Sunteți pe pagina 1din 7

ION CONSTANTIN

BRĂTIANU
June 2, 1821 – May 16, 1891
 Exponent al cei mai mari familii de oameni politici români, Ion I.C. Brătianu, cunoscut
ca Ionel Brătianu, a fost lider al Partidului Naţional Liberal pentru 19 ani, iar de cinci
ori preşedinte al Consiliului de Miniştri, mai mult decât oricare alt om politic român, de
trei ori ministru de Interne, de două ori ministru al Apărării Naţionale şi de două ori
ministru al Afacerilor Externe, dar s-a remarcat, mai ales, ca prim-ministru al României
interbelice.
 Debutează în politică, în rândurile Partidului Naţional Liberal, în 1895, la două
decenii după ce tatăl său pusese bazele acestei formaţiuni politice. “Se impune
foarte repede ca şef al aripii radicale şi reformatoare a Partidului Liberal. După
moartea lui Ion Brătianu, partidul intrase într-un con de umbră iar cei care
făceau legea, la propriu şi la figurat, erau conservatorii. Ionel Brătianu a fost
privit cu speranţă în tabăra sa şi cu duşmănie în cealaltă. Moştenitorul i-a uimit
pe toţi, fiindcă s-a impus autoritar, a avut guvernări lungi, a purtat negocieri
dure pe timp de război, pentru ca,  în final, să realizeze, alături de Casa Regală,
Marea Unire din 1918.”, argumentează directorul Direcţiei Judeţene pentru
Cultură Argeş.
INNFLUENŢA ASUPRA REGELUI
 Puterea politică a lui Ion I.C. Brătianu s-a
datorat însă şi influenţei pe care acesta o avea
asupra regelui Ferdinand I. De altfel, Regele
Ferdinand I îl considera pe Ionel Brătianu
„zodia bună a României”, fapt pentru care
rivalii săi politici l-au numit „rege neîncoronat”.
Nu de puţine ori,  Ion I C Brătianu a fost acuzat
că ar fi impus regelui ideile sale politice.  În
decembrie 1925, în criza dinastică generată de
renunţarea  lui Carol al II-lea la prerogativele
sale de moştenitor al Coroanei,  Ion IC Brătianu
a fost considerat preopinentul eliminării
principelui moştenitor de la succesiunea
tronului.  Nicolae Iorga spunea: “Acum nu mai
erau doi stăpâni în România, ci unul singur: Ion
Brătianu.Ion I. C. Brătianu rămânea stăpânul,
singurul şi absolutul stăpân al unei ţări, care
avea nesfârşită răbdare” Practic, după moartea
lui Ferdinand, în 1927 ( anul în care avea să
moară, câteva luni mai târziu, şi Ion I C
Btătianu), guvernul condus de ilustrul politician
a rămas în fruntea ţării, sub domnia regelui
(minor) Mihai. 
 Revenind la intrarea sa în politică, 1895 este şi anul în care Ion I.C. Brătianu este ales
deputat, doi ani mai târziu urmând să fie numit ministru al Lucrărilor Publice. A
manifestat o susţinută activitate publică în viaţa statală a României făcând parte din mai
multe guverne ale Partidului Naţional Liberal în anii când această formaţiune politică s-a
aflat la putere.
Timp de 19 ani ( până la sfârşitul vieţii sale), Ion I.C. Brătianu a rămas liderul liberalilor
români. Ulterior alegerii sale ca preşedinte al Partidului Naţional Liberal, continuă să
deţină preşedinţia Consiliului de Miniştri şi funcţia de ministru de Interne.  De amintit că
în decembrie 1909, Ion I.C. Brătianu a fost ţinta unui atentat prin împuşcare, în urma
căruia a scăpat cu viaţă, fiind doar rănit.
 La finele celor două războaie balcanice, în
septembrie 1913, Ion I.C. Brătianu aducea la
cunoştinţa opiniei publice din ţară, programul
hotărât de Partidul Naţional Liberal pentru
înfăptuirea celor două importante reforme pentru
progresul ţării: agrară şi electorală.
 În intervalul neutralităţii României (de la
începutul anului 1914, până la finele lui 1916),
Ion I.C. Brătianu a fost nu doar Preşedinte al
Consiliului de Miniştri, ci şi titular al portofoliilor
de ministru de Război. O perioadă de covârşitoare
răspundere pentru Ion I.C. Brătianu care şi-a
asumat pregătirea militară şi diplomatică a
României în marea conflagraţie în care ţara
intrase pentru a se reîntregi cu provinciile sale
istorice aflate sub dominaţie străină
 În planul politicii externe, unul dintre  momentele
cele  mai importante ale activităţii lui Ion I.C.
Brătianu a fost participarea sa, timp de şase luni, la
Conferinţa de Pace de la Paris  (de la începutul lui
1919, până în iulie acelaşi an). Diplomatul francez,
contele de Sainte–Aulaire, l-a caracterizat pe Ion
IC Brătianu ca având “cele mai înalte calităţi, care
îl fac unul dintre marii oameni de stat ai generaţiei
sale”. În perioada de după război, Ion I.C. Brătianu
a fost omul politic român căruia i-a revenit rolul de
a supune în faţa Parlamentului şi a ţării aprobarea
Constituţiei de la 1923. Mai trebuie amintit şi
faptul că Ion I.C. Brătianu a fost membru de onoare
al celui mai important for ştiinţific şi cultural al
ţării – Academia Română. “Era fascinat de istorie şi
ajunsese la o cunoaştere aprofundată a domeniului,
autodidact fiind. Era capabil să poarte discuţii
savante despre economia comunelor germane,
despre Cezare Borgia sau despre vizirii Imperiului
Otoman, însă nu uita niciodată interesul neamului”,
spune Directorul direcţiei Judeţene pentru Cultură
Argeş, Cristian Cocea.