făuriri de fond şi
forme admirabile, lucrate în
atelierul său de titan neobosit.”
Geniul lui Eminescu este văzut
ca înalţându-se în lumina
Luceafarului. Poezia a retinut cel
mai mult atenţia iubitorilor de artă
frumoasă.
De aceea Mihai EMINESCU
este numit si “Luceafarul poeziei
romanesti.”
 Prima poezie a sa a fost „La
mormantul lui Aron Pumnul”
publicata in anul 1866 in
brosura comemorativa editata
de elevii acestui profesor.
La 25 februarie in acelasi an ,
in revista Familia publica
poezia “De-as avea”. Directorul
acestei publicatii, Iosif Vulcan,
cu aceasta ocazie, i-a schimbat
numele din Eminovici in
Eminescu, nume pe care
poetul l-a adoptat pentru
totdeauna.
 Mihai Eminescu a creat o opera
originala, cu tematica diferita,
inspirata din folclorul
romanesc”Calin file din poveste”,
istoria nationala „Scrisoarea III”,
„Decebal”, evocand, de astfel, si
ipostaze ale naturii sau copilariei
„Fiind baiet paduri cutreieram”, „La
mijloc de codru”, „O ramai”, „Sara pe
deal”, „Revedere”, „Floarea albastra”
etc.
Dragostea de patrie, de
frumusetile plaiurilor natale au fost
redate si in poeziile: „Ce-ti doresc eu
tie, dulce Romanie”, „La Bucovina”
A scris basme: „Fat-Frumos din
lacrima”, „ Fata in gradina de aur”,
„Borta vantului”, nuvele”Sarmanul
Dionis”, schite „La aniversara”, un
roman neterminat „Geniu pustiu” ,
capodopera poeziei romanesti fiind
reprezentata de poemul
„Luceafarul”
 Opera lui Eminescu a
fost influentata foarte mult
de natura. In poezia “Floare
Albastra” a fost inspirat de
culoarea albastra a ochilor
primei sale iubite Casandra.
 In 1872, in timpul
studiilor sale de la Viena, o
cunoaste pe Veronica Micle
(1850-1889), poeta din cercul
revistei Convorbiri Literare, cu
care va avea o relatie intensa si
contorsionata.
 In timpul vietii sale, Mihai
Eminescu a cunoscut numeroase
personalitati ale vremii, si anume:
I. L. Caragiale, Ioan Slavici, Titu
Maiorescu, critic literar, mentor al
societatii Junimea si al revistei
Convorbiri Literare si Ion Creanga,
cel mai bun prieten al sau.
In revista Convorbiri Literare
a fost publicata ultima poezie a lui
Mihai Eminescu, Kamadeva.
 Luceafarul poeziei
romanesti s-a stins din viata
in zorii zilei de 15 iunie
1889.Mihai EMINESCU a fost
inmormantat la cimitirul Bellu
din Bucuresti. In acelasi an a
murit si marea sa iubire
Veronica Micle.
Mihai EMINESCU isi
aminteste cu bucurie de
clipele fericite ale copilariei. Ii
placea sa cutreiere singur
codrul si sa paseasca in acel
taram de liniste si de visare,
dar acum totul s-a sfarsit…
nu mai are cine sa scrie atat
de frumos despre locul
copilariei, despre pasari,
codru, plopi… despre natura.