HAZARDE GEOGRAFICE

ALUNECĂRI DE TEREN
 CUPRINS:
1. DEFINIȚIA HAZARDELOR NATURALE 
2. TRĂSĂTURI ALE HAZARDELOR 
3. TIPURI DE HAZARDE
- HAZARDE GEOMORFOLOGICE
4.ALUNECĂRI DE TEREN
5.GENERALITĂȚI
6.CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN
7.EFECTELE ALUNECĂRILOR DE TEREN
8.INTERVENȚII ÎN CAZ DE LUNECĂRI DE TEREN
• 1. HAZARDELE NATURALE SUNT MANIFESTARI EXTREME ALE UNOR FENOMENE
NATURALE, PRECUM CUTREMURELE, FURTUNILE, INUNDATIILE, SECETELE,CARE
AU O INFLUENTA DIRECTA ASUPRA VIETII OAMENILOR, ASUPRA SOCIETATII SI A
MEDIULUI INCONJURATOR, IN ANSAMBLU.

PRODUCEREA UNOR ASEMENEA FENOMENE FACE POSIBILA ATINGEREA UNOR

ANUMITE PRAGURI DE ADAPTARE A SOCIETATII LA CONDITIILE MEDIULUI. ATUNCI
CAND HAZARDELE PRODUC DISTRUGERI DE MARE AMPLOARE SI PIERDERI DE
VIETI OMENESTI, ELE SUNT NUMITE DEZASTRE SI CATASTROFE NATURALE.
EFECTELE ACESTOR FENOMENE SUNT ATAT DE PUTERNICE INCAT SUNT NECESARE
INTERVENTII RAPIDE DIN PARTEA UNOR ECHIPE SPECIAL ANTRENATE LA NIVEL
NATIONAL SI INTERNATIONAL. UN FENOMEN NATURAL EXTREME POATE FI NUMIT
UN DEZASTRU DACA SUNT INREGISTRATE CEL PUTIN 10 PIERDERI DE VIETI
OMENESTI SAU 50 DE PERSONAE RANITE SI DACA SE PRODUC PIERDERI
MATERIALE DE PESTE UN MILLION DE DOLARI. 
• 2. TRASATURI ALE HAZARDELOR NATURALE 
• VULNERABILITATEA PUNE IN EVIDENTA GRADUL DE EXPUNERE A OMULUI SI A
BUNURILOR SALE FATA DE DIFERITA HAZARDE, INDICAND NIVELUL PAGUBELOR
PE CARE LE PRODUCE UN ANUMIT FENOMEN.
• RISCUL REPREZINTA NIVELUL PROBABIL AL PIERDERILOR DE VIETI OMENESTI,
AL NUMARULUI DE RANITI, AL PAGUBELOR ADUSE PROPRIETATILOR SI
ACTIVITATILOR ECONOMICE DE CATRE UN ANUMIT FENOMEN NATURAL SAU UN
GRUP DE FENOMENE INTR-UN ANUMIT LOC SI INTR-O ANUMITA PERIOADA.
•

3. HAZARDELE NATURALE POT FI DE MAI MULTE

FELURI, IN FUNCTIE DE GENEZA:
• HAZARDE ENDOGENE A CAROR ACTIUNE ESTE
GENERATA DE ENERGIA PROVENITA DIN
INTERIORUL PLANETEI(CUTREMURE, ERUPTII
VULCANICE).
• HAZARDE EXOGENE, GENERATE DE FACTORI
CLIMATICI, HIDROLOGICI, BIOLOGICI.
HAZARDELE GEOMORFOLOGICE CUPRIND O GAMA VARIATA DE PROCESE, CUM SUNT ALUNECARILE DE TEREN, CURGERILE DE NOROI,
PRABUSIRILE, PROCESELE DE EROZIUNE IN SUPRAFATA SI RAVENAREA, CARE PRODUC MARI PAGUBE MATERIALE SI UNEORI VICTIME.
•  
• ALUNECARILE REPREZINTA PROCESE DE MISCARE ALE UNOR MASE DE PAMANT SUB ACTIUNEA GRAVITATIEI, IN LUNGUL UNOR SUPRAFETE DE
ALUNECARE, CARE LE SEPARA DE PARTEA STABILE A VERSANTULUI.
•
PRABUSIRILE SUNT DEPLASARI RAPIDE ALE MASELOR DE ROCI PE VERSANTII ABRUPTI, PRIN CADERE LIBERA, PRIN SALTURI SAU PRIN
ROSTOGOLIRE. ACESTEA SE PRODUC MAI ALES LA INCEPUTUL PRIMAVERII,DATORITA ALTERNAMTELOR FRECVENTE ALE INGHETULUI SI
DEZGHETULUI;AU O FRECVENTA MAI MARE IN REGIUNULE CU CLIMAT RECE SI IN ETAJELE ALPIN SI SUBALPIN. PRABUSIRILE REPREZINTA UN
FACTOR DE RISC IMPORTANT PENTRU LOCALITATILE SI CAILE DE COMUNICATIE DIN SPATIAL MONTAN. PERICOLUL LOR ESTE ACCENTUAT DE
RAPIDITATEA PRODUCERII DEZASTRULUI,NEEXISTAND POSIBILITATEA DE EVACUARE A POPULATIEI LA TIMP.
•
CURGERILE DE NOROI SI GROHOTISURI SE PRODUC IN URMA IMBIBARII CU APA A DEPOZITELOR DE ALTERARE DE PE VERSANTII DESPADURITI DIN
REGIUNILE MONTANE AFECTATE DE PRECIPITATII ABUNDENTE.( IN 1970, IN ANZII PERUVIENI, O CURGERE DE NOROI CU LUNGIMEA DE 15 KM. S-A
DEPLASAT CU O VITEZA DE PESTE 300 KM/ORA, ACOPERIND IN CATEVA MINUTE LOCALITATILE YUNGAY SI RAMRAHIRCA; AU FOST INREGISTRATE
18000 DE VICTIME)
•
AVALANSELE SUNT HAZARDE NATURALE CARE REPREZINTA UN PERICOL PENTRU POPULATIA MONTANA SI PENTRU URISTII DIN NUMEROASELE TARI
ALE LUMII. DEPLASAREA RAPIDA A ZAPEZII PE VERSANTII ABRUPTI ACOPERITI CU ZAPADA ESTE FAVORIZATA DE NISPRILE ABUNDENTE, DE
SCHIMBARILE RAPIDE DE TEMPERATURA CARE FAVORIZEAZA TOPIREA BRUSCA A STRATULUI DE ZAPADA, SI DE PERTURBAREA ECHILIBRULUI
ZAPEZII PRIN TREPIDATII.
•
EROZIUNEA IN SUPRAFATA SI RAVENAREA. EROZIUNEA IN SUPRAFATA ESTE PROCESUL DE DESPRINDERE SI TRANSPORT ALE PARTICULELOR DE SOL
SUB ACTIUNEA APEI CARE SE SCRUGE PE VERSANT SUB FORMA DE PANZA SAU DE SIROAIE INSTABILE. SCURGEREA APEI PE VERSANT SUB FORMA
UNOR SIROIE INSTABILE DETERMINA FORMAREA UNOR MICI CANALE NUMITE RIGOLE, A CAROR ADANCIME AJUNGE LA 30-40 CM. PRIN ADANCIREA
RIGOLELOR SE FORMEAZA OGASELE (0,5- 2M ADANCIME) SI RAVENELE, CAND ADANCIMILE DEPASESC 2M. ACESTE FORME DE EROZIUNE IN
ADANCIME ADUC MARI PAGUBE, CONTREBUIND LA SCOATEREA DIN CIRCUITUL ECONOMIC A UNOR SUPRAFETE INTINSE
• ALUNECĂRILE DE TEREN SUNT O CATEGORIE DE FENOMENE NATURALE DE RISC, CE DEFINESC
PROCESUL DE DEPLASARE, MIȘCAREA PROPRIU ‑ZISĂ A ROCILOR SAU DEPOZITELOR DE PE VERSANȚI,
CÂT ȘI FORMA DE RELIEF REZULTATĂ.
• PROCESUL DE ALUNECARE INCLUDE TREI FAZE:
• FAZA PREGĂTITOARE, DE ALUNECARE LENTĂ, INCIPIENTĂ (PROCESE ANTEPRAG);
• ALUNECAREA PROPRIU‑ZISĂ (TRECEREA PESTE PRAGUL GEOMORFOLOGIC);
• STABILIZAREA NATURALĂ (ECHILIBRAREA, PROCESE POSTPRAG)
• ÎN CAZUL UNOR PROCESE CLASICE, TIPICE, FORMA DE RELIEF SE DEFINEȘTE PRIN:
• RÂPA DE DESPRINDERE,
• CORPUL ALUNECĂRII,
• FRUNTEA ALUNECĂRII ȘI
• SUPRAFAȚA DE ALUNECARE.
• ALUNECĂRILE DE TEREN SE POT FORMA DIN CAUZA:
• DEFRIȘĂRII PĂDURILOR(COPACII FIXEAZĂ SOLUL ȘI PREVIN APARIȚIA UNOR ASTFEL DE INCIDENTE)
• CUTREMURELOR
• PLOILOR ABUNDENTE DINTR-O ANUMITĂ ZONĂ(PĂMÂNTUL SE ÎNMOAIE ȘI SE DESPRINDE DE VERSANȚI)
• 1. GENERALITĂŢI.
• ALUNECĂRILE DE TEREN REPREZINTĂ DEPLASĂRI ALE ROCILOR CARE FORMEAZĂ
VERSANŢII UNOR MUNŢI, DEALURI, LUCRĂRI DE HIDROAMELIORAŢII SAU ALTE
RAMBLEURI CONSTRUITE DE OAMENI. DEPLASĂRILE ROCILOR SE POT PRODUCE DE-A
LUNGUL PANTEI SAU LATERAL, CA URMARE A UNOR FENOMENE NATURALE SAU CHIAR CA
URMARE A UNOR ACTIVITĂŢI UMANE. ALUNECĂRILE DE TEREN NU PRODUC PIERDERI ŞI
DISTRUGERI LA FEL DE MARI CA ALTE DEZASTRE, ELE SUNT ÎNSĂ PERICULOASE PUTÂND
CONDUCE LA DISTRUGEREA UNOR CONSTRUCŢII PRIN DEPLASAREA STRATULUI DE ROCI
SAU PRIN ACOPERIRE. DE ASEMENEA, ALUNECĂRILE DE TEREN POT BARA CURSUL UNOR
APE CURGĂTOARE, CREÂND LACURI DE ACUMULARE TEMPORARE SAU PERMANENTE, POT
PRODUCE CHIAR DISTRUGEREA UNOR BARAJE PRIN FORMAREA UNUI VAL PUTERNIC, LA
PĂTRUNDEREA ÎN LAC, ÎN MOD BRUSC A UNUI VOLUM MARE DE ROCĂ. ÎN TARA NOASTRĂ,
ALUNECĂRILE DE TEREN SUNT DESTUL DE RĂSPÂNDITE. SUPRAFAŢA TOTALĂ SUPUSĂ
ALUNECĂRILOR DE TEREN ESTE APRECIATĂ LA 900.000 HECTARE. ÎN TARA NOASTRĂ CEA
MAI IMPORTANŢĂ ŞI CUNOSCUTĂ ALUNECARE DE TEREN A CONSTITUIT-O DEPLASAREA
VÂRFULUI SUHARDELULUI CARE A DUS LA BARAREA RÂULUI BICAZ ŞI FORMAREA
LACULUI ROŞU. ALUNECĂRI DE TEREN DE AMPLOARE S-AU PRODUS LA MALUL CU FLORI
ÎN IUNIE 1979 ŞI VÂRFURI ÎN FEBRUARIE 1980 – AMBELE ÎN JUDEŢUL DÂMBOVIŢA; ZAMEŞ
(ÎN 1992) ÎN JUDEŢUL BACĂU ŞI IZVOARELE (AUGUST 1993) ÎN JUDEŢUL GALAŢI. PRIMELE 3
CAZURI AU FOST DECLANŞATE DE PRECIPITAŢII PUTERNICE. DACĂ ALUNECĂRILE DE
• 3. CAUZELE ALUNECĂRILOR DE TEREN. CAUZELE ALUNECĂRILE DE TEREN POT FI: A) NATURALE:
B)MODIFICAREA NIVELULUI APELOR SUBTERANE, C) PLOI TORENŢIALE. ACESTE FENOMENE ACŢIONEAZĂ
ASUPRA COEZIUNII MANIFESTATE ÎNTRE PARTICULE, MICŞORÂND-O ASTFEL ÎNCÂT ACEASTA NU SE MAI POATE
OPUNE ACŢIUNII GREUTĂŢII 3 VERSANTULUI ŞI A CELORLALTE ÎNCĂRCĂRI VERTICALE, DUCÂND LA
PRĂBUŞIREA (ALUNECAREA) VERSANTULUI. D) MIŞCAREA SEISMICĂ. ACEASTA GENEREAZĂ PE LÂNGĂ
FENOMENUL DESCRIS MAI SUS ŞI UN ALT FENOMEN NUMIT LICHEFIEREA NISIPURILOR SATURATE. ACEST
FENOMEN ARE PARTICULARITATEA DE A PRODUCE ALUNECĂRI CHIAR ÎN TERENURI ORIZONTALE, ATUNCI
CÂND STRATURI DE PĂMÂNT CU OARECARE COEZIUNE SUNT AŞEZATE PE ROCI MOI CARE-ŞI PIERD O MARE
PARTE DIN REZISTENŢĂ ÎN TIMPUL CUTREMURULUI, DATORITĂ LICHEFIERII. E) EROZIUNEA SE DATOREAZĂ
ACŢIUNII APEI SUB DIFERITE FORME (INFILTRAŢIE, FENOMEN CAUSTIC). F) GENERATE DE ACTIVITATEA
OMULUI: G) REALIZAREA UNOR LUCRĂRI DE INVESTIŢII ÎN APROPIEREA VERSANŢILOR. ALUNECAREA DE
TEREN DIN ACEASTĂ CAUZĂ SE DATOREAZĂ FAPTULUI CĂ ÎNCĂRCAREA TERENULUI CREŞTE SEMNIFICATIV CU
REALIZAREA UNOR CONSTRUCŢII, MODIFICÂND ECHILIBRUL DE MOMENT AL VERSANTULUI. H) DESPĂDURIRI
ŞI DECOPERTĂRI ALE VEGETAŢIEI. ACESTE ACTIVITĂŢI DUC LA CREŞTEREA UMIDITĂŢII VERSANTULUI ŞI
PRĂBUŞIREA ACESTUIA PRIN SLĂBIREA FORŢELOR DE COEZIUNE DINTRE PARTICULE.
• 4. EFECTELE ALUNECĂRILOR.
• EFECTELE MANIFESTATE ALE ALUNECĂRILOR DE TEREN SUNT: A) DISTRUGEREA
PARŢIALĂ SAU TOTALĂ A CONSTRUCŢIILOR DE ORICE FEL (TIP), B)BLOCAREA PARŢIALĂ
SAU TOTALĂ A ALBIEI UNUI RÂU ŞI FORMAREA UNOR ACUMULĂRI DE APĂ CU PERICOL DE
INUNDAŢII, C) DISTRUGEREA PARŢIALĂ SAU TOTALĂ A REŢELELOR DE EDILITARE (APĂ,
GAZE, CANALIZARE, ETC.). D) BLOCAREA UNOR CĂI DE COMUNICAŢII (FEROVIARE,
RUTIERE, FLUVIALE, ETC.)
• INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE ALUNECĂRI DE TEREN.

• ACTIVITATEA DE PREVENIRE, PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE ÎN CAZUL ALUNECĂRILOR DE TEREN

• CUPRINDE 3 FAZE:

• A) FAZA PREDEZASTRU: CU URMĂTOARELE ACTIVITĂŢI PRINCIPALE:

• 1.CONSTITUIREA COMISIEI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR ŞI INSTRUIREA PE ACEASTĂ LINIE

APERSONALULUI PROPEIU,

• 2. INVENTARIEREA ŞI SUPRAVEGHEREA SURSELOR POTENŢIALE DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR DE

TEREN,

• 3. STABILIREA ŞI ASIGURAREA FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PE PLAN LOCAL PENTRU

• ALARMARE ÎN CAZ DE DEZASTRE,

• 4. PREGĂTIREA POPULAŢIEI, A FORŢELOR ŞI MIJLOACELOR DE INTERVENŢIE CONFORM PLANULUI DE

• PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE,

• 5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE ŞI ÎNIERBARE ÎN ZONELE POTENŢIALE DE RISC SAU A

ALTOR

• LUCRĂRI DE ACEST TIP.

• B) FAZA DE DECLANŞARE A DEZASTRULUI CU URMĂTOARELE ACTIVITĂŢI:
• 1.ALARMAREA POPULAŢIEI DIN ZONA DE DEZASTRU,
• 2. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA EVACUĂRII POPULAŢIEI ŞI A BUNURILOR MATERIALE AFECTATE DIN ZONA
• DE DEZASTRU,
• 3. ORGANIZAREA HRĂNIRII, CAZĂRII ŞI ASIGURĂRII ASISTENŢEI MEDICALE A SINISTRAŢILOR.
• C) FAZA POSTDEZASTRU CU URMĂTOARELE ACTIVITĂŢI:
• 1.INVENTARIEREA ŞI EVALUAREA EFECTELOR ŞI PAGUBELOR PRODUSE,
• 2. CONTINUAREA ACTIVITĂŢII DE AJUTORARE A SINISTRAŢILOR,
• 3.INFORMAREA POPULAŢIEI ASUPRA SITUAŢIEI EXISTENTE,
• 4. PLANIFICAREA ŞI COORDONAREA ŞI COORDONAREA ACŢIUNILOR DE REFACERE A INFRASTRUCTURII

ECONOMICE ŞI SOCIALE AFECTATE.

PONDEREA FIECĂREI FAZE DEPINDE ÎN PRINCIPAL DE VITEZA DE MANIFESTARE A ALUNECĂRILOR
DE TEREN.
ASTFEL, DACĂ VITEZA DE ALUNECARE ESTE MICĂ VOR PREVALA ACTIVITĂŢILE DIN FAZA
PREDEZASTRU, IAR ÎN CAZUL VITEZEI DE ALUNECARE MARE, VOR PREVALA ACTIVITĂŢILE DIN FAZA
POSTDEZASTRU.