Enjoy Grundtvig

10 times!

“ Competenţa”: concept şi implicaţii

pentru programele de formare a adulţilor

Prof.univ.dr.Dan POTOLEA, Universitatea din Bucuresti

Prof.univ.dr.Steliana TOMA, Universitatea Tehnică de Construcţii

zbaterilor şi documentelor oficiale, naţionale şi europene, privind calificarile, standardele profesionale, programele de formare a adulţilor şi calitatea ac

Enjoy Grundtvig
10 times!

1. Paradoxul “competenţei”: statut socio-profesional / statut conceptual

2. Diversitatea interpretărilor: polisemantism şi congruenţe

3. Abordări alternative: “competence” / “competency”

4. O posibilă sinteză şi implicaţii privind programele de formare a

adulţilor

 
zbaterilor şi documentelor oficiale, naţionale şi europene, privind calificarile, standardele profesionale, programele de formare a adulţilor şi calitatea ac

Enjoy Grundtvig
10 times!

1. Paradoxul “competenţei”: statut socio-profesional

versus statut
conceptual
• Statutul socio-profesional este cel privilegiat.
El se află în centrul dezbaterilor şi documentelor oficiale, naţionale şi
europene, privind calificarile, standardele profesionale, programele de
formare a adulţilor şi calitatea activităţilor profesionale.
 
• Fundamentarea teoretică a competenţei este mai
puţin fermă şi consolidată.
 Enjoy Grundtvig
Funcţii : 10 times!

• este termenul esenţial de referinţă pentru elaborarea şi evaluarea programelor de

formare precum şi pentru certificarea studiilor;

• este criteriu de determinare a nevoilor de dezvoltare profesională ale indivizilor şi

organizaţiilor şi criteriu de selecţie şi promovare profesională;

• se articulează mai bine cu perspectiva constructivistă privind natura şi mecanismele

învăţării individuale;

• favorizează diferenţierea performanţelor profesionale ale celor care lucrează

într-un anumit domeniu de activitate;

• reflectă dinamica profesiilor şi a schimbările care se produc în conţinutul activităţii

profesionale.
 Valorificarea funcţiilor socio-profesionale ale
Enjoy Grundtvig
competenţei 10 times!

depinde de calitatea răspunsurilor care se pot da la întrebări cum sunt:

• Ce este ”competenţa”?
• Ce componente structurale o definesc?
• Care sunt nivelurile de analiză a competenţei?
• Se poate vorbi de o taxonomie a competenţelor?
• Cum pot fi validate/controlate competenţele?
• Ce modele sunt mai adecvate pentru formarea unei competenţe?
• Cum se evaluează competenţele?

• Achiziţiile de până acum atestă progrese ce-i conferă o anumită

consistenţă conceptuală, dar şi menţinerea unei evidente fragilităti, însuşi
modelul conceptual al competenţei aflându-se, în prezent, sub semnul
întrebării.
2. Diversitatea interpretărilor: polisemantism şi
Enjoy Grundtvig
congruenţe 10 times!

Formare bazată pe competenţe (Modelul WTC, European Reference Framework Key

Competences-Brussel, 2008 s.a
•

Se observă că o competenţă este definită prin trei tipuri de achiziţii: cunoştinţe, abilităţi şi
Enjoy Grundtvig
atitudini. Relaţiile sunt solidare. Competenţele se justifică prin asamblarea celor trei 10 times!
componente.

Atitudinile nu sunt formate independent sau abstract, ca în alte analize, ci au un conţinut

concret, specific tipului de competenţă.
 Enjoy Grundtvig
10 times!

• Atitudinea este un element cheie, care orientează, motivează şi

potenţează performanţa.
• Competenţa, prin intermediul atitudinii, poate funcţiona în avantajul
unor activităţi sociale, nonsociale sau antisociale.
 Enjoy Grundtvig
10 times!

• Întrebarea critică pe care ne-o punem este aceea

dacă atitudinea, ca factor de personalitate, este
suficientă pentru explicarea competenţelor şi dacă
nu intervin şi alte variabile de personalitate cu
impact asupra performanţei/ randamentului
competenţei?
 
 Enjoy Grundtvig
10 times!

Daca raportăm la acest model cea mai frecvent întâlnită definiţie a

competenţei:
“ ceea ce ştie şi poate să facă o persoană într-un anumit
domeniu profesional”,
se poate constata că în această accepţiune sunt acoperite numai două
dintre cele trei dimensiuni ale competenţei (cunoştinţe şi abilităţi).
• O situaţie specială au programele şcolare din învăţământul preuniversitar
Enjoy Grundtvig

din România care sunt compatibile cu modelul tridimensional adoptat10 times!

pentru analiza comparativă, dar într-o manieră diferită.
 

 
a. De pildă, programele şcolare sunt focalizate pe competenţe. Acestea
sunt puse în relaţie cu anumite conţinuturi, dar atitudinile şi valorile sunt
exterioare competenţei, ceea ce arată că programele scolare nu se
încadrează în acest model.
 b. Programele diferenţiază între competenţe generale şi competenţeEnjoyspecifice.
Grundtvig
10 times!
Ele sunt definite, de regulă, în termeni de capacităţi dar termenul de capacitate
nu este explicitat. Rezultă coincidenţa dintre competenţă şi capacitate.
 Enjoy Grundtvig
10 times!

c. Programele se raportează la atitudini şi valori.

Acestea sunt, însă, exterioare celor două categorii de competenţe, le
însoţesc, li se alătură.
d. O speculaţie pozitivă ar putea conduce la aprecierea că atitudinile şi
valorile stipulate într-o programă asistă toate competenţele şi nu se
instituie o relaţie directă între o anumită atitudine şi o anumită competenţă.

Aceasta este o abordare utilă: una şi aceiaşi atitudine-valoare poate regla

intervenţia unui set de competenţe.
Modelul EQF: Enjoy Grundtvig
10 times!
Modelul EQF: Enjoy Grundtvig
10 times!
 Modelul EQF:
Enjoy Grundtvig
10 times!

• competenţa apare ca un rezultat distinct al învăţării, diferit de cunoştinţe şi

abilităţi (oricum, ideea de integrare a cunoştinţelor şi a abilităţilor în structura
competenţei nu apare explicit);

• competenţa asimilează ca o dimensiune specifică şi unele procese manageriale:

cunoaştere, apreciere, consiliere, conducerea activităţii altora, însă, din punctul
nostru de vedere, competenţa managerială nu este intrinsecă oricărei
competenţe profesionale;

• în acelaşi context, competenţa este definită în termeni de autonomie şi

responsabilitate.
 Modelul EQF: competenţa asimilează ca o dimensiune specifică şi unele procese
Enjoy Grundtvig
manageriale: cunoaştere, apreciere, consiliere, conducerea activităţii altora,10însă,
times!din
punctul nostru de vedere, competenţa managerială nu este intrinsecă oricărei
competenţe profesionale;
În acelaşi context, competenţa este definită în termeni de autonomie şi
responsabilitate.Dacă raportăm aceasta la modelul iniţial, ar rezulta echivalenţa
competenţă = atitudine, ceea ce trădează o poziţie cel puţin incertă.
 Enjoy Grundtvig
10 times!

• Pe de altă parte, faţă de alte modele ale competenţei,

schema EQF (cunoştinţe+abilităţi+competenţe) introduce cel
puţin două elemente importante:
 
• raportarea competenţei la natura situaţiei de
rezolvat (structurată, nestructurată, repetitivă,
inovatoare etc) şi
• raportarea competenţei la regimul în care trebuie
să se manifeste (dirijat, semidirijat, autonom).
 Enjoy Grundtvig
10 times!

3. Abordări alternative:
“Competence(ces)” versus “Competency (cies)”
 “Competence” (orientarea A) “Competency” (orientarea B)
1 Output-uri pentru standarde Input-uri pentru performanţe
minimale superioare
2 Accent pe cerinţele ocupaţiei Accent pe ceea ce persoana
aduce/realizează în ocupaţia
respectivă

3 Perspectivă sociologică Focalizare psihologică

4 Abordare reducţionistă Abordare holistică

 Enjoy Grundtvig
10 times!

• COMPETENCE:
capacitatea de a
performa activitatea la
standarde
satisfacătoare

• Competenţe
profesionale
specifice si
transferabile
 Enjoy Grundtvig
10 times!

• COMPETENCY:
ceea ce o
persoană face
pentru a obţine
succesul în
activitate.

• Competenţe
personale
generice
 ”:

Ambele orientări prezintă avantaje dar

Enjoy Grundtvig
ridică şi unele probleme critice: 10 times!

Orientarea A - “Competence”:- Orientarea B - ”Competency”:

• abordează ocupaţiile
într-o manieră statică şi are • subestimează valoarea
în vedere numai standardele competenţei
minimale; organizaţionale;
• - analiza funcţională este
destul de fragmentată şi
• poate conduce la
solicită o evaluare prea
abundentă; comportamente imitative.
 
4. O posibilă sinteză şi implicaţii privind programele
de formare a adulţilor Enjoy Grundtvig
10 times!

Propunem un model integrator care:

•  valorifică diferitele interpretări ale
competenţei;
• conservă constantele identificate în
mai multe modele;
• valorifică modelul EQF;
• şi complementaritatea raportului
dintre orientările A şi B.
 Enjoy Grundtvig
10 times!

CUNOŞTINŢE

Context
Context
Sarcina / situaţia
profesională / de învăţare

Standarde de performanţă

CARACTERISTICI ABILITĂŢI
DE
Context
PERSONALITATE
 Enjoy Grundtvig
 Cunoştinţele: 10 times!

asigură baza teoretică a competenţei, variate

tipuri de cunoştinţe (declarative, procesuale,
strategice) conducând la diferite tipuri de abilităţi.
 Abilităţile:
reprezintă latura efectorie/acţională a
competenţei; ele se distribuie pe un registru variat, de
la deprinderi/structuri algoritmice până la strategii de
abordare inovativă a problemelor.
 Caracteristicile de personalitate: orientează
valoric competenţa şi o susţin afectiv şi
motivaţional..
Unele competenţe solicită anumiţi factori de
personalitate în timp ce alte competenţe revendică alte
trăsături de personalitate.
• .
 Enjoy Grundtvig
10 times!

 Sarcina/situaţia:
câmpul problematic al domeniului respectiv.
De aici rezultă diferenţierea “competenţelor” după
tipul sarcinii sau problemelor de rezolvat:
probleme bine definite - slab definite; activităţi
executorii – activităţi de concepţie; elemente
repetitive – evenimente impredictibile etc.
 Cadru de autonomie şi responsabilitate
sugerând evoluţia unei competenţe în raport cu
gradul de autonomie sau asistenţa acordată în
dovedirea ei (asistat, semiconsiliat, independent)
 Context
 Interacţiuni funcţionale
 Competenţa are două dimensiuni: o dimensiune obiectiv-
Enjoy Grundtvig
socială şi alta subiectiv-profesională 10 times!

- Dimensiunea obiectiv-socială se referă la faptul că o

competenţă specifică presupune anumite cunoştinţe şi
abilităţi valide în raport cu criteriile de calitate ale
competenţei.

Din acest punct de vedere, formarea

competenţei depinde de controlul
riguros ştiinţific al cunoştinţelor şi
structurilor operatorii intrinseci
competenţei.
Acestea sunt specifice locului de
muncă.
•  
 Competenţa are două dimensiuni: o dimensiune obiectiv-
Enjoy Grundtvig
socială şi alta subiectiv-profesională 10 times!

Dimensiunea subiectiv-profesională vizează

capacitatea persoanei de a selecţiona, combina şi utiliza adecvat
cunoştinţe şi abilităţi în vederea realizării cu succes a unei sarcini de
învăţare sau profesionale, potrivit unor criterii calitative date.
 
 Enjoy Grundtvig
10 times!

• Dacă situaţiile profesionale/învăţare ar fi absolut identice, atunci

dimensiunea obiectiv-socială ar fi suficientă pentru
manifestarea competenţei.
• Datorită dinamicii situaţiilor profesionale, cu diferite grade de
impredictibilitate, omul va trebui să articuleze în noi combinaţii
sau să creeze noi proceduri de rezolvare a situaţiilor cu care se
confruntă.
 Enjoy Grundtvig
10 times!

 In formarea unei competenţe, ar trebui luaţi în considerare

toţi cei 6 factori: cunoştinţe, abilităţi, trăsături de
personalitate, context, sarcină, grad de autonomie si
responsabilitate precum şi interacţiunile lor funcţionale.
 În raport cu rolurile, sarcinile şi situaţiile problematice de
rezolvat se pot diferenţia următoarele categorii de
competenţe:
generale - specifice;
transversale - profesionale;
individuale - organizaţionale;
profesionale - manageriale.
 Enjoy Grundtvig
10 times!

 Programele de formare ar trebui să promoveze conţinuturi şi

abilităţi relevante pentru rolurile şi sarcinile de învăţare/
profesionale, valorificând potenţialul personal şi experienţa
anterioară de învăţare sau profesională a fiecărui participant.
 
 Formarea competenţelor ar trebui să aibă un caracter
stadial: de la control şi asistenţă sistematică acordată pentru
valorificarea competenţei, la stadiul autoconducerii şi al
conducerii altor persoane
 Enjoy Grundtvig
10 times!

 Acelaşi set de competenţe ar trebui să cunoască o

evoluţie/progresie care să favorizeze niveluri calitative tot mai
ridicate, cu alte cuvinte, “creşterea competenţelor”.
 
 In ceea ce priveşte evaluarea, ţinând cont de structura unei
competenţe, pe parcursul formării unei competenţe se
recomandă administrarea probelor de cunoştinţe şi de probare
a abilităţilor, integritatea şi nivelul competenţei urmând a se
dovedi prin probe de evaluare sumativă, în contexte specifice,
termenul de situaţie/context fiind esenţial pentru definirea şi
probarea unei competenţe.
 
 Enjoy Grundtvig
10 times!

Limite:
• Intervenţia noastră nu a luat în discuţie competenţele
transversale şi alte categorii de competenţe; de pildă, o
direcţie interesantă de analiză ar fi cea privind
competenţele emoţionale.

• Modelul integrator propus se poate utiliza şi în ceea ce

priveşte problematica competenţelor transversale sau a
altor tipuri de competenţe.
 
 Concluzii: Enjoy Grundtvig
10 times!

• Competenţa nu se poate reduce la un

set precis şi prescris de cunoştinţe şi
abilităţi.
• E nevoie de o viziune dinamică asupra
contextului în care se dovedeşte
competenţa, reconfigurarea elementelor
componente şi a interacţiunilor dintre
acestea fiind alta pentru fiecare stadiu de dezvoltare
personală şi de evoluţie în cariera profesională.
 
 
 Enjoy Grundtvig
10 times!

Vă mulţumim!