BISERICA

BISERICA CA INSTITUȚIE
• TERMENUL DE „RELIGIE” ESTE UTILIZAT FRECVENT ÎN LIMBAJUL NOSTRU COTIDIAN, ÎNSĂ ATUNCI CÂND
TREBUIE SĂ DEFINIM RELIGIA CEIMAI MULȚI DINTRE NOI ÎNTÂMPINĂ DIFICULTĂȚI.MULȚI DINTRE NOI
IDENTIFICĂ RELIGIA CU CREŞTINISMUL, CU CREDINŢA ÎN DUMNEZEU CARE NE PORUNCEȘTE SĂ NE
COMPORTĂM MORAL ŞI NE PROMITE, DREPT RĂSPLATĂ, VIAȚA DE APOI. DE FAPT, CHIAR OAMENII DE
ŞTIINŢĂ AU ÎNTÂMPINAT DIFICULTĂȚI ÎN FORMULAREA UNEI DEFINIȚII A RELIGIEI CARE SĂ FIE UNANIM
ACCEPTATĂ.
• BISERICA CONSTITUIE O INSTITUŢIE SOCIALĂ, IAR RELIGIA CONSTITUIE O LATURĂ A VIEŢII SPIRITUALE.
ASTFEL, RELIGIA CUPRINDE UNSET DE CREDINȚE, SIMBOLURI ŞI PRACTICI BAZATE PE IDEEA DE SACRU,
CARE UNEŞTECREDINCIOŞII ÎNTR-O COMUNITATE SOCIO-RELIGIOASĂ
• BISERICA JOACA UN ROL IMPORTANT ÎN VIATA OAMENILOR, DEOARECE CELE TREI MARI MOMENTE ALE
VIETII(NAȘTEREA, CĂSĂTORIA ȘI MOARTEA) SUNT ÎNSOȚITE DE RITUALURI SPECIFICE FIECĂREI
RELIGII.TOTODATA, BISERICA ARE SI O MARE INFLUENTA ASUPRA FAMILIEI ȘI A STATULUI.
• ÎN CEEA CE PRIVEŞTE RAPORTUL CU RELIGIA, SE APRECIAZĂ CĂ SOCIETĂȚILE MODERNE SUNT
SOCIETĂȚI SECULARE CARACTERIZATE PRIN LAICIZARE, SCĂDEREA IMPLICĂRII RELIGIOASE ŞI PRIN
SCHIMBAREA RELIGIOASĂ.
• CHIAR DACĂ DIN PUNCT DE VEDERE LOGIC DEFINIȚIILE TREBUIE SĂ FIE AFIRMATIVE,
PENTRU A SE SCĂPA DE CAPCANELE GÂNDIRII RELIGIOASE INFLUENȚATE DE TRADIŢIILE
CULTURALE, ÎNAINTE DE A SE SPUNE CE ESTE RELIGIA, A.GIDDENS CONSIDERĂ CĂ
TREBUIE SĂ SE SPUNĂ CE NU ESTE ACEASTA, ASTFEL:
1. RELIGIA NU TREBUIE IDENTIFICATĂ CU MONOTEISMUL, DEOARECE
MAJORITATEARELIGIILOR SE REFERĂ LA MAI MULTE ZEITĂȚI (ÎN UNELE RELIGII,
PRECUM: BUDHISMUL,CONFUCIANISMUL ŞI TAOISMUL, ZEII NU EXISTA
2. RELIGIA NU TREBUIE IDENTIFICATĂ CU PRESCRIPŢIILE MORALE CARE
REGLEMENTEAZĂCOMPORTAMENTUL CREDINCIOŞILOR (IDEEA CĂ ZEII SE
INTERESEAZĂ DE MODUL ÎN CARENE COMPORTĂM ESTE STRĂINĂ UNOR RELIGII)
3. RELIGIA NU SE PREOCUPĂ SĂ EXPLICE CU PRECĂDERE MODUL ÎN CARE LUMEA AAJUNS
SĂ FIE AŞA CUM ESTE ACUM (UNELE RELIGII NU AU MITURI REFERITOARE LAORIGINEA
EXISTENȚEI OMULUI)
4. RELIGIA NU POATE FI IDENTIFICATĂ CU SUPRANATURALUL, IMPLICÂND CREDINŢAÎNTR-
O LUME ,,DE DINCOLO DE SIMTURI”
 FORME DE CREDINȚĂ

• PRIMELE FORME DE CREDINŢĂ CARE POT FI ASOCIATE CU RELIGIASUNT:

1. ANIMISMUL (CONSIDERĂ CĂ LUCRURILE ŞI FIINTELE SUNT INSUFLEȚITE) ȘI
TOTEMISMUL(CONSIDERAT DE CĂTRE É.DURKHEIM CEA MAI ELEMENTARĂ FORMĂ DE
VIAŢĂ RELIGIOASĂ)FE
2. FETIŞISMUL, RESPECTIV CREDINŢA ÎN OBIECTE CĂRORA RELIGIILE PRIMITIVE LE ASOCIAU
PUTERI MAGICE ŞI ERAU VENERATE CA ATARE
3. CULTUL MORȚILOR, AL STRĂMOŞILOR, ASOCIAT RESPECTULUI FAŢĂ DE FAMILIE, FAȚĂ DE
STRĂMOŞI
4. CULTUL ZEILOR ASOCIAT RESPECTULUI POPOARELOR SAU NAȚIUNILOR PENTRU ZEITĂȚI.
• POPOARELE PRIMITIVE CREDEAU IN MAI MULTE DIVINITĂȚI SAU ZEITĂȚI CARE,
ÎN ULTIMĂ INSTANŢĂ, ERAU SUBORDONATE UNUI ZEU SUPREM. .

• ACESTE RELIGII SUNT POLITEISTE.UNELE POPOARE AVEAU O RELIGIE DUALISTĂ

(DE EXEMPLU, EGIPTENII VENERAU PE OSIRIS ŞI ISIS),TRITEISTĂ (INDIENII AVEAU
CA ZEITĂȚI PE BRAHMA, CREATORUL LUMII ŞI IZVORUL ORDINII,
VIŞNU,PĂSTRĂTORUL LUMII ŞI PROTECTORUL OAMENILOR ŞI SIWA,
DISTRUGĂTORUL) SAU MONOTEISTĂ.

Osiris și Brahma, Visnu, Siwa

Iris
 LAICIZAREA
• LAICIZAREA PRESUPUNE DESACRALIZAREA ŞI DIFERENŢIEREA INSTITUȚIILOR ACTUALE FAŢĂ DE
CELE DIN TRECUT. ÎN TOATE SOCIETĂȚILE DEMOCRATICE, STATUL NU MAI DEPINDE DE VALORILE PE
CARE BISERICA LE PROMOVEAZĂ, FIIND VORBA DESPRE STATE LAICE, RELIGIA APARȚINÂND
DOMENIULUI PRIVAT ȘI NU CELUI PUBLIC.
• ÎN PERIOADA PREMODERNĂ, BISERICA ERA IMPLICATĂ ÎN TOATE SFERELE VIEȚII PUBLICE (ERA O
SINGURĂ COMUNITATE CREŞTINĂ CU ASPECT DUAL: SACERDOTIUM ŞI REGNUM), IAR ACUM
BISERICA A DEVENIT DOAR UNA DINTRE INSTITUȚIILE EXISTENTE ÎN SOCIETATE, MULTE DINTRE
FUNCȚIILE SALE FIIND PRELUATE DE ALTE INSTITUȚII SOCIALE.
• PE LÂNGĂ PROCESUL DE SECULARIZARE OBIECTIVĂ SE POATE VORBI ŞI DESPRE UN FENOMEN DE
SECULARIZARE SUBIECTIVĂ CARE CONSTĂ ÎN ÎNDEPĂRTAREA SAU LIPSA DE INTERES FAȚĂ DE
NORMELE, ÎNVĂȚĂTURILE ŞI PRACTICILE RELIGIOASE ALE BISERICII CARE CONTRIBUIE LA
REDUCEREA SFEREI RELIGIOSULUI.
 BISERICA ÎN ROMANIA
• CONDIŢIILE SPECIFICE ALE PERIOADEI DE TRANZIŢIE DE DUPĂ DECEMBRIE 1989 AU CREAT O
LEGITIMARE ŞI O AŞTEPTARE DEOSEBITĂ FAŢĂ DE RELIGIE ŞI INSTITUŢIILE RELIGIOASE.DUPĂ O
ÎNDELUNGATĂ PERIOADĂ DE MARGINALITATE, BISERICILE AU FOST PUSE DINTR-O DATĂ ÎN SITUAŢIA
DE A SE ADAPTA ÎNTR-UN TIMP RELATIV SCURT LA AŞTEPTĂRI SOCIALE NEOBIŞNUIT DE MARI.

• PROCESUL ADAPTĂRII VIZEAZĂ ÎN SPECIAL DOUĂ ASPECTE: PE DE O PARTE, EXPRIMĂ MODALITATEA

ÎN CARE BISERICA REUŞEŞTE SĂ-ŞI DEFINEASCĂ SENSUL SOCIAL ACTUAL, SĂ SE AUTODEFINEASCĂ
CA INSTITUŢIE SOCIALĂ ÎN COORDONATELE CIRCUMSTANŢELOR CONTEMPORANE,IAR PE DE ALTĂ
PARTE, SINTETIZEAZĂ SETUL DE AŞTEPTĂRI VIZAVI DE INSTITUŢIILE RELIGIOASE DIN PARTEA
SOCIETĂŢII ACTUALE.

• STUDIILE RECENTE DIN DOMENIUL SOCIOLOGIEI RELIGIEI AU RELEVAT, ÎN GENERAL, O IMAGINE

CATEGORIC POZITIVĂ VIZAVI DE BISERICĂ CA INSTITUŢIE. DATELE REFERITOARE LA SITUAŢIA DIN
ROMÂNIA NU SUNT ÎNSĂ ÎN TOTALITATE CONCLUDENTE ÎN ACEASTĂ PRIVINŢĂ. O CERCETARE
RELATIV RECENTĂ SEMNALEAZĂ O OARECARE REŢINERE FAŢĂ DE IERARHIA ECLESIASTICĂ, CARE
PARE SĂ REPREZINTE O SITUAŢIE SPECIFICĂ BISERICII ORTODOXE ROMÂNE,DATORITĂ STATUTULUI ŞI
POZIŢIEI ADOPTATE DE ACEASTA ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST.
• ASTĂZI, POATE PENTRU PRIMA DATĂ ÎN ISTORIE, EXISTĂ UN ANUMIT NUMĂR DE
INDIVIZI CARE NU CRED ÎN EXISTENŢA LUI DUMNEZEU SAU A TEORIILOR ŞI
PRACTICILOR RELIGIOASE, FAPT EXPRIMAT PRIN RATA PARTICIPĂRII LA SLUJBA
RELIGIOASĂ, FRECVENTAREA BISERICII ȘI IMPLICAREA ÎN VIAȚA BISERICII.
SIMULTAN SE POATE VORBI ÎNSĂ ŞI DESPRE SCHIMBAREA RELIGIOASĂ CARE
CONSTĂ ÎN TRANSFORMĂRILE CARE AU LOC LA NIVELUL ORGANIZAȚIILOR
RELIGIOASE (BISERICI, SECTE, DENOMINAȚII) ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CREDINŢA,
MORALA,RITUALURILE PRACTICATE ETC. ACEASTĂ ATITUDINE A BISERICILOR A
FOST DENUMITĂ DE SOCIOLOGI,,CONFORMITATE CU ACEASTĂ LUME”.