Masterand Boiciuc Mihaela

 Cadrele din beton armat, solicitate de încărcări statice exterioare, devin

cu atât mai economice din punct de vedere al consumului de material, cu
cât gradul de nedeterminare statică este mai ridicat. Însă, în ce priveşte
efectul tasărilor neuniforme ale fundaţiilor, sau deformaţiilor din
contracţie, curgere lentă sau temperatură, acesta este cu atât mai mare şi
mai defavorabil cu cât numărul de legături suplimentare, care nu permit
producerea liberă a deplasărilor, este mai mare.
 Din punct de vedere al calculului, cadrele etajate, cu fundaţii izolate,
sunt structuri multiplu static nedeterminate, care transmit sarcina la
terenul de fundare în zone limitate ale acestuia, reprezentate de
suprafeţele de contact, care se pot presupune rigide.
 Sub acţiunea suprafeţelor de încărcare rigide, aşezate la anumită
distanţă unele de altele, terenul de fundare se deformează,
producându-se o deplasare pe verticală şi o rotire, a căror mărimi
sunt funcţie de dimensiunile suprafeţei de încărcare, adâncimea de
fundare, grosimea stratului compresibil, mărimea sarcinilor, distanţa
între fundaţii.
 Cu cât rigiditatea structurii este mai mare şi gradul de nedeterminare
statică mai ridicat, cu atât eforturile datorate tasărilor inegale ale
fundaţiilor sunt mai mari, pentru o aceeaşi tasare neegală produsă.
 Dacă încărcarea este transmisă de construcţii înalte, multiplu static
nedeterminate, cu fundaţii izolate, atunci în calculul tasării nu se
cunosc adevăratele reacţiuni decât în urma efectuării unui calcul de
interacţiune, deoarece tasările produc o redistribuire a stării de efort
şi deformare în structură, care, la rândul ei, influenţează tasarea
fundaţiilor; reacţiunile finale diferă de cele din calculul convenţional.
 În calculul cadrelor cu fundaţii izolate, amplasate pe
terenuri deformabile, este important să se determine
atât tasările finale maxime, cât şi evoluţia în timp a
tasărilor neegale cu influenţa corespunzătoare asupra
stării de efort şi deformare a structurii. Adaptabilitatea
structurilor la tasări neegale este funcţie de viteza de
dezvoltare a acestora, de rigiditatea generală a structurii
şi de distribuţia rigidităţii în interiorul ei.
 0 structură a cărui material are o comportare vâsco-
elastică, se va comporta elastic, ca cea din beton armat,
va avea o rigiditate care va depinde de viteza de
creştere a tasărilor neegale:
 - dacă tasările se produc brusc, structura vâsco-elastică se va
comporta elastic, în această categorie încadrându-se
construcţiile de beton armat amplasate pe nisipuri;
 - dacă viteza de creştere a tasărilor neegale este mică şi tinde
către zero, structura de beton se va comporta vâsco-elastic.
Construcţia se va adapta deformaţiilor produse de deplasările
neegale ale fundaţiilor izolate, creşterea eforturilor din
elementele structurii de beton armat, datorate tasării, fiind
concomitent atenuată, datorită fenomenului de relaxare ce se
produce. În acest caz, tasările vor fi mai mari decât în cazul
structurilor elastice, presiunile pe fundaţie se vor uniformiza,
apropiindu-se de cele din calculul elastic convenţional.
 În schimb, deformaţiile fiind mult mai mari, pot produce
scoaterea din exploatare sau degradări ale instalaţiilor, sau chiar
a construcţiilor propriu-zise, fără ca acestea să-şi piardă
stabilitatea.
 Construcţiile în cadre cu fundaţii izolate, amplasate pe terenuri
deformabile, trebuie deci calculate cu luarea în considerare a
interacţiunii structură – fundaţie - teren, atât pentru realizarea
condiţiilor de siguranţă şi exploatare normală a lor, cât şi din motive
de economie.
 Program modern bazat pe metoda elementelor finite,
destinat inginerilor constructori.
 Dimensionare si verificare de armaturi si sectiuni metalice
conform EUROCOD
 Analiza seismica conform P100/2006
 Programul modeleaza structuri in cadre plane/spatiale,
grinzi cu zabrele plane/spatiale, grinzi pe mediu elastic,
saibe in stare plana de tensiune/deformatii, placi plane,
placi cu nervuri, placi pe mediu elastic si structuri de placi
curbe subtiri
 La modelarea structurii pot fi utilizate elemente finite intr-
un numar nelimitat si in combinatii libere (ex. structuri
mixte din cadre si diafragme).
 Bara dublu articulata solicitata doar la Intindere sau compresiune cu
limitarea valorii fortei
 Element de bara sau nervura solicitata la forta axiala, forta taietoare,
Incovoiere si rasucire
 Legaturi articulate semirigide la capete de bara
 Element de saiba In stare de tensiune/deformatie plana
 Placa plana solicitata la Incovoiere, forta taietoare
 Placi curbe subtiri
 Element de reazem nodal sau liniar, dupa directia si cu rigiditatea dorita
 Element de reazem pe mediu elastic la elemente liniare si de suprafata
 Element de contact pentru modelarea legaturilor unidirectionale Intre
elementele structurii
 Element de arc special pentru modelarea legaturilor specifice Intre
elementele structurii
 Bare si nervuri cu sectiuni variabile
 Generarea inteligenta a retelei de elemente finite, salvarea parametrilor de
retea
 Generare retele pe elemente de linie
 Calcule, proiectare, rezultate
 Analiza statica de ordin I si II
 Calculul parametrilor critici de pierdere a stabilitatii
 Analiza modala, determinarea valorilor si frecventelor
proprii de vibratie
 Numarul ipotezelor de Incarcare si a modurilor de
vibratie In varianta profesionala nu este limitat.
Reprezentarea deplasarilor, solicitarilor, tensiunilor si a
cantitatilor de armatura sub forma de izolinii, sectiuni si
diagrame
 Calculul si verificarea barelor de otel conform
standardelor romanesti si EUROCODE
 Cautarea selectiva a valorilor maxime/minime
 Calculul si reprezentarea diagramelor Infasuratoare
 Reprezentarea rezultatelor pe diferite parti ale structurii
 Reprezentarea deplasarilor, modurilor proprii de vibratie
si solicitarilor sub forma de animatie
 Calculul combinatiilor de dimensionare conform
standardelor romanesti si Eurocode
Normativ Eurocod
Ipoteza : Permanente

Y
X
Normativ Eurocod
Ipoteza : Utile

PZ=-3.00
PZ=-3.00
PZ=-3.00 PZ=-3.00
PZ=-3.00
PZ=-3.00
PZ=-3.00 PZ=-3.00 PZ=-3.00

PZ=-3.00 PZ=-3.00 PZ=-3.00

PZ=-3.00 PZ=-3.00 PZ=-3.00

PZ=-3.00 PZ=-3.00 PZ=-3.00

PZ=-3.00 PZ=-3.00 PZ=-3.00
PZ=-3.00 PZ=-3.00
PZ=-3.00
PZ=-3.00
PZ=-3.00 PZ=-3.00
PZ=-3.00 PZ=-3.00
PZ=-3.00
PZ=-3.00
PZ=-3.00
PZ=-3.00 PZ=-3.00

PZ=-3.00

PZ=-3.00

Y
X
Normativ Eurocod
Ipoteza : Zapada

PZ=-2.50
PZ=-2.50
PZ=-2.50 PZ=-2.50
PZ=-2.50
PZ=-2.50 PZ=-2.50
PZ=-2.50
PZ=-2.50

Y
X
 Deplasari nodale [Linear, Înfasuratoare Min,Max.]

C min. Ipoteza eX eY eZ eR
max. [mm] [mm] [mm] [mm]
147 eX min Ci 2 -0.054 0.013 -1.218 1.220

56 max Ci 2 0.047 0.019 -1.219 1.220

57 eY min Ci 1 -0.004 -0.023 -0.667 0.668

146 max Ci 2 0.023 0.045 -1.224 1.225

243 eZ min Ci 2 -0.032 0.007 -5.836 5.836

378 min Ci 2 0.021 0.030 -5.832 5.832

201 max Ci 1 0 0 0 0

201 eR min Ci 1 0 0 0 0

243 max Ci 2 -0.032 0.007 -5.836 5.836

378 max Ci 2 0.021 0.030 -5.832 5.832

 Solicitari de Nervura [Linear, Înfasuratoare Min,Max.]

Sec C min. Ipoteza Distanta Nod Nx Vy My Mz

max. [m] [daN] [daN] [daNm] [daNm]
117 1 Nx min Ci 2 6.000 (27) -2517.7 -39.0 1440.7 7.9

192 1 max Ci 2 6.000 (142) 1057.0 -244.7 3829.0 42.4

69 1 Vy min Ci 2 4.000 (26) -605.7 -1020.9 35.6 9.9

70 1 max Ci 2 4.000 (27) -630.6 1025.2 -30.2 -6.4

119 1 Vz min Ci 2 0 (26) -2387.8 1.2 2085.8 -0.4

176 1 max Ci 2 6.000 (117) -2363.6 171.6 2223.2 -32.5

30 1 Tx min Ci 2 0 (82) -26.9 203.2 -1337.0 32.2

30 1 max Ci 2 4.000 (52) 269.0 -153.8 942.9 -66.3

156 1 My min Ci 2 3.000 (222) -1384.0 144.5 -7738.4 -22.0

198 1 max Ci 2 6.000 (150) -1395.3 477.2 5953.0 -33.4

196 1 Mz min Ci 2 6.000 (147) -2375.6 660.7 1940.2 -108.8

138 1 max Ci 2 0 (56) -2370.3 657.3 1938.5 108.1

156 1 Mya min Ci 2 3.000 (222) -1384.0 144.5 -7738.4 -22.0

198 1 max Ci 2 6.000 (150) -1395.3 477.2 5953.0 -33.4

 Solicitari de bare [Linear, Înfasuratoare Min,Max.]

Sec C min. Ipot Distanta Nod Nx Vy Vz Tx My Mz

max. [m] [daN] [daN] [daN] [daNm] [daNm] [daNm]
5 1 Nx min Ci 2 0 (10) - -22.4 281.1 -0.3 -272.5 -24.5
197192.6
126 3 max Ci 1 0 (151) 0 0 0 0 0 0

49 1 Vy min Ci 2 0 (54) -23864.9 -5074.0 -2.2 -0.4 51.4 -6656.6

125 1 max Ci 2 0 (145) -24949.7 5244.7 -177.4 0.6 383.6 6862.7

96 1 Vz min Ci 2 0 (111) -21552.8 257.5 -7371.6 8.0 9166.6 409.0

22 1 max Ci 2 0 (22) -21409.4 -9.5 7806.0 2.4 -9783.6 13.3

42 1 Tx min Ci 2 0 (47) -22707.3 -1679.5 1902.6 -21.9 -3602.2 -2752.6

47 1 max Ci 2 0 (52) -12709.7 -2685.5 3890.7 30.4 -3963.5 -3267.7

96 1 My min Ci 2 3.000 (116) -19963.6 257.5 -7371.6 8.0 -12948.2 -363.5

22 1 max Ci 2 3.000 (27) -19820.2 -9.5 7806.0 2.4 13634.5 41.8

125 1 Mz min Ci 2 3.000 (150) -23360.5 5244.7 -177.4 0.6 -148.5 -8871.3

49 1 max Ci 2 3.000 (59) -22275.7 -5074.0 -2.2 -0.4 44.8 8565.3

 Deplasari nodale [Linear, Înfasuratoare Min,Max.]

C min. Ipoteza eX eY eZ eR
max. [mm] [mm] [mm] [mm]
147 eX min Ci 2 -0.044 -0.003 -1.210 1.211

56 max Ci 2 0.056 -0.006 -1.210 1.211

57 eY min Ci 2 -0.025 -0.028 -1.134 1.135

146 max Ci 2 0.043 0.017 -1.210 1.211

3661 eZ min Ci 2 -0.019 -0.014 -7.143 7.143

10090 min Ci 2 0.033 0.005 -7.136 7.137

201 max Ci 1 0 0 0 0

201 eR min Ci 1 0 0 0 0

3661 max Ci 2 -0.019 -0.014 -7.143 7.143

10090 max Ci 2 0.033 0.005 -7.136 7.137

 Solicitari de Nervura [Linear, Înfasuratoare Min,Max.]

Sec C min. Ipoteza Distanta Nod Nx Vy My Mz

max. [m] [daN] [daN] [daNm] [daNm]
117 1 Nx min Ci 2 6.000 (27) -4122.9 -1.6 8559.5 0.6
119 1 min Ci 2 0 (26) -4123.2 0.4 8554.4 0
113 1 max Ci 2 6.000 (22) 1724.8 -3.9 10250.3 1.3
115 1 max Ci 2 0 (21) 1725.3 0.1 10258.6 0
33 1 Vy min Ci 2 0 (27) -1340.4 -1126.4 3031.2 -233.6
69 1 min Ci 2 4.000 (26) -1318.6 -1126.1 3021.1 233.8
33 1 max Ci 2 4.000 (87) -1497.2 1132.7 2822.6 -237.6
119 1 Vz min Ci 2 0 (26) -4123.2 0.4 8554.4 0
176 1 min Ci 2 0 (118) -1428.0 -68.2 12235.1 -15.0
31 1 max Ci 2 4.000 (53) 1088.1 89.4 7478.5 20.9
8 1 Tx min Ci 2 4.000 (56) -1739.5 -697.7 2240.1 116.5
30 1 max Ci 2 4.000 (52) 574.9 -653.4 4783.8 -24.4
117 1 My min Ci 2 3.000 (527) -1630.2 0.3 -8015.5 -0.1
119 1 max Ci 2 6.000 (30) -1475.6 -0.1 12324.5 0
33 1 Mz min Ci 2 4.000 (87) -1497.2 1132.7 2822.6 -237.6
69 1 max Ci 2 4.000 (26) -1318.6 -1126.1 3021.1 233.8
117 1 Mya min Ci 2 3.000 (527) -1630.2 0.3 -8015.5 -0.1

119 1 max Ci 2 6.000 (30) -1475.6 -0.1 12324.5 0

 Solicitari de bare [Linear, Înfasuratoare Min,Max.]
Sec C min. Ipot Distanta Nod Nx Vy Vz Tx My Mz
max. [m] [daN] [daN] [daN] [daNm] [daNm] [daNm]
3 1 Nx min Ci 2 0 (6) -195027.2 2.6 -161.8 -0.1 154.4 4.2

5 1 min Ci 2 0 (10) -195070.8 0.5 162.6 -0.1 -154.9 1.1

126 4 max Ci 1 0 (151) 0 0 0 0 0 0

48 1 Vy min Ci 2 0 (53) -24894.1 -4609.3 366.7 -6.2 -1228.1 -5928.3

123 1 max Ci 2 0 (143) -24735.4 4576.7 -226.8 0.4 139.8 5910.5

124 1 max Ci 2 0 (144) -23785.2 4579.4 -0.8 -0.3 1.3 5925.9

125 1 max Ci 2 0 (145) -24735.9 4577.0 226.6 -1.1 -139.2 5910.4

21 1 Vz min Ci 2 0 (21) -21764.1 -3.8 -7368.2 -0.3 9054.4 -5.3

22 1 max Ci 2 0 (22) -21798.2 0 7377.1 -0.3 -9067.7 -10.6

42 1 Tx min Ci 2 0 (47) -22771.1 -1630.9 1822.6 -32.8 -3601.3 -2561.0

47 1 max Ci 2 0 (52) -12633.4 -2535.0 3821.5 30.9 -3711.2 -3217.7

21 1 My min Ci 2 3.000 (26) -20174.9 -3.8 -7368.2 -0.3 -13050.3 6.0

22 1 max Ci 2 3.000 (27) -20209.0 0 7377.1 -0.3 13063.5 -10.5

123 1 Mz min Ci 2 3.000 (148) -23146.2 4576.7 -226.8 0.4 -540.4 -7819.5

124 1 min Ci 2 3.000 (149) -22196.0 4579.4 -0.8 -0.3 -1.0 -7812.5

125 1 min Ci 2 3.000 (150) -23146.7 4577.0 226.6 -1.1 540.6 -7820.7

48 1 max Ci 2 3.000 (58) -23304.9 -4609.3 366.7 -6.2 -128.1 7899.7

 Deplasari nodale [Linear, Înfasuratoare Min,Max.]

C min. Ipoteza eX eY eZ eR
max. [mm] [mm] [mm] [mm]
57 eX min Ci 2 -0.134 -0.061 -1.136 1.145

146 max Ci 2 0.134 -0.316 -1.212 1.260

56 eY min Ci 2 -0.053 -0.339 -1.199 1.247

1 max Ci 1 0 0 0 0

819 eZ min Ci 2 0.050 -0.287 -6.587 6.593

201 max Ci 1 0 0 0 0

201 eR min Ci 1 0 0 0 0

819 max Ci 2 0.050 -0.287 -6.587 6.593

 Solicitari de Nervura [Linear, Înfasuratoare Min,Max.]

Sec C min. Ipot Distanta Nod Nx Vy My Mz

max. [m] [daN] [daN] [daNm] [daNm]
117 1 Nx min Ci 2 6.000 (27) -3614.8 3.5 6666.8 -0.7

113 1 max Ci 2 6.000 (22) 1514.5 -3.8 8537.6 1.1

33 1 Vy min Ci 2 0 (27) -1111.7 -795.4 2407.2 -119.8

70 1 max Ci 2 4.000 (27) -1103.0 799.6 2380.4 -121.9

156 1 Vz min Ci 2 0 (88) -1457.7 45.0 10487.6 9.9

31 1 max Ci 2 4.000 (53) 729.3 -7.5 5126.9 15.7

8 1 Tx min Ci 2 4.000 (56) -1227.4 -407.7 1294.8 40.8

30 1 max Ci 2 4.000 (52) 408.8 -263.6 4125.2 -36.6

117 1 My min Ci 2 4.000 (286) -1811.9 -0.1 -8158.7 -0.5

156 1 max Ci 2 0 (88) -1457.7 45.0 10487.6 9.9

70 1 Mz min Ci 2 4.000 (27) -1103.0 799.6 2380.4 -121.9

69 1 max Ci 2 0 (116) -1229.1 787.1 2036.3 122.7

117 1 Mya min Ci 2 4.000 (286) -1811.9 -0.1 -8158.7 -0.5

156 1 max Ci 2 0 (88) -1457.7 45.0 10487.6 9.9

 Solicitari de bare [Linear, Înfasuratoare Min,Max.]

Sec C min. Ipot Distanta Nod Nx Vy Vz Tx My Mz

max. [m] [daN] [daN] [daN] [daNm] [daNm] [daNm]
3 1 Nx min Ci 2 0 (6) - -34.6 -164.9 1.6 158.6 -16.7
195409.2
166 5 max Ci 2 0 (191) 0 0 0 0 0 0

50 1 Vy min Ci 2 0 (55) -24684.1 -4646.8 425.1 4.9 -406.4 -6012.6

125 1 max Ci 2 0 (145) -24766.8 4583.3 212.3 3.4 -123.1 5958.7

21 1 Vz min Ci 2 0 (21) -21766.5 111.0 -7399.1 4.2 9104.5 168.9

22 1 max Ci 2 0 (22) -21871.8 15.0 7396.1 4.5 -9092.2 8.1

42 1 Tx min Ci 2 0 (47) -22785.6 -1545.5 1841.2 -20.7 -3590.7 -2444.5

47 1 max Ci 2 0 (52) -12672.4 -2415.6 3818.7 28.7 -3756.7 -3045.3

21 1 My min Ci 2 3.000 (26) -20177.2 111.0 -7399.1 4.2 -13092.8 -164.0

22 1 max Ci 2 3.000 (27) -20282.6 15.0 7396.1 4.5 13096.0 -37.0

125 1 Mz min Ci 2 3.000 (150) -23177.6 4583.3 212.3 3.4 513.7 -7791.1

48 1 max Ci 2 3.000 (58) -23343.3 -4633.4 472.5 0.5 111.6 8000.0

 Tip de Nx Vy My Mz
fundatie (daN) (daN) (daN*m) (daN*m)
izolata

1 -197192.6 5244.7 13634.4 8565.3

2 -195027.2 4576.7 13063.5 7899.7

3 -195409.2 4583.3 13096.0 8000.0

 In toate variantele dimensiunilor de fundatii s-au
folosit aceleasi grupari si ipoteze de calcul;
 Prin comparatie, tasarile in cazul 3 exemple de
fundatii nu difera foarte mult, dar solicitarile
structurii transmise terenului sunt diferite;
 In urma analizei tuturor criteriilor ( rezistenta,
stabilitate, economic) se va opta pentru varianta a
doua de fundare datorita eforturilor reduse transmise
terenului chiar daca tasarea este sensibil mai mare
decat in celelalte 2 cazuri.