Mircea Eliade

Biografia
Mircea Eliade a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și
profesor de origine română la Universitatea din Chicago, din 1957, titular al
catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean
american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor.
Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în
18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată. Opera
completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul
jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. Este membru post-mortem al
Academiei Române din 1990.
In adolescenta a devenit interesat de științele naturii, de
chimie și de ocultism, și a scris piese scurte pe subiecte
entomologice. În ciuda tatălui său care era îngrijorat de
faptul că-și pune în pericol vederea și așa slabă, Eliade
citește cu pasiune. Unul dintre autorii preferați este
Honoré de Balzac. Eliade face cunoștință cu nuvelele lui
Giovanni Papini și cu studiile social-antropologice ale
lui James George Frazer.
 Interesul față de cei doi scriitori l-a dus la
învățarea limbilor italiană și engleză; în
particular începe să studieze persana și ebraica.
Este interesat de filosofie și studiază lucrările lui
Vasile Conta, Marcus Aurelius și Epictet, citește
lucrări de istorie și în special pe Nicolae Iorga și
B.P Hasdeu.
Prima sa opera a fost publicată în 1921
Inamicul viermelui de mătase urmată de Cum
am găsit piatra filosofală. Patru ani mai târziu,
Eliade încheie munca la volumul său de debut,
volum autobiografic, Romanul Adolescentului
Miop.
 Opere scrise de Mircea Eliade
Opere incluse în programa pentru examenul de Bacalaureat
Maitreyi (1933)
Nuntă în cer (1938)
La țigănci (1969)

Opere literare
Isabel și apele diavolului (1930)
Întoarcerea din rai (1934)
Huliganii (1935)
Domnișoara Christina (1936)
Șarpele (1937)
Noaptea de Sânziene (1971)
Bătrânul și birocratul (1974)
Romanul adolescentului miop (scris în 1927, publicat în România în 1989)
 Opere științifice
Yoga: Essai sur les origines de la mystique indienne (1936)
Cosmologie și alchimie babiloniană (1937)
Comentarii la legenda meșterului Manole (1943)
Traité d'histoire des religions (1949)
Le Sacré et le Profane (1956)
Mituri, vise, mistere (1957)
Aspects du mythe (1963)
Le mythe de l'éternel retour (1969)
De Zalmoxis à Gengis-Khan (1970)
Le Chamanisme et les Techniques archaïques de l'extase
(1974)
 Rezumat
Șarpele
Într-o după-amiază de primăvară, soții Solomon Jorj și Aglaia organizează o petrecere cu mai mulți
invitați la casa lor din Fierbinți. Scopul petrecerii este de a-i găsi Dorinei, sora mai mică a Aglaiei ce
tocmai își finalizase studiile universitare, un viitor soț cu o situație materială bună. Logodnicul potențial
este căpitanul Manuilă, care a venit însoțit de un prieten, un inginer agronom Stamate. Ceilalți invitați
sunt rude ale familiei Solomon;
Liza și soțul ei, Stere, și tinerii Vladimir și Riri.

Grupul pleacă după cina la mănăstirea Căldărușani aflată pe malul unui lac și în apropierea unei
păduri. Una dintre cele două mașini este oprită pe drum de tânărul Sergiu Andronic, care spune că a
adormit în pădure și s-a rătăcit de grupul său, asadar ii roagă pe excursioniști să-l ia cu ei la mănăstire.
El este acceptat curând ca membru al grupului și devine un ghid. Tânărul le povestește o întâmplare
misterioasă petrecută pe lac cu vreo doi ani în urmă, în care un prieten s-a înecat după ce barca lor a
fost trasă la fundul apei.
Reîntorși la arhondaric, femeile pregătesc masa, în timp ce bărbații coboară în pivnița mănăstirii pentru
a cumpăra vin. Andronic povestește acolo istoria nemaiștiută de nimeni a morții fecioarei Arghira, fiica
bătrânului boier Moruzi care fusese răpită și închisă în pivniță cu mai mult de un secol în urmă, până ce
a murit.

După ospăț, Andronic îi anunță tulburat pe meseni că un șarpe se află prin apropiere și se oferă să-l
alunge. El cheamă șarpele și rostește o vrajă străveche prin care îi poruncește să plece spre insula din
mijlocul lacului care străjuiește mănăstirea. Vilegiaturiștii sunt cufundați într-o somno­lență hipnotică, iar
femeile din grup si adolescentul Vladimir trăiesc halucinații cu substrat erotic care continuă apoi, după
culcare, în vise în care Andronic apare ca un om-șarpe.

Dorina află din visul ei că Andronic este bărbat numai de la apusul până la răsăritul soarelui, iar el a
ales-o ca să-i fie mireasă. Trezindu-se din somn, ea pornește în plină noapte către lac și vâslește până
la insula din mijlocul său. Dorina și Andronic se întâlnesc acolo și asistă la răsăritul soarelui, adormind
îmbrățișați ca doi iubiți.
 Personaje

Sergiu Andronic - sportiv tânăr și pasionat, dezinvolt și misterios

Jorj Solomon - proprietarul casei din Fierbinți
Aglaia Solomon - soția lui Jorj, plictisită de căsnicia sa
Dorina - sora mai mică a Aglaiei, proaspăt absolventă de facultate
Stere - funcționar superior, o persoană cu preocupări prozaice
Liza - soția lui Stere, mai tânără cu nouă ani decât soțul ei, sentimentală și nefericită în
căsnicie
Manuilă - căpitan, un bărbat cult, timid
Stamate - inginer agronom, prieten al căpitanului Manuilă
Riri Săveanu - verișoara lui Jorj Solomon și prietenă a Aglaiei
Vladimir Săveanu - fratele Ririei, student la Facultatea de Litere
doamna Zamfirescu, soțul, cumnatul și fiica ei - cunoștințe din București ale familiei Solomon
aflate în excursie la mănăstire
Parerea mea personala despre nuvela “Șarpele” de Mircea Eliade
este ca aceasta contine o insiruire de intamplari foarte captivante
pentru toti pasionatii de carti, indiferent de genul favorit, sunt
sigura ca oricine nu s-ar putea opri din citit o poveste ca asta.
Mie mi-a placut cel mai mult la opera interactiunile dintre Dorina si
Andronic, cei doi au o poveste de dragoste siropoasa si intr-adevar
frumoasa.
As dori sa mai gasesc carti cu aceleasi elemente ca in aceasta opera,
deoarece chiar o sa imi fie dor sa recitesc o asemenea naratiune.