Stresul legat de muncă

şi
evaluarea riscurilor
O campanie europeană
privind evaluarea riscurilor
 Stresul legat de muncă – o problemă majoră

• Stresul ocupă locul al doilea în topul celor mai frecvent

semnalate probleme de sănătate legate de muncă
• Stresul afectează aproape unul din patru lucrători din UE
• Studiile arată că între 50% şi 60% dintre toate zilele de
lucru neefectuate sunt legate de acesta
• Costul economic al stresului legat de muncă (SLM) din
UE-15 a fost de circa 20 000 milioane EUR în 2002
• Numărul persoanelor care suferă de SLM are şanse să
crească.

Pentru mai multe informaţii, a se vedea:

http://osha.europa.eu/topics/stress
 De ce este aceasta o problemă atât de mare?

Din ce în ce mai multe persoane sunt afectate SLM, din

cauza:
• Schimbărilor în ceea ce priveşte proiectarea,
organizarea şi gestionarea muncii
• Contractelor precare
• Nesiguranţei locurilor de muncă
• Creşterii volumului de muncă şi a ritmului de muncă
• Solicitărilor emoţionale mari la adresa lucrătorilor
• Violenţei şi hărţuirii psihologice
• Echilibrului necorespunzător între viaţa profesională şi
cea personală.
 Ce este stresul legat de muncă?
• Oamenii suferă de stres atunci când percep un
dezechilibru între:
► Solicitările care li se impun şi
► Resursele pe care le au la dispoziţie pentru a face faţă
solicitărilor respective

• Stresul devine un risc la adresa securităţii şi

sănătăţii atunci când acesta este prelungit 
• Stresul poate conduce la boli mintale şi fizice.
 Cine este afectat?
• Stresul la locul de muncă poate afecta:
► Pe oricine, la orice nivel
► Din orice sector
► Din orice organizaţie de orice dimensiuni. 
• Stresul afectează:
► Sănătatea şi securitatea indivizilor
► Sănătatea organizaţiilor
► Sănătatea economiilor naţionale.
• Stresul poate compromite securitatea la locul de
muncă şi poate contribui la alte probleme de
sănătate legate de muncă, cum ar fi afecţiunile
musculo-scheletice.
• Stresul afectează semnificativ rezultatul net al unei
companii.
 Simptome ale stresului legat de muncă (1)

La nivel organizaţional:
•  Absenteism
•  Fluctuaţie mare a forţei de muncă
• Probleme disciplinare
• Violenţă şi hărţuire psihologică
• Productivitate redusă
• Greşeli şi accidente
• Costuri mărite în urma compensaţiilor şi îngrijirilor
medicale
 Simptome ale stresului legat de muncă (2)

La nivel individual:
• Reacţii emoţionale (iritabilitate, anxietate, probleme legate de
somn, depresie, ipohondrie, alienare, epuizare profesională,
probleme la nivelul relaţiilor familiale)
• Reacţii cognitive (dificultăţi în a se concentra, a reţine anumite
aspecte, a învăţa lucruri noi, a lua decizii)
• Reacţii comportamentale (abuz de droguri, alcool şi tutun,
comportament distructiv)
• Reacţii fiziologice (probleme cu spatele, imunitate scăzută,
ulcer peptic, probleme cu inima, hipertensiune).
 Legislaţia – responsabilităţile angajatorilor

• Din punct de vedere legal, angajatorii sunt obligaţi

să gestioneze SLM la fel ca orice alt risc privind
sănătatea şi securitatea la locul de muncă
• SLM poate fi prevenit prin adoptarea de măsuri
corespunzătoare
• Secretul acestei probleme este evaluarea riscurilor
(ER)
• Angajatorii sunt obligaţi, prin lege, să efectueze ER
la locul de muncă.
 Ce este evaluarea riscurilor?
• ER este procesul de evaluare a riscurilor pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor, generate de
pericolele existente la locul de muncă. Este o
examinare sistematică a tuturor aspectelor muncii,
pentru a se stabili:
► Ceea ce ar putea cauza răniri sau vătămări
► Dacă pericolele pot fi eliminate, iar dacă nu,
► Ce măsuri de prevenire sau de protecţie trebuie
adoptate pentru a ţine sub control riscurile.

• ER stă la baza gestionării cu succes a SLM.

 Evaluarea riscurilor pentru stres (1)

• Indiferent cine o efectuează (angajatorul însuşi, un

angajat desemnat de către angajator sau un
evaluator extern), este esenţial ca angajaţii să fie
consultaţi şi implicaţi în proces. Aceştia:
► Îşi cunosc locul de muncă
► Sunt cei care vor trebui să pună în aplicare orice
schimbări în ceea ce priveşte condiţiile / practicile de
lucru

• Nu se poate stabili doar dintr-o anumită situaţie

nivelul de stres pe care aceasta o poate cauza.
 Evaluarea riscurilor pentru stres (2)

• ER pentru stres implică aceleaşi principii şi procese

de bază ca şi în cazul altor riscuri profesionale
• Sunt disponibile diferite metode. Dar pentru
majoritatea întreprinderilor, o abordare simplă, în
cinci etape, funcţionează bine:
1. Identificarea pericolelor şi a persoanelor expuse
2. Evaluarea riscurilor şi clasificarea acestora în ordine
prioritară
3. Deciderea acţiunilor preventive
4. Adoptarea de acţiuni
5. Monitorizarea şi revizuirea
 Etapa 1: Identificarea pericolelor şi a
persoanelor expuse (1)
Printre factorii care trebuie luaţi în considerare în legătură cu
stresul se numără:
• Volumul de muncă excesiv sau expunerea la pericole fizice
• Măsura în care lucrătorii controlează modul în care îşi
efectuează munca
• Dacă lucrătorii îşi înţeleg rolurile
• Relaţiile, incluzând probleme cum ar fi hărţuirea şi violenţa
• Sprijinul care există din partea colegilor şi a responsabililor şi
• Instruirea de care au nevoie lucrătorii pentru a-şi îndeplini
sarcinile.
 Etapa 1: Identificarea pericolelor şi a
persoanelor expuse (2)
• Cu toţii suntem vulnerabili, în funcţie de presiunea la
care suntem supuşi la un moment dat
• Următorii factori pot ajuta la stabilirea persoanelor
sau a grupurilor de lucrători care sunt cei mai expuşi
riscurilor:
► Absenteism, fluctuaţie ridicată a forţei de muncă,
comunicare agresivă, accidente, probleme psiho-
sociale, probleme de sănătate şi plângeri din partea
lucrătorilor etc.
• O atenţie deosebită ar trebui acordată grupurilor de
lucrători care ar putea fi expuşi unui risc mai mare,
de exemplu, lucrători invalizi, lucrători migranţi,
lucrători tineri şi vârstnici.
 Etapa 2: Evaluarea riscurilor şi clasificarea
acestora în ordine prioritară
• Evaluarea riscurilor generate de pericolele
identificate, luând în considerare:
► Probabilitatea ca un pericol să cauzeze vătămări
► Gravitatea probabilă a vătămărilor respective
► Frecvenţa expunerii lucrătorilor (şi numărul acestora)
• Enumerarea riscurilor în ordinea importanţei
• Utilizarea listei pentru a întocmi un plan de acţiune.
 Etapa 3: Deciderea acţiunilor preventive (1)

• Este mai bine să se prevină consecinţele SLM decât să se

reacţioneze la acestea după ce s-au petrecut.
• Secretul prevenirii SLM ţine de organizarea şi gestionarea
muncii.
• Printre măsurile eficiente privind prevenirea SLM se numără:
► Punerea la dispoziţia lucrătorilor a unui timp suficient
pentru ca aceştia să îşi îndeplinească sarcinile
► Furnizarea unor fişe ale posturilor clare
► Recompensarea lucrătorilor pentru bunele performanţe
► Acordarea posibilităţii lucrătorilor să facă plângeri şi luarea
în serios a acestora
► Acordarea de control lucrătorilor asupra muncii lor.
 Etapa 3: Deciderea acţiunilor preventive (2)

Printre măsurile eficiente privind prevenirea SLM se numără, de

asemenea, acelea de:
• A reduce la minimum riscurile fizice
• A permite lucrătorilor să ia parte la decizii care îi afectează
• A potrivi volumele de muncă cu capacităţile şi resursele
fiecărui lucrător
• A proiecta sarcinile în aşa fel încât să fie stimulante
• A defini clar rolurile şi responsabilităţile la locul de muncă
• A oferi oportunităţi de interacţiune socială şi
• A evita ambiguitatea în ceea ce priveşte securitatea locurilor de
muncă şi dezvoltarea carierei.
 Etapa 4: Adoptarea de măsuri
• Implementarea de măsuri de prevenire şi de
protecţie.

• Implementarea eficientă implică dezvoltarea unui

plan în care să se specifice:
► Cine ce face
► Când trebuie finalizată o sarcină
► Mijloacele alocate pentru punerea în aplicare a
măsurilor.
 Etapa 5: Monitorizarea şi revizuirea

• Eficacitatea măsurilor adoptate pentru a preveni sau

a reduce SLM ar trebui monitorizată
• Evaluarea ar trebui revizuită:
► Ori de câte ori se produc schimbări semnificative în
ceea ce priveşte proiectarea, organizarea şi
gestionarea muncii
► Dacă măsurile de prevenire aplicate sunt insuficiente
sau nu mai sunt adecvate
► Periodic, pentru a asigura faptul că rezultatele ER
continuă să fie relevante.
 Înregistrarea evaluării
• Evaluarea riscurilor trebuie înregistrată

• O astfel de înregistrare poate fi utilizată pentru:

► A transmite informaţii persoanelor afectate (lucrători,
reprezentanţi pentru securitate, responsabili etc.)
► A verifica dacă au fost introduse măsurile necesare
► A furniza dovezi autorităţilor de control
► A revizui măsurile în cazul în care circumstanţele se
schimbă.
 Asistenţă suplimentară
• Pe site-ul web al Agenţiei, există o mulţime de
informaţii şi orientări disponibile pentru a vă ajuta:
► O secţiune web privind SLM, cu publicaţii şi exemple
de bune practici din întreaga UE:
http://osha.europa.eu/topics/stress
► O secţiune web privind ER, cu instrumente şi liste de
control referitoare la ER:
http://osha.europa.eu/topics/riskassessment
► Informaţii privind SLM, speciale pentru IMM-uri:
http://sme.osha.europa.eu/products/stress_at_work
► Informaţii despre campania ER:
http://hw.osha.europa.eu
 http://hw.osha.europa.eu

Bine pentru tine. Bine pentru afacere.

O campanie europeană
privind evaluarea riscurilor