Alunecările de teren

Proiect realizat de Marcu Bianca

 GENERALITATI
• Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor, ce formează versanţii dealurilor, pantele
unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare.
• Deplasările se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale
(ploi torenţiale, prăbuşiri ale unor grote, eroziuni puternice, cutremur de pământ), sau chiar ca
urmare a unor activităţi umane.
• Alunecările de teren pot duce la urmări catastrofale: distrugerea construcţiilor prin deplasarea
straturilor de roci sub fundamentul lor sau prin acoperire de avalanşe de pământ; distrugerea
căilor ferate, a străzilor, a liniilor electrice şi de telecomunicaţii.
• În țara noastră, alunecările de teren sunt destul de răspândite. Suprafaţa totală supusă alunecărilor .

de teren este apreciată la 900.000 hectare. Cea mai importanţă şi cunoscută alunecare de teren a
constituit-o deplasarea Vârfului Suhardelului care a dus la bararea râului Bicaz şi formarea Lacului
Roşu.
• Alunecări de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori în iunie 1979 şi Vârfuri în februarie
1980 – ambele în judeţul Dâmboviţa; Zameş (în 1992) în judeţul Bacău şi Izvoarele (august 1993) în
judeţul Galaţi.
• Primele 3 cazuri au fost declanşate de precipitaţii puternice. Dacă alunecările de teren de la Malul cu
Flori nu au produs pierderi mari, deplasarea terenului de la Vârfuri a afectat centrul civic al localităţii.
Au fost distruse 110 case, 21 au fost grav avariate, iar 25 hectare de teren şi unele drumuri au fost
puternic degradate.
• De asemenea, alunecări de teren s-au produs și în trecutul recent, mai ales ca urmare a unor
fenomene naturale (precipitații atmosferice abundente, aternața îngheț-dezgheț, presiunea apelor
subterane, etc), cea mai recentă, intens mediatizată, s-a produs pe data 10 apilie 2020 în localitatea
Azuga (Prahova).
• Procesul de alunecare include trei faze: .

• faza pregătitoare, de alunecare lentă, incipientă (procese anteprag);

• alunecarea propriu‑zisă (trecerea peste pragul geomorfologic);
• stabilizarea naturală (echilibrarea, procese postprag);
 Clasificarea alunecarilor de teren
• adancimea alunecarii – repre­zinta una dintre caracteristicile principale ale alunecarilor de
teren, ea fiind adancimea la care este intalnita zona de rupere ce conduce la dezvoltarea
suprafetei de alunecare in raport cu suprafata terenului. In functie de adancimea maxima pe
care se produce alunecarea avem clasificarea conform Tabelului 1.
• viteza de alunecare – repre­zinta viteza de deplasare a masei de pamant antrenate in etapa de
alune­care propriu-zisa (Tabelul 2);
• directia de evolutie a procesului de alunecare – in functie de directia in care fenomenul de
alunecare evolueaza, fata de cea de deplasare a acumulantului de alunecare, avem: alunecari
detrusive (progresive) si alunecari deplasive (regresive);
• pozitia suprafetei de alunecare in raport cu stratificatia versantului sau taluzului – in functie de
acest criteriu, alunecarile de teren pot fi: consecvente, insecvente si asecvente;
 .

• varsta alunecarilor – acest criteriu tine cont de intervalul de timp scurs de la

producerea alunecarii si stadiul de activitate. Astfel, alunecarile de teren pot fi: alunecari
actuale sau active si alunecari vechi sau stinse;
• miscarea masei alunecatoare – reprezinta modul in care masa alunecatoare se
misca. Drept
urmare, in functie de caracterul miscarii, alunecarile de teren pot fi: alunecari
rotationale si alunecari de translatie;
• caracterul materialului supus alunecarii – alunecarile de teren pot afecta versantul in
structura lui
naturala sau se pot reactiva pe corpul unor alunecari mai vechi. Astfel, au fost impartite
in: alunecari de ordinul I si alunecari de ordinul II;
• distanta pe care materialul alunecat o parcurge – in functie de aceasta
caracteristica, alunecarile de teren pot fi: alunecari propriu-zise si alunecari tip curgeri
de teren.
 CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN.
• a) naturale:
• modificarea nivelului apelor subterane,
• ploi torenţiale. Aceste fenomene acţionează asupra coeziunii manifestate între particule, micşorând-o
astfel încât aceasta nu se mai poate opune acţiunii greutăţii 3 versantului şi a celorlalte încărcări
verticale, ducând la prăbuşirea (alunecarea) versantului.
• mişcarea seismică. Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt fenomen numit
lichefierea nisipurilor saturate. Acest fenomen are particularitatea de a produce alunecări chiar în
terenuri orizontale, atunci când straturi de pământ cu oarecare coeziune sunt aşezate pe roci moi care-
şi pierd o mare parte din rezistenţă în timpul cutremurului, datorită lichefierii.
• eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme (infiltraţie, fenomen caustic).
• b) generate de activitatea omului:
• realizarea unor lucrări de investiţii în apropierea versanţilor. Alunecarea
.
de teren din această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului
creşte semnificativ cu realizarea unor construcţii, modificând echilibrul de
moment al versantului.
• despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei. Aceste activităţi duc la creşterea
umidităţii versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de
coeziune dintre particule.
 EFECTELE ALUNECĂRILOR.
• Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt:
• Distrugerea parţială sau totală a construcţiilor de orice fel (tip),
• Blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi formarea unor acumulări de apă
cu pericol de inundaţii,
• Distrugerea parţială sau totală a reţelelor de edilitare (apă, gaze, canalizare,
etc.).
• Blocarea unor căi de comunicaţii (feroviare, rutiere, fluviale, etc.).
Masuri de prevenire a alunecarilor de teren

• 1.Cea mai importanta masura o reprezinta impadurirea sau, dupa caz, reimpadurirea
versantilor. Vegetatia este cea care tine pamantul pe loc si nu-i da voie sa o ia la vale.
Neaparat trebuie refacuta vegetatia in zonele cu soluri erodate, precum si in zonele in care
exista izvoare ale apelor curgatoare. Albiile minore ale raurilor pot submina rezistenta
versantilor;
• 2.O alta masura importanta o constituie drenarea apelor din panzele freatice din versanti.
Prin saparea de puturi si santuri pentru drenaj, o importanta cantitate de apa din panza
freatica va fi evacuata in siguranta, in felul acesta reducandu-se gradul de imbibare de apa a
pamantului;
• 3. Atunci cand iti construiesti o casa pe un versant, evita sa tai versantul transversal, cu un
drum. Oricum, calea de acces trebuie sa fie consolidata temeinic;
• 4.Evita sa realizezi constructii grele si obligatoriu evita sa construiesti
in treimea superioara a versantului;
• 5.O alta masura importanta o constituie consolidarea bazei
versantilor cu lucrari de corectare a torentilor, precum si prin
construirea unor parapete rezistente.
• Nu uita ca alunecarile de teren pot fi preintampinate daca sunt facute
din timp investigatiile specifice si daca se aplica procedee adecvate
de tinere sub control.
ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PREVENIRII, PROTECŢIEI ŞI INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE ALUNECĂRI
DE TEREN .

•Activitatea de prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren

•cuprinde 3 faze:

•a)faza predezastru: cu următoarele activităţi principale:

•constituirea comisiei de apărare împotriva dezastrelor şi instruirea pe această linie a personalului propriu,
•inventarierea şi supravegherea surselor potenţiale de producere a alunecărilor de teren,
•stabilirea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional pe plan local pentru
•alarmare în caz de dezastre,
•pregătirea populaţiei, a forţelor şi mijloacelor de intervenţie conform planului de
•protecţie şi intervenţie,
•executarea lucrărilor de împădurire şi înierbare în zonele potenţiale de risc sau a altor lucrări de acest tip
 .

• b)faza de declanşare a dezastrului cu următoarele activităţi:

• alarmarea populaţiei din zona de dezastru,
• organizarea şi conducerea evacuării populaţiei şi a bunurilor materiale afectate din zona de dezastru,
• organizarea hrănirii, cazării şi asigurării asistenţei medicale a sinistraţilor

• c)faza postdezastru cu următoarele activităţi:

• inventarierea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse,
• continuarea activităţii de ajutorare a sinistraţilor,
• informarea populaţiei asupra situaţiei existente,
• planificarea şi coordonarea şi coordonarea acţiunilor de refacere a infrastructurii
• economice şi sociale afectate
• c)faza postdezastru cu următoarele activităţi:
• inventarierea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse,
• continuarea activităţii de ajutorare a sinistraţilor,
• informarea populaţiei asupra situaţiei existente,
• planificarea şi coordonarea şi coordonarea acţiunilor de refacere a
infrastructurii
• economice şi sociale afectate