GALBENELELE

(Calendula officinalis)
- se cultivă ca plantă ornamentală
iar în scop medicinal pt flori cu recepacul, sau
flori fără receptacul
- florile de gălbenele au acţiune
cicatrizantă, antiiflamatoare şi calmantă
Sistematica
- specia cultivată este Calendula officinalis

- la noi în ţară se cultivă soiurile ,, Petrana”

şi ,, Palmen”
 MORFOLOGIE
- este o plantă anuală, rar bienală
- rădăcina este pivotantă, bine ramificată
- tulpina are cca 40-70 cm, cu ramificaţii
terminate cu câte o inflorescenţă
- frunzele sunt aşezate altern, acoperite
cu peri scurţi
- florile sunt grupate în capitule
terminale, pe receptacul având mai
multe rânduri de flori ligulate marginale,
galben portocalii, iar în interior flori
tubuloase
- fructele sunt achene cu ţepi mici şi
MMB de cca 10 g
 ARMURARIUL
(Silybum marianum)
- materia primă este formată din fructe,
uneori se foloseşte şi partea aeriană a
plantei
- fructele conţin diferite principii active,
folosite în prepararea unor produse
farmaceutice cu acţiune hepatoprotectoare
Sistematică
- specia cultivată este Silybum marianum
- la noi în ţară se cultivă
soiul ,, De prahova”
 MORFOLOGIE
- este cultivat ca plantă anuală
- rădăcina este fusiformă,
bine dezvoltată
- tulpina are 50-150 cm
- frunzele sunt mari cu nervuri
terminate cu ghimpi
- florile sunt tubuloase
grupate în capitule, de culoare roşie
- fructele snt achene de culoare
brunie
- MMB este de cca 30 g
 CRĂIŢELE
(Tagetes patula)
- se folosesc florile, fără receptacul
- este originară din Mexic, cultivată
în diverse ţări în scop ornamental
şi medicinal
- la noi în ţară este răspândită
în scop ornamental, dar se cultivă şi
ca plantă medicinală
SISTEMATICĂ
- sp cultivată este Tagetes patula
- în ţara noastră se cultivă soiul
local ,,De Chiajna”
 MORFOLOGIE
- este o plantă anuală, cu
rădăcina puţin ramificată
- tulpina are înălţimi variabile
în funcţie de biotip, este ramificată în
formă de tufă
- frunzele sunt alterne, linear
–lanceolate
- florile sunt dispuse în
capitule, cele terminale ligulate
(gaben-brune) şi cele centrale
tubuloase (galben-închis)
- fructele sunt achene liniare
brune - negricioase
 ECHINACEA
În ţara noastră s-au luat în studiu
speciile de echiancea - pallida
- purpurea
- augustifolia
Speciile medicinale din
genul Echinacea au ca materie
primă rădăcinile şi partea aeriană
SISTEMATICĂ
- genul Echinacea cuprinde 9
specii, cu mai multe varietăţi
În scop medicinal – E. pallida
- E. purpurea
Din specia E. pallida
soiuri ,, Napoca”, iar din E.
Purpurea, soiul ,, Cluj"
 MORFOLOGIE
- speciile de Echinacea sunt
plante perene, cu aspect de tufă
- rădăcina la E. Pallida şi E.
Augustifolia
este pivotantă, cu una sau mai multe
rădăcini verticale
- la E. Purpurea are mai multe
rădăcini subţiri
- tulpina are o înăţime de 80-
140 cm
- frunzele la: E. pallida şi E. augustifolia
sunt linear – lanceolate
E. purpurea sunt oval –
lanceolate
- florile sunt grupate în
inflorescenţe ANTODII
- la E. pallida şi E.
augustifolia antodiile sunt ovoidale,
ţepoase la uscare, la exterior flori
ligulate roz-violacee, iar la interior
flori tubuloase, de culoare
portocalie
- la E. Purpurea antodiile sunt
lăţite, florile ligulate de culoare
roşie intensă, iar florile tubuloase
portocalii - dispuse pe suprafaţa
receptaculului
- fructul este o achenă muchiată