L.P.

9
SEMESTRUL II
M.D.
 ANESTEZICELE LOCALE

Sunt compuşi cu caracter bazic formând

săruri uşor solubile în apă.
În mediul slab alcalin al ţesuturilor, sărurile
pun uşor în libertate baza liposolubilă
ce pătrunde în elementele nervoase funcţie
de coeficientul de partiţie.
În apariţia efectului anestezic local, pH-ul
tisular este un factor important.
În ţesuturile inflamate, unde pH-ul este acid,
activitatea anestezicelor locale scade
considerabil
Mecanismul de acţiune a
anestezicelor locale
Forma neionizată a moleculei -
liposolubilă - difuzează cu uşurinţă
prin membrană, în funcţie de
gradientul de concentraţie între
mediul intracelular şi extracelular.
Moleculele de anestezic închid canalele
membranare pentru ionii de Na+ ( în
principal forma ionizata)
Moleculele neionizate, pătrunse în
membrană, ar comprima canalele de
Na+,
fie direct,
fie ca urmare a modificării
conformaţiei macromoleculelor
lipoproteice din constituţia
membranei
Anestezicele locale stabilizează în
acest mod membrana fibrelor
nervoase, crescând pragul
excitabilităţii şi micşorând procesul
de depolarizare.
 TIPURI DE ANESTEZIE
anestezia de suprafaţă

anestezia de infiltraţie

anestezia de conducere

anestezia rahidiană poate fi:

anestezie prin injectare intratecală în spaţiul subarahnoidian
epidurală sau peridurală în jurul rădăcinilor nervilor, în afara
meningelui
Analgezice morfinomimetice
Mecanismul de acţiune la nivel molecular al opioidelor (adaptat după Brody Human
Pharmacology, 1994)
Receptorii opioizi sunt cuplaţi cu proteine G. Prin activarea Gi, este inhibată adenilatciclaza, cu scăderea
AMPc.
-închiderea canalelor de Ca2+ voltaj-dependente, la nivelul terminaţiilor nervoase presinaptice, cu scăderea
eliberării de neurotransmiţători (ACH, NA, serotonină, glutamat, substanţa P).
-deschiderea canalelor de K+, cu hiperpolarizare (inhibiţie) la nivelul neuronilor postsinaptici.
 EFECTE FARMACODINAMICE ÎN URMA STIMULĂRII
RECEPTORILOR OPIOIZI
- analgezie supraspinală;
- analgezie spinală; OBSERVAŢIE:
- inhibarea miscărilor peristaltice gastro-  receptorii  nu sunt consideraţi receptori
 intestinale (creşterea tonusului fibrelor opioizi;
circulare netede);
- euforie;
 derivaţii de benzomorfan (dextrometorfan,
- dependenţă fizică; pentazocina) sunt agonişti -ergici → efecte
- deprimare repiratorie (2). psihotomimetice;
 alţi agonişti: PCP(Phencyclidine) , ketamina;
 antagonişti: butirofenone, fenotiazine, p-F-
fenil-butil-piperidine
- analgezie spinală;
- disforie/efecte psihotomimetice;
- mioză;
 - dependenţă fizică slabă;
- deprimare repiratorie slabă;
- sedare.

- analgezie spinală şi
supraspinală (slabă);
 - deprimare repiratorie;
 MECANISMUL INSTALĂRII TOLERANŢEI ŞI
DEPENDENŢEI FIZICE

TOLERANŢA – stare de hiporeactivitate (rezistenţă aparentă la un medicament) care necesită

creşterea progresivă a dozei pentru apariţia unui efect farmacodinamic de aceeaşi intensitate).
MECANISMUL INSTALĂRII TOLERANŢEI:
de tip farmacodinamic:
reglare descendentă a receptorilor (“down regulation”);
inactivarea receptorilor opioizi prin fosforilare (- ARK, GRK);
internalizarea receptorilor.
DEPENDENŢA FIZICĂ – fenomen patologic datorat modificărilor
adaptative ca urmare a consumul cronic al unei substanţe, manifestat prin
SINDROM DE ABSTINENŢĂ la întrerupere
MECANISMUL INSTALĂRII DEPENDENŢEI FIZICE şi a SEVRAJULUI:
modificări adptative la nivelul sistemului opiod endogen; apariţia fenomenului de
compensare prin contrareglare la nivelul transmisiei adrenergice
(heteroreglare) cu creşterea consecutivă a activităţii adenilat-ciclazei.
 DERIVAŢI OPIOIZI – AGONIŞTI PUTERNICI

HIDROMORFONA 2mg - derivați de morfinan

LEVORFANOL 1mg
OXIMORFONA 1mg
FENTANIL 0,05 mg - derivat de fenilpiperidină
SUFENTANIL
ALFENTANIL
RAMIFENTANIL
DEXTROMORAMIDA 2,5 mg - derivați de difenil metan
PIRITRAMIDA 15 mg
METADONA 2,5 mg
MORFINA 20 mg
 DERIVAŢI OPIOIZI – AGONIŞTI MEDII
OXICODONA 10 mg -derivați de morfinan
HIDROCODONA
PETIDINA (MEPERIDINA) 100 mg –derivați de fenilpiperidine
DEXTROPROPOXIFEN 50 – 100 mg - derivat de difenilmetan

- AGONISTI SLABI -
CODEINA , DIHIDROCODEINA
DIONINA
TRAMADOL – agonist opioid slab, mecanism monoaminergic
spinal
 AGONIŞTI µ - ANTAGONIŞTI k

BUPRENORFINA

- analgezic mai potent decât morfina (de cca. 25 ori)

agonist parţial µ la doze mici şi medii – 0,2-0,4 mg (la bolnavii fără contact
prealabil cu morfina; la morfinomani → antagonist, declanşează sindrom
de abstinenţă);
la doze mari (1,2 mg)→ antagonist µ ,
 AGONIŞTI k - ANTAGONIŞTI µ
NALBUFINA
BUTORFANOL
PENTAZOCINA
NALORFINA

- ANTAGONISTI PURI -
NALOXONA- antagonist pur: antagonizează deprimarea respiratorie în
cazul supradozării acute a agoniştilor totali opioizi şi a derivaţilor de tip
agonist-antagonist,

NALTREXONA- antagonist pur- acţiune de durată lungă

Pacient M.B. 43 ani
Diagnostic: tumoră malignă la nivelul capului de
pancreas
Rp/
Fentanil plasture transdermic 100µg/h
D.S. 1 la 72 de ore
Fentanil plasture transdermic 25 mcg/h
D.S. 1 la 72 de ore