Sisteme de organe ,ţesuturi si

celule la plante

A elaborat :Sebastian Dumitru

A verificat:Brăguţă Elena
 Cuprins:

 1.Sistem de organe la plante

 2.Ţesuturi
 Definitie Ţesutului
 Clasificare Ţesutului
 3.Celula
 Sistem de organe la plante

ORGANUL VEGETAL-o
parte diferentiata a corpului unei plante alcatuite
din mai multe tesuturi,care indeplinesc un rol
fiziologic specific. O planta cu flori are 2 tipuri
de organe:
VEGETATIVE(radacina,tulpina,frunza) DE
REPRODUCERE(floare,fruct,samanta)
Rădacina funcţii
 a)SPECIFICE:  b)NESPECIFICE:
 fixarea plantei in sol • Depozitarea substantelor
absorbtia apei si sarurilor de rezerva(morcov,dalie)
minerale(seva bruta) • Inmultire vegetativa
• Conducerea sevei brute (papadie)
spre tulpina • Respiratia(chiparosul de
balta)
 Tipuri de radacini

a)firoase(fasciculate) -
graminee,plante cu bulbi
b)Pivotante -trifoi,lucerna
c)ramuroase(lemnoase) -
arbori
 Tulpina
ORIGINE:hipocotilul (tulpinita) embrionului,peste care se suprapune
epicotilul,format din mugure
FUNCTII :
SPECIFICE:-sustine ramurile,frunzele,florile,fructele
Conduce seva bruta si sa elaborata in corpul plantei
NESPECIFICE depozite: rezerva(gulie),fotosinteza(cactusi),inmultire
vegetativa(muscata,vita de vie)
TIPURI DE TULPINI 
A)dupa modul in care se dezvolta:
Aeriene
drepte(erecte),volubile(volbura,fasole),agatatoare(mazare,iedera)taratoare(frag)
Subterane- bulbi(ceapa,ghiocel),rizomi
(menta,iris,pir,palamida,margaritar),tuberculi(cartof)
Acvatice- Plantele acvatice
B)dupa consistenta lor: -ierboase,lemnoase
Celula este unitatea structurala si functionala care intra
in componenta tuturor organismelor vii.A fost
descoperita in 1665 de Robert Hooke,descoperire
confirmata in anul 1671de Grewsi si in 1672-1675 de
Malpighi.
 Ţesutul
Ţesutul este o grupare de celule diferenţiate,care au aceeaşi
formă, structurăşi îndeplinesc aceeaşi funcţie.Au luat naştere ca
urmare a multiplicării şi diferenţierii celulelor din foiţele
embrionare.
Definitie În alcătuirea organelor participă unul sau mai multe
tipuri de ţesut.Ele constituie atât parenchimul,partea
funcţională,cât şi stroma,care asigură funcţionarea parenchimului
prin vascularizaţie,inervaţie şi sprijin
Tipuri de ţesuturi vegetale

Ţesuturi de apărare (epiderma)
Ţesuturile de apărare (protecţie) acoperă şi
protejează organele plantei împotriva dăunătorilor sau
factorilor externi.
În aceste ţesuturi celulele sunt aşezate de obicei pe un
singur rând.
Epiderma este un ţesut de protecţie. Ea poate fi
acoperită cu un strat de ceară.
Ţesuturi conducătoare
Ţesuturile conducătoare au rolul de a conduce substanţele în corpul
plantei (seva brută, seva elaborată).
Sunt formate din celule alungite numite vase conducătoare (lemnoase şi
liberiene).
Vasele lemnoase conduc seva brută (apă şi săruri minerale) şi au forma
unor tuburi lungi fără pereţi despărţitori.
Vasele liberiene conduc seva elaborată (substanţe organice) şi sunt
constituite din celule lungi cu pereţii despărţitori perforaţi ca un ciur.
Ţesuturi clorofiliene
Tesuturile clorofiliene (asimilatoare) sunt ţesuturi fundamentale bogate în clorofilă,
formate din celule ce conţin numeroase cloroplaste care îndeplinesc funcţia
de fotosinteză.
Aceste ţesuturi se găsesc în toate organele plantelor expuse la lumină.
Ţesuturi de susţinere
Ţesuturile de susţinere sunt formate din celule cu pereţii îngroşaţi ce conferă rezistenţă
şi elasticitate plantei. Acestea au rolul unui adevărat schelet.
Ţesuturi de depozitare
Ţesuturile de depozitare sunt ţesuturi fundamentale formate din celule cu vacuole mari în
care se acumulează substanţe de rezervă.
Ţesuturi secretoare
Ţesuturile secretoare elaborează diferite substanţe (esenţe, răşini) care
sunt eliminate prin pori, canale sau buzunare secretoare.
Substanţele secretate în frunze, flori, seminţe sau tulpină pot fi: uleiuri frumos
mirositoare (trandafir, mentă, levănţică), răşini (brad, pin), lapte (păpădie, laptele
cucului, arborele de cauciuc), arome, taninuri