UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

FACULTATEA DE MANAGEMENT INGINERIE ECONOMICĂ ÎN

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Specializarea: Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi
Agroturism

Podişul Mehedinţi

Student: Gherghe Claudia-Nicoleta

Grupa 8314
 CUPRINS
 Aşezare
 Limite
 Caracterizarea fizico-geografic
a) Relieful şi influenţa asupra turismului
b) Clima şi potenţialul turistic al climei
c) Hidrografia şi potenţialul turistic
d) Vegetaţia şi fauna şi potenţialul turistic
 Caracterizarea economico-geografică
a) oraşele şi satele ce sunt localităţi turistice de interes
naţional sau local
b) prezentarea obiectivelor turistice antropice
 Aşezare
• Podişul Mehedinţi se află plasat în partea de sud-vest a
României,aflandu-se la vestul râului Motru şi chiar la poalele
Munţilor Mehedinţi,de unde îşi are şi numele.
• Limite: în partea de est-Valea
Motrului,în partea de vest-Valea
Dunarii,în partea de nord-Munţii
Mehedinţi şi în partea de sud-
Podişul Getic.
• Altitudinile sale variază de la 400
de metri până la aproximativ 600
de metri iar vârfurile care
depăşesc altitudinea de 600 de
metri poartă denumirea de
conete.
 Relieful
• Din punct de vedere geologic, Podișul
Mehedinți este parte componentă a
Carpaților Meridionali, având structură,
alcătuire și etape evolutive
asemănătoare.
• Alcătuirea litologică (șisturi cristaline,
calcare mezozoice) și fragmentarea
tectonică conferă Podișului Mehedinți un
peisaj aparte.
• Pe calcarele mezozoice (aflate în special
între Baia de Aramă și Cireșu) s-a
dezvoltat relieful carstic. Exocarstul este
alcătuit din câmpuri de lapiezuri, doline,
depresiuni închise cu fundul relativ plat
și aspect de polii (Zăton și Ponoarele) în
care unele râuri își pied apele prin
captări carstice; în aval de acestea sunt
văi seci antitetice (la Topolnița, Ponorel).
Endocarstul este reprezentat de peșteri
dispunse în cadrul unor sisteme
(Topolnița – un sistem de galerii de 20,5
km lungime, Grama etc.). La Ponoarele
prin surparea unei părți din peșteră a
rezultat un pod natural.
• În această unitate de relief se află cele mai multe rezervaţii
naturale din România mai ales în ''Podul natural'' şi ''Pădurea de
liliac'' de la Ponoarele. Aici populaţia este numeroasa în
depresiunile Severin şi Bahna cu densităţi de 100-150 loc/km 2 in
rest 25-50 loc/km 2.
 Clima
• Este temperat-continentală, caracteristică dealurilor înalte, cu influențe slabe
submediteraneene, respectiv cu ploi de toamnă și ierni blânde. Temperatura
medie anuală este cuprinsă între 8-10°C, mai ridicată în sud, înscriindu-se în
zonele cu cele mai ridicate valori de temperatură din țară. Precipitațiile
însumează 700-800mm anual, valorile mai scăzute înregistrându-se în sud
spre Podișul Getic. 
 Hidrografia
• Cu excepția fluviului Dunărea, care îl limitează la vest și râul Motru care îl
mărginește la est, podișul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de
regulă cu izvoarele în munții învecinați: Topolnița și Bahna care se varsă
în Dunăre și Coșuștea, afluent dreapt al Motrului. Prezintă și văi seci. În
ceea ce privește lacurile, dintre cele naturale există lacuri carstice
temporare (Zatonul), iar dintre lacurile antropice se remarcă Porțile de Fier
I de pe Dunăre, lac de acumulare în interes energetic și de navigație, unul
din cele mai mari din țară.
• Lacurile sunt puține și au dimensiuni reduse. În zona calcaroasă a podișului
se întâlnesc câteva lacuri carstice temporare ca: Zăton, Gornovița, Balta,
Ponoare. Cel mai mare lac antropic a rezultat pe Dunăre în spatele barajului
Porțile de Fier I.
• Apele freatice se află la baza depozitelor de versant, a scoarței de alterare și
în roci sedimentare. Debitele sunt influențate de oscilațiile regimului
precipitațiilor. În sectoarele cu roci calcaroase, ele lipsesc sau au debite
mici.
 Vegetaţia şi fauna
• În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona pădurilor
de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și
specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente
termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul.
 Liliacul sălbatic

Cărpiniţa

Mojdreanul
 Fauna
• În ceea ce privește fauna, predomină speciile
caracteristice pădurii de foioase: mistrețul,
viezurele și unele animale de pradă ca lupul,
vulpea. Se remarcă prezența unor elemente
termofile mediteraneene: scorpionul, vipera cu
corn, broasca țestoasă. Fauna forestieră este
bogată şi variată în specii: mistreţ, caprior, urs,
jder, râs, vulpe, veveriţă, pisică sălbatică,
ciocănitoare etc.
 Vipera cu corn
Scorpionul

Broasca
ţestoasă
 Mistreţ Căprior

Veveriţă
Ciocănitore
 Caracterizarea economico-geografică
 Podișul Mehedinți este bine populat în depresiunile Severin și Bahna, cu densități
ce ating 100-150loc/km 2 în rest valorile sunt relativ reduse (25-50 loc/km 2. Satele
sunt de regulă mici și mijlocii din categoria celor de tip risipit. Ca funcții predomină
cele agropastorale. Orașele din acest podiș sunt: Baia de Aramă, din categoria celor
mici și Drobeta-Turnu Severin, din categoria celor mari, important port fluvial și
centru industrial.
 Oraşe şi localităţi de interes turistic:
• Drobeta Turnu–Severin (reşedinţă de judeţ, ~117.000 locuitori)
• Baia de Aramă
• Orşova
• Strehaia
• Vânju Mare
• Hinova
• Ponoarele
 Obiective turistice antropice
Podului lui Apolodor din Damasc 

• Construit între anii 103-105 d. Ch. din ordinul împăratului

Traian) rămân o importantă realizare a antichităţii. După
terminarea podului, paza acestuia a fost asigurată de Drobeta
şi Pontes. Accesul pe pod nu era posibil decât trecând prin
aceste castre.
Parcul Natural Gura Văii Varciorova.