Producerea varului nestins

A elaborate:Bulat Mihaela
A verificat:Rujavnita Irina
 Oxidul de calciu sau varul nestins (CaO) e ste o substanţă
solidă,greu fuzibilă, de culoare albă.

Obtinerea varului nestins

Oxidul de calciu se obține prin tratarea termică (arderea) la 1200°C a
calcarului (carbonat de calciu) cu eliberare de dioxid de carbon:

CaCO3 <==> CaO(s)+CO2(g) –Q

Calcar var dioxid
sau cretă nestins de carbon
 Produsul finit in procesul de producer a varului nestinss este:

oxidul de calciu cu impurităţi (SiO2,

Fe2O3 etc.), numit var nestins, care dioxidul de carbon, gaz produs
constituie o complementar.
masă solidă, albă, greu fuzibilă;
Materia prima pentru obtinerea varului
nestins,calcarul –CaCO 3

La producerea varului, în calitate de materie primă se

utilizează calcarul şi creta. Republica Moldova
dispune de zăcăminte considerabile, care conţin 92-94%
de substanţă de bază – carbonat de calciu şi 6-8% de
impurităţi (nisip SiO2).
Creta are o umiditate mai mare decât calcarul, de aceea
necesită mai mult combustibil pentru prăjire.
Calcarul este mărunţit în concasor (maşină de sfărâmat materiale dure), bucăţile se
separă după dimensiuni (se calibrează):
cele de 7-12 cm sunt folosite pentru producerea varului, iar cele
mai mici – pentru producerea cimentului.
Bucăţile de calcar de dimensiunile necesare se încălzesc
bine. Reacţia de descompunere decurge în masă, aerul fierbinte
pătrunzând printre bucăţi.
Aerul. Pentru îmbunătăţirea arderii combustibilului şi obţi-
nerea temperaturilor înalte, aerul este îmbogăţit cu oxigen (până la 35% din volum).
Combustibilul. Uzina din localitatea Vatra foloseşte, în cali-
tate de combustibil, gazul natural, la arderea căruia se formează oxid de carbon (IV) şi
vapori de apă:
CH4 + 2O2 = CO2 + 2H2O + Q
 Cuptorul de prajire a varului
Cuptoarele au formă cilindrică, iar în partea de jos trec într-o formă
conică.
Cuptorul are înălţimea unei clădiri cu cinci etaje şi este mon-
tat pe un inel de fontă fixat pe un fundament de beton. Pereţii
sunt făcuţi din straturi duble cu o parte izolatoare, în exterior
fiind acoperiţi cu foi de oţel sau cu inele de oţel. Stratul intern
este făcut din cărămidă refractară, rezistentă la temperaturi mai
mari de 1 300oC. Diametrul cuptoarelor poate fi de la 4,5 până
la 6,5 m.
În partea de jos a cuptorului este o gură pentru descărcarea
continuă a varului şi alta pentru pătrunderea aerului.
În partea superioară a cuptorului sunt amplasate instalaţii
speciale cu conuri de dispersare pentru introducerea în cuptor a
calcarului calibrat sau a amestecului de calcar cu cărbune.
 Procesele din cuptorul de prajire

• Încălzirea. În zona de încălzire calcarul se înfierbântă până la 700oC şi se Cuptoarele de prăjire a varului
descompune parţial. funcţionează încontinuu timp de şapte-opt
ani, adică fără întrerupere şi fără
• Prăjirea. În zona de prăjire, datorită arderii (1000-1200oC) cărbunelui sau a
reparaţie.
gazului natural, în aerul îmbogăţit cu oxigen se atinge temperatura de 1 200oC
şi are loc descompunerea totală a calcarului. La o temperatură mai mare de 1
300oC decurge reacţia dintre calcar şi nisip cu formarea unei mase de sticlă
topită CaO + SiO2 = CaSiO3.
• Răcirea. Aerul care vine din partea de jos a cuptorului (40oC) este rece şi
absoarbe căldura în zona de răcire
• Descărcarea. Din zona de prăjire varul cu temperatura de 40oC se lasă în jos pe
un platou de construcţie, iar apoi, prin gura de descărcare, se duce cu
transportorul la depozit sau în maşini speciale.
• Întregul proces durează 36 de ore.
• Procesul de producere a varului nestins este continuu, automatizat şi
electrificat, ceea ce este mai avantajos decât procesul întrerupt.