Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Colegiul Național de Comerț al ASEM

Catedra „Marketing și Contabilitate”

Tema: Biodiversitatea
umană-continuitatea
genofondului pe glob.

A efectuat: Magari Valentina, MK-171

A verificat: Dicusar Alina

Chișinău,2020
• Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă
a variabilității organismelor vii în cadrul unui
complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde
diversitatea ecosistemului și diversitatea genetică a
unei specii din acest ecosistem. Biodiversitatea se
împarte în:
• Biodiversitate vegetală;
• Biodiversitate animală.
• Biodiversitatea reprezintă variabilitatea organismelor
din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice
continentale și complexele ecologice; aceasta
include diversitatea intraspecifică, interspecifică și
diversitatea ecosistemelor.
Prin biodiversitate se înţelege totalitatea genotipurilor, speciilor şi
ecosistemelor ce apar într-un areal. Dar biodiversitatea are un înţeles şi
mai larg, ea cuprinzând următoarele categorii:
Diversitatea genetică – se referă la “materialul genetic conţinut de toate
formele de viaţă, cuprinzând informaţiile ce determină caracteristicile
speciilor şi indivizilor şi care constituie diversitatea vieţii vii.”
Diversitatea speciilor – înseamnă numărul de specii distincte de
vieţuitoare ce populează un anumit areal, de la unul foarte restrâns (1
mp) până la întreaga planetă;
Diversitatea ecosistemelor – reprezintă bogăţia de ecosisteme
existente pe glob. Exemplu: există un ecosistem al păşunilor, al
pădurilor de foioase, a celor de răşinoase, ecosistemele marine, etc.
Pentru un anumit areal, diversitatea ecosistemelor înseamnă numărul
de ecosisteme pe care le cuprinde. Cu cât este mai mare numărul de
ecosisteme a arealului considerat, cu atât este mai mare
biodiversitatea.
 De ce este biodiversitatea importanta?
Biodiversitatea este un concept destul de amplu, care cuprinde milioane
de plante si specii de animale de pe planeta noastra. Chiar si aceasta
cifra, care depaseste odinul milioanelor, este o cifra estimata, deoarece
ecologistii cred ca numarul real este mult mai mare decat acesta. De
fapt, se crede ca numai padurea amazoniana din America de Sud este
casa unui milion de specii de plante si animale. Toate organismele care
traiesc pe aceasta planeta sunt dependente unele de altele intr-o
anumita masura sau alta, si aici intervineimportanta biodiversitatii.
Pierderile suferite de planeta noastra sunt o pierdere pentru noi, si, prin
urmare, trebuie sa fim la curent cu asta si sa depun anumite eforturi
pentru a salva biodiversitatea Pamantului.

De ce este biodiversitatea importanta intr-un ecosistem?

Asa cum am mentionat mai sus, toate fiintele vii de pe aceasta planeta
depind unele de altele pentru a supravietui, iar importanta diversitatii
biologice se invarte chiar in jurul acestui fapt. Fraza „toate fiintele vii"
include fiecare organism care locuieste pe planeta, de la speciile de
bacterii microscopice pana la enormele balene albastre.
Diversitatea peisageră – este o noţiune intrată recent în uz şi ea apare în “Strategia paneuropeană a
diversităţii biologice şi peisagere”, adoptată de Consiliul de Miniştri a UE în 1995. În noua accepţiune,
prin peisaj se înţeleg relaţiile existente în cursul unei perioade date între un individ sau o societate şi un
teritoriu definit din punct de vedere topografic şi a cărui aspect rezultă din acţiunea, în decursul timpului, a
factorilor naturali şi umani sau o combinare a acestora.
Diversitatea culturală umană – este considerată tot un component al biodiversităţii căci, în măsura în care
diversitatea genetică sau a speciilor permite vieţuitoarelor să supravieţuiască în medii diverse, tot aşa şi
factorii de cultură umană (nomadismul, transhumanţa, agricultura tradiţională) reprezintă un sistem de
convieţuire cu un mediu dat. Aspectele culturale umane, mai ales cele tradiţionale, reflectând cea mai bună
integrare a omului în datele naturale.
 Importanța biodiversităţii
Este considerabilă pentru ansamblul vieţii pe glob şi în special pentru om. Aceasta are rol important ca hrană
pentru om, ca bază pentru  diverse industrii şi are o valoare estetică şi pedagogică.
 Hrana – este luată de om din componentele vegetale şi animale, sălbatice şi domestice ale biosferei. Din lumea
minerală omul ia doar sarea ca atare, căci o mare parte a componentelor chimice ce intră în alimentaţie au la bază tot
produse biologice.
Sănătatea omului – depinde în mod substanţial de produsele biodiversităţii. Odinioară toate medicamentele proveneau
din plante şi animale. Dintre medicamentele clasice se cunosc de mult chinina, camforul, efedrina, papaverina, etc.
După 1940 au fost descoperite şi valorificate ciupercile, ce au dat marele grup de 3000 tipuri de antibiotice, apoi
tranchilizante, cardiotonice,  corticosteroizii extraşi direct din plante sălbatice sau preparaţi din molecule vegetale.
 Industria şi comerţul – se bazează, de asemenea, în bună măsură pe
produsele biologice. Industria alimentară, industria lemnului, diverse fibre,
guma, esenţe de parfumuri şi numeroşi coloranţi.
Acţiunea asupra litosferei – de către biosferă este considerabilă. Toate trei
regnurile (microbii, plantele, animalele) generează solul, apără solul de
eroziune. Vegetaţia stabileşte echilibrele biochimice (fotosinteza), are
calitatea de a absorbi poluanţii şi de a menţine microclimatul, creează
peisajul.
Rolul estetic şi educativ – al biodiversităţii devine tot mai pregnant într-o
societate suprasaturată de artificialul civilizaţiei moderne. Turismul a
devenit a doua industrie economică pe glob, el fiind strâns legat de peisaj şi
de elementele biosferei.
 Deoarece biodiversitatea este strâns legată de nevoile umanităţii, ea trebuie considerată un element al securităţii
naţionale.
Pierderile în biodiversitatea Pământului ar putea - în curând - să lovească şi în economiile mondiale, după cum
avertizează un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), făcut public de BBC.
Potrivit ONU, biodiversitatea ajută oameni în patru feluri esenţiale: aprovizionarea, funcţia de reglare -
"înghiţirea" poluării sau reglarea frecvenţei ploilor, funcţia culturală - venerarea locurilor sacre sau relaxarea în mediul
rural şi, nu în ultimul rând, funcţia de suport pentru culturile agricole. 
Chiar şi cunoscând acest lucruri, majoritatea guvernelor lumii nu au reuşit să împiedice popularea fără precedent
a listei cu speciile de plante sau animale pe cale de dispariţie.