Sanatatea Si Dezvoltarea in Curicula

Răspunzând drepturilor și nevoilor de dezvoltare și
de sănătate ale adolescenților si tinerilor în cadrul

învățământului profesional tehnic, inclusiv cel dual
Dr. Galina Leșco, șef Centru Național de Sănătate Prietenos Tinerilor Neovita
Chișinău, 2017
Sumărul prezentării
• Cine sunt adolescenții în Republica Moldova? De ce au
nevoie de atenție aparte?
• Care sunt problemele de sănătate ale adolescenților și
tinerilor din Republica Moldova?
• Care sunt particularitățile și nevoile de dezvoltare sănătoasă
a adolescenților?
• Care este rolul sistemului de învățământ, în special cel
profesional in asigurarea dezvoltării și sănătății tinerii
generații?
NOŢIUNI DE VÂRSTĂ ŞI ETAPE DE DEZVOLTARE A
COPIILOR ŞI TINERILOR
În practica şi terminologia ONU sunt folosite următoarele

definiţii privind vârsta şi etapele de dezvoltare ale copiilor şi
tinerilor:
Copii – persoane ce nu au atins vârsta de 18 ani;
Adolescenţi – persoanele în vârstă de 10 -19 ani (inclusiv
vârsta adolescentă precoce (10 - 13 ani), medie (14-15 ani) şi
tardivă (16-19 ani)
Tineretul – populaţia în vârstă de 15 -24 ani
Persoanele tinere – toate persoanele în vârstă de 10 - 24 ani
Legea Republicii Moldova cu privire la Tineret, adoptată la 11
februarie 1999, defineşte tinerii ca fiind persoane de 16-30 ani
(art.2. Noţiuni principale)
Proporția adolescenților în structura populației generale este în proces de
descreștere, constituind în 2016 doar 11%.
Totodată impactul stării de sănătate a adolescenților asupra calitățiii vieții
ulterioare crește.
Cine sunt adolescenţii?
• Adolescenţii au diferite necesităţi în dependenţă de stadiu
lor de dezvoltare şi circumstanţele lor personale.
• Unii adolescenţii sunt extrem de vulnerabili sau greu de

contactat şi au necesităţi sporite de suport – adolescenţii
neîncadraţi în procesul de învăţământ, copii străzii, în sex
industrie, cei încadraţi în munci prost plătite, cei cu
dezabilităţi etc.
De ce este necesar de a oferi atenţie deosebită
necesităţilor de sănătate ale adolescenţilor?
• Pentru a reduce mortalitatea şi morbiditatea în adolescenţă precum şi pe

parcursul întregii vieţi.
• 70% din decesele premature la adulţi sunt în general cauzate de
deprinderi iniţiate în timpul adolescenţei
• Pentru a realiza dreptul adolescenţilor la asistenţa sănătăţii, în special – asistenţa
sănătăţii reproducerii
• Pentru a asigura de către generaţia dată de adolescenţi siguranţă sănătăţii
propriilor copii
• Tinerii reprezintă un patrimoniu şi o investiţie în viitor
Valoarea socială a adolescenților
Dezvoltarea Potențialul social

Sănătatea
•fizică
•intelectual
•pubertară •de muncă
•psiho-sexuală •reproductiv
•cultural
•psihică
•politic
•socială
A. Kulikov, 2013
Cu ce probleme de sănătate se confruntă adolescenţii şi tinerii
azi?
La general:
• Adolescenţii pot să sufere de aceleaşi maladii ca şi copii şi ca adulţii. De asemenea ei se
supun la o serie de riscuri de sănătate corelate în special de pubertate.
• Adolescenţii pot avea diferite riscuri de sănătate şi necesităţi în corespundere cu vârsta
sa, sexul şi mediul de trai.
• Adolescenţii pot să nu aprecieze importanţa tratamentului cerut şi deseori subestimează
severitatea stării lor.
• Adolescenţii sunt foarte vulnerabili către consecinţele nocive ale riscurilor de sănătate.
Unele riscuri, ca depresia sau violenţa, au efecte imediate, altele, precum IST sau
fumatul au efecte pe termen mediu sau lung.
• Adolescenţii, în special fetele sunt vulnerabile către abuzul sexual
Rata mortalității generale printre băieții de 15-19 ani este de peste 2 ori
mai inaltă decît printre fete. BNS
Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md

Rata mortalități generale printre pre-adoelscenți și
adolescenți/per 100000 populație relevantă
45.0
40.0 38.9 39.4
36.3
35.4
35.0 33.0
32.0
30.8
29.5
30.0 28.0 28.0
25.1 25.6 26.1 25.8

25.0 24.0 24.1 23.5
22.9
21.0
20.0 20.0
20.0 19.3
16.9
15.1 15.1
15.0 14.0 13.5
11.6
10.6 10.1 9.7 9.9
10.0
5.0
0.0
ia a ia a s
bl
ic ry d
ga olan vak ve n
ia ni tv ni ri a ni
a
an
i a n a tia ro ia ni
a u va on i ne ia ja
n gi
a
ta
n
ta
n n
ta i sta
n S
C I d CA
u n to La ua l ga ma b o vi o a n e g e r b do l ar do ati kra en ai e or hs zs ikis E/
ep Hu P lS o Slo Es h Bu Al eg Cr e S e Be ol r m
er
b k y k E an
R Li
t R o
rz t ac M de U Ar G za r g j
Ta Uzb
e
or
C
pe
h on Fe Az Ka Ky
ec He M fM n la f uro
Cz nd
o ia t E
lic ss To rn
i aa ub Ru te
sn e p
Ea
s
Bo vR or
ls a la f
o t
Y ug To
er
r m
fo
e
Th
5-14 ani 15-19 ani
Sursa: TransMonEE 2016 Database, http://www.transmonee.org/databases.php

STRUCTURA MORTALITĂȚII GENERALE,
FETE/BĂIEȚI,15-19 ANI, 2015
FEte, Băiți
Boli infectioase si paraz-
Leziuni auto-provocate itare
6% 3% Boli infectioase si parazitare
Tumori Leziuni auto-provocate
9%
1% Tumori
7%
13%
Tumori maligne
7%
Tumori ma-
Boli ale aparatului circulator
ligne 8%
13%
Infarctul acut al miocardului
1%
Bolile endocrine de nutritie
Accidente, si metabolism
Diabetul zaharat
1%
intoxicatii si 1%
traumatisme Bolile aparatului respirator
41% Boli ale 3%
aparatului Pneomonie acuta
circulator 3%
Bolile aparatului digestiv
Infarctul6%
acut 1%
Malformatii
al miocardului congenitale,deformatii si
anomalii cromozomiale
Bolile aparatu-
6% 1%
Malformatii Pneomonie acuta Accidente, intoxicatii si
lui respirator traumatisme
congenitale,deformatii si 3%3% 43
57%
anomalii cromozomiale
6%

Rata mortalității din cauze evitabile, cum ar fi accidentele,
intoxicațiile, suicidul și este semnificativ mai mare printre
băieți
Decedați (nr. persoane), 15- 19 ani

140
120
100
80
60
40
20
0
2011 2012 2013 2014 2015 2011 2012 2013 2014 2015
Accidente, intoxicatii si traumatisme Leziuni auto-provocate
Ambele sexe Barbati Femei

Rata mortalității din cauze externe, 15-19 ani/ per 100000 populație
relevantă
70.0
60.0
50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
total Linear (total) baieti fete Rata suicidului, 15-19 ani/per100000 populație
relevantă
18.0
16.0
Rata suicidului, 10-14 ani/per100000 populație relevantă 14.0
7.0 12.0
6.0
10.0
5.0
8.0
4.0
3.0 6.0
2.0 4.0
1.0 2.0
0.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 0.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
total Linear (total) baieti fete
Incidența prin boli venerice (sifilis si gonoree), 15-19 ani/per 100000
populație relevantă
300.0
250.0
200.0
150.0
100.0
50.0
0.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Incidența prin boli venerice,15-19 ani/per 100000 populație
relevantă, zona est-europeana, 2014
180.0
160.0
140.0
120.0
100.0
80.0
60.0
40.0
20.0
0.0
ic ary d ia a
ni atvi
a ria nia a a o a ia us va ne ia an an tan tan tan
bl g lan ak to lga ma vin ati egr rbi on lar ldo krai e n baij st s is
pu un Po Slov Es L go Cro ten Se ced Be Mo m kh rgyz ajik kis
Re H Bu Ro e U Ar e r
z a be
rz on a Az Ka Ky T
Uz
ch He M
Cz
e d M
c of
an li
ia ub
sn ep
Bo v R
sla
u go
Y
er
rm
Sursa: TransMonEE 2016 Database, http://www.transmonee.org/databases.php Th
e
fo
Morbiditatea populatiei prin boli venerice, dupa grupe de virsta, 2011-2015
250
200
150
100
50
0
Sifilis Gonoree Sifilis Gonoree Sifilis Gonoree Sifilis Gonoree
Barbati Femei Barbati Femei
15-17 ani 18-19 ani
2011 2012 2013 2014 2015

Incidența cu HIV printre tineri
Chart Title
25
21.21 21.01 21.28

20 20.06 20.4 20.2
19.4 19.59
18.77 19.1
18.63 18.5
17.6 17.9 17.9 17.9
17.4 17.1 17.1
16.08
15 14.7
13.42
12.5
10 10.38 10.46
9.76
9.02
8.4
6.2
5.5
5 4.7
4
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Incidenţa HIV/SIDA4, cazuri la 100 000 locuitori

Incidenţa HIV/SIDA printre populaţia în vîrstă de 15-24 ani4, cazuri la 100 000 locuitori

Rata sarcinilor la adolescente în Republica Moldova, 1995-2015
rata fertilității rata avorturilor
70
60
50
40
30 61.81
53.19 51.8
43.83
20 39
36.34
33.57
30.21 29.17 29.24 29.01 28.71
28 26 26 27.02 26.74 26.73 27.91
25.71 25.1 25.44
10 22 20 20
17 15 13 11
9 9 10 9 9 9 10 10 10.5 9.3 9.4
8 8
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Dinamica nașterilor la adolescente, (15-19 ani/per 1000 populație relevantă) 2005-2015
40
35
30
25
20
15
10
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Series1 rata fertilitatii, Total Linear (rata fertilitatii, Total ) Urban

Linear (Urban) Rural Linear (Rural) Series5

Rata sarcinilor la adolescente, per 1000 populație relevanta,
regiunea est -europeana, 2014
70.0
60.0
50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
ry a ia s
bl
ic
ga nd ki ni
a
tv ri a an
i a tia ro bi
a ia u va on n e ia ja
n
rg
ia ta
n
ta
n an
u n la va to La l ga oa eg r on l ar do ati r ai en ai o hs zs ki
st
ep Hu Po Sl
o Es Bu
m Cr te
n Se ed Be ol r
Uk m
er
b
Ge k y
R Ro ac M de Ar za r g b e
h on M Fe Az Ka Ky Uz
ec M f
ia
n
Cz li co ss
ub Ru
ep
vR
ls a
o
Y ug
er
r m
fo
e
Th
birth rate abortion rate

Adolescent birth rate, per 1000 relevant population
120.0
100.0
80.0
60.0
40.0
20.0
0.0
ld ia
ija
n us lic ls) ly) ni
a ea ls ) ly) on nc
e gia land ly an lic ls ) ly) ia n e e e va ds ia on ia
de
n d n an e
ain gdo
m es e
or en
ba lar ub ve on to ar ve on ni ra or Ita st ub ve on La
tv tio co
m
co
m
co
m
do lan an ati As lan kista ist at co
m
b
W
Arm
er Be ep e le
n g Es
u r o
e le
ng n
U F Ge Ic e
ak h e p e le
n g ifi ca in in in ol er om der u th Swe tzer aji en Ukr in d
St in
a z R i E i ea z R i ss e e M h R i T m K e e
Ar A h om p om p Ka yz om p dl Lo
w dl Ne
t Fe So Sw rk d it dl
ec nc elo nc elo op rg nc elo cla mid id n Tu ni
te Un mid
Cz all i d ev all i d ev Eur Ky all i d ev U N & r m s sia U r
( ( ( ( e e
c( c s ia
(
an s: w w Ru p
cifi cifi s ia an rie Lo Lo Up
Pa lA lA be be nt
Pa ra ra ib rib u
&
ia
& nt nt r
Ca & Ca co
ia
As Ce Ce d
t As t & & c a & ica o pe
s s e e i l
Ea Ea p
ro
p er er ev
e
ro Am n Am
Eu Eu n s td
ti ti a
La La Le
Sursa: UNdata_Export_20170201_18462628
Dereglările de nutriție la adolescenți
25
suprapoderare obezitate
20 5.1
2.1 2.9
15 1.2 1.5
2.1
10 1.5
16 0.9
14.2 14
12.4
5 9.9 10.7
7.1
4.8
0
fete baeiti fete baeiti 13 fete baeiti 15 fete baeiti
11 ani ani ani 17 ani
Proporția fetelor si băieților din diferite grupe de vârstă care își
consideră propriul corp de greutate potrivită
Fetele au indicat că urmează o cură
de slăbire de peste 2 ori mai frecvent 66% 67% 68% 66%
61% 60%
decît băieții (16,4% față 7,2% 56%
52%
fete
respectiv) băeiți
11 ani 13 ani 15 ani 17 ani
sursa: Studiu HBSC Moldova , 2014

Frecventa raportării semnelor de boală de către adolescenți,
Proporția adolescenților cu 2 sau mai

multe semne de boală, HBSC Moldova
13.2%
2014 Stări de ameţeală
20.8%
baieți
18.0% fete
Dificultăţi în a adormi
59.2 24.5%
51.8
25.3%
Sentimente de nelinişte
40.6%
41.4
fete
35.4 băieți 33.0%
Iritare /nervozitate/dispoziție proastă
49.7%
28.3 27.4 28.3 26.9
33.3%
Fără dispoziție
48.7%
23.4%
Durere de spate
33.3%

15.0%
Durere de stomac
25.7%
25.0%
Durere de cap
44.6%
TRAUME SI ACCIDENTE
Activitățile în cadrul cărora adolescenții au fost traumați/
accidentați
fata 17 ani
baiat
Fig.8. Ponderea adolescenților care au fost râniți sau accidentați de 2 ori și mai fata 15 ani
frecvent în decursul ultimului an
baiat
fata 13 ani
fată băiat
30%
baiat
26%
25% 24%
20% fata 11 ani

20% 19%
15% baiat
15% 14%
13%
9% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
10%
5%
Mers cu bicicleta Jocuri, antrenamente sportive Plimbări, alergat
0% Într-o mașină sau alt vehicul Bătaie Lucrului


Proporția adolescenților care își apreciază pozitiv starea sănătății
(bună și excelentă)
100%
90% 87% 84% 86% 84%
78%
80% 74%
70% 67%
62%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
fete baieti
Proporția adolescenților care iși apreciază viața ca prosperă

(cu un grad înalt de satisfacere față de viață)
89%
88%
86% 86%
85% 85%
79%
77%
fete baieti

De ce, după părerea ta, fetele de toate vârstele practică
activitatea fizică de cel puțin o oră pe zi mai rar ca băieții?

Apar alte interese (activitatea intelectuală)
Lipsa vestimentației – complex legat de fizic
Proporția adolescenților care se joacă în jocuri electronice zilnic Lipsa de timp
2 ore și mai mult Lipsa motivației
67%
băiat fată
60%
65%
Satisfacția de cum arată
54%
44%
52%
45%
53%
Dau prioritate dietei nu sportului
40% 41%
34% 36%
33% Apărarea statutului de feminitate
28% 28%
23% Aspectele adverse a sportului ( mușchi mari)
Lipsa motivației externe ( nu sunt beneficii)
11 ani 11 ani 13 ani 13 ani 15 ani 15 ani 17 ani 17 ani
Proporția adolescenților care au practicat activitate fizică zilnic cel puțin o oră pe zi în decursul ultimii
zile de zile de zile de zile de zile de zile de zile de săptămâni
zile de
lucru odihnă lucru odihnă lucru odihnă lucru odihnă
39%
28% 28%
26%
17% 18% 17%

10%
băieți fete

Proporția adolescenților care au indicat că fumează odată pe
săptămână și mai des
Băieții de 3 ori mai frecvent decât fetele au relatat
experimentarea c u canabisul în decursul vieții (7,5%
25% și 2,5% respectiv) și de circa 5 ori mai frecvent în
băieți decursul ultimii luni (2,4% și 0,5% respectiv).
fete
13% Proporția adolescenților care s-au îmbătat foarte tare cel puțin odată (în decursul vieții
sau ultimele 30 zile)
11 ani, în decursul vieții 8% 16%

4% 11 ani, ult 30 zile 5% fată băiat
3% 2%
2% 2%
1% 1%
13 ani ult 30 zile 8%
3%

15%
....Este mult mai rau atunci cind fumeaza o fata decit 15 ani, ult 30 zile 7%
vind fumeaza un baiat. Spre exemplu eu cind vad ca 17 ani, în decursul vieții 73%
48%
un baiat fumeaza pentru mine e ceva normal dar 17 ani ult 30 zile 9%
18%
cind vad o fata ca fumeaza e ceva esit din comun...

FG, fată de 14 ani..

COMPORTAMENTUL SEXUAL PRINTRE ADOLESCENȚI, DIFERENȚE GENDER
Proporția adolescenților care au relatat ca au avut relații sexuale
70%
60%
50%
40% 39% băiat

33% fată
30% total
22%
20% 18%
10%
4%
0%
15 ani 17 ani

COMPORTAMENTUL SEXUAL PRINTRE ADOLESCENȚI, DIFERENȚE GENDER
Utilizarea metodelor de contracepție la ultimul contact sexual la

adolescenții sexual activi de 15 și 17 ani (eșantion total)
Proporția adolescenților care nu au utilizat nici o m-dă contraceptiva la ultimul

contact sexual
65.5%
prezervativ 77.1%
74.3%
5.0%
pastile 12.6% baieți
6.8% fete
30.4% 58.0%
31.3% 18.7%
coitus întrerupt 38.1%
33.0% 4.1%
total 15 ani 17 ani

9.0%
băieți
alte 9.8%
9.2% fete

Proporția adolescenților implicați în bătăi de 2 ori și mai des în
decursul ultimilor 12 luni COMPORTAMENTUL VIOLENT PRINTRE ADOLESCENȚI,
DIFERENȚE GENDER
25%
băieți fete
13%
4%
3%
2% 2%
1% 1%

. Proporția adolescenților implicați în hartuire
21.30%
16.60%
15.30% 15.80%
14.10% 14.00%
13.30% 12.80%
12.20%
băieți
9.70% 9.50%
9.30%
8.40% 8.00% fete
6.40%
5.00%
au hărțuit a fost hărțuitți au hărțuit a fost hărțuitți au hărțuit a fost hărțuitți au hărțuit a fost hărțuitți

Violența sexuală - infracțiuni de gen sexual față de minori
art. 171 CP 129 În 2016 au fost înregistrate 211 infracțiuni de gen sexual au fost
calificate după cum urmează:
art.172 CP - art. 171 CP „Violul” – 65 cauze penale;
108 - art. 172 CP „Acţiuni violente cu caracter sexual”–34 cauze penale;
art.173 CP - art. 173 CP „Hărțuirea sexuală” – 7 cauze penale;
- art.174 CP „Raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit vîrsta de 16 ani” – 86
art.174 CP 86 cauze penale;
81 - art. 175 CP „Acțiuni perverse” – 19 cauze penale.
art.175 CP 74 75 73
71
64 65 După locul săvârșirii, infracțiunile de gen sexual sunt specifice:
51 - mediului rural - 130 cazuri,
48 - mediului urban – 81 cazuri
35 37 31 35 35 34
29 29 26 Profilul victimei
19 conform genului:
14 14
7 9 7 - fete – 200;
1 1 4
- băieți - 17.
2011 2012 2013 2014 2015 2016  conform criteriului de vârstă:
- copii -victime cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani - 70 cauze;
- copii -victime cu vârsta cuprinsă între 15-16 ani – 82 cauze.
Sursa: Inspectoratul General de Poliție, 2017, MAI
Prevalența comportamentelor de risc printre
tinerii studenți universitari, RM, 2016*
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% 45.0% 50.0%
fumat in prezent 6.60% 25.39%
14%
abuz de alcool2.50% 6% 11.50%
condus in stare de ebrietate 2.90% 5% 7.90%
consum droguri 3.90% 9% 17.70%
sex precoce (16 ani si mai devreme) 6.10% 35.10%
17%
parteneri 4+ 8.90%
24% 45.40%
sarcină precoce (18 ani si mai devreme) 15.70%
3.40%
fugit de acasa3.40%
3%
1.80%
tentative de suicid 3.90%
3%
comportament sedentar 8.60%
16% 27.20%
total băieți fete
*Studiu ACE in Republica Moldova, Lesco G.si coautorii, 2017

Conform estimarilor OMS, circa 70% din decesele premature la adulţi sunt în
general cauzate de deprinderi iniţiate în timpul adolescenţe
STATISTICILE OFICIALE: OPINIA TINERILOR

PROBLEME DE SĂNĂTATE GENERALĂ
Deficienţe alimentare (deficit I, Fe)
infecţii (ТB, hepatite) PROBLEME DE AUTOCUNOŞTERE
Traume şi accidente ŞI AUTOCONFIRMARE
(cine sunt eu?, unde este locul meu?)
PROBLEME A SĂNĂTĂŢII
SEXUAL-REPRODUCTIVE: PROBLEME DE COMUNICARE
ITS/HIV/SIDA ŞI DE RELAŢIONARE
Sarcina precoce (semenii, maturii etc)
PROBLEME DE SĂNĂTEA MENTALĂ PROPRIUL ASPECT

Retardul în dezvoltarea psihică (acnea, supraponderarea)
Comportamentul adectiv
PREVENIREA INFECTĂRII CU ITS/HIV/SIDA
PROBLEME SOCIALE
Violenţa ALCOOLISMUL, NARCOMANIA
Traficul de fiinţe umane
Problemele majore cu care se confruntă tinerii
în Republica Moldova (în opinia tinerilor)
• SĂRĂCIA (“lipsa banilor”)
• IMPOSIBILITATEA CONTINUĂRII STUDIILOR (tineri neşcolarizaţi şi tinerii străzii) - „n-au bani
pentru şcoală, haine” (b, 15 ani)
• INCADRAREA DIFICILĂ ÎN CÂMPUL MUNCII ŞI ŞOMAJUL - „nu au unde lucra greu îşi găsesc de
lucru” (armată, 19-24 ani), „lipsa unei perspective de viitor” (f., şomeri, 19-24 ani)
• NEINŢELEGEREA CU PĂRINŢII ŞI VIOLENŢA DOMESTICĂ „probleme cu tata – vine bat mă bate
pe mine”/ m,15 ani copii străzii ”)
• ABILITĂŢI REDUSE DE INTEGRARE SOCIALĂ - „nedorinţa de a comunica cu alţii, de a te integra
în societate sau să faci ceva bun”/f. voluntară)
• ABUZUL DE ALCOOL, FUMATUL, DROGURILE
• OPORTUNITĂŢI REDUSE PENTRU AGREMENT
Recunoaşterea adolescentului –
premisă pentru implementarea
abordării dezvoltative
• Fizic – e matur
• Social – e infantil
CRITERIILE MATURITĂŢII
DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DIN PUNCTUL DE VEDERE AL
SOCIETĂŢII ADOLESCENTULUI
 Finisarea studiilor, salarizare  Obţinerea paşaportului
 Căsătoria, formarea familiei  Debutul sexual
 Atitudinea faţă de viaţa  Primul consum de alcool
sexuală până la îmbătare
 Asumarea de  Când i s-a spus pentru prima
responsabilităţi civice dată DVS
 Vârsta pentru a participa la  Plecarea de acasă şi
alegeri începutul vieţii independente
 Accesul la servicii fără  Opunerea reuşită faţă de
permisiunea părinţilor dictatura părinţilor
NEVOILE VÂRSTEI ADOLESCENTINE
• Nevoia de cunoaştere
• Nevoia de afecţiune
• Nevoia de relaţii şi de grup
• Nevoia de independenţă şi
autodeterminare
• Nevoia de împlinire
Impactul pubertăţii
Pubertatea este o parte componentă a adolescenţei, cu durată de
câţiva ani, în decursul căreia au loc schimbări intense în
organismul fetelor şi băeţilor legate de maturizarea sexuală.
1. este „activantul” proceselor adolescenţei

2. adaptarea la noua imagine corporală
• stângăcie fiziologică
• oboseală
• excitare sexuală
3. comportament explorator, căutarea senzaţiilor tari
4. gândirea concretă ≠ gândirea formală
Sarcinile dezvoltării
• a dobândi independenţa faţă de părinţi;
• a se adapta la propria maturizare sexuală;
• a stabili nişte relaţii de cooperare şi de lucru cu
alte persoane, fără a fi dominat de acestea;
• a lua decizii ce ţin de viitoarea profesie şi a se
pregăti pentru o anumită vocaţie (profesie);
• a dezvolta propria filosofie de viaţă, propriile
credinţe şi standarde morale;
• a dobândi un sentiment al identităţii, adică a fi
conştient de cine eşti şi care-ţi sunt capacităţile.
Relaţia între intervalul probabil al vîrstei menarhale
30 years
şi tranziţiile psihosociale care reflectă maturitatea
Mismatch of biological and psychosocial transitions*

20 years
Menarche
10 years
Psychosocial
maturation
Hunter gatherer Agricultural Industrial Mid 20th Delay and elongation of

groups settlement revolution Century psychosocial maturation
20,000 years 2,000 years 200 years 50 years Present

ago ago ago ago day
39  Adapted from Gluckman & Hanson

* Psychosocial transitions range from first sexual activity through to marriage and parenthood
17-18 ani
căsătorie
I relatie
15-16 ani sexuală Speranţa la viaţă
Menarche/ ~45 ani
adrenarche 18-19 ani
I copil
Inceputul sec.XX
13-14 ani
Menarche/
adrenarche
24-25 ani
16-17 ani I copil
I relatie
Inceputul sexuală
23-24 ani Speranţa la viaţă
sec.XXI Căsătorie ~70 ani
Schimbările în timp a modelelor de comportament sexual-reproductiv la tineri

CUM CREDEȚI, CARE SUNT
PARTICULARITĂȚILE
FUNCȚIONĂRII CREIERULUI LA
ADOLESCENȚI?
Dezvoltarea neuro-psihică în pubertate
Imaginile RMN în timp ale dezvoltării

creierului uman de la cinci ani și pînă la 20
ani arăta creșterea și apoi pierderea
treptată a materiei cenușii, care constă din
celule care susțin procesul de informare.
(Zonele roșii conțin mai multă materie gri,
zonele albastre – mai puțin.) În mod
paradoxal, subțierea materiei cenușii care
incepe în jurul pubertății corespunde cu
creșterea abilităților cognitive. Aceasta
reflectă, probabil, îmbunătățirea organizării
neuronale, în urma apariției unor conexiuni
rapide între neuronii creierului și creșterea
materiei albe care ajuta celulele creierului
să comunice.
Sarah-Jayne Blakemore:
Misterioasele căi ale creierului
adolescentului
De ce par adolescenții atît de impulsivi, atît de puțin

conștienți față de adulți? Cercetătoarea în
neuroștiință cognitivă Sarah-Jayne Blakemore
compară cortexul prefrontal la adolescenți și adulți
pentru a releva că tipicul comportament
adolescentin e cauzat de creșterea și dezvoltarea
creierului.
http://www.ted.com/talks/sarah_jayne_blakemore_the_mysterious_workings
_of_the_adolescent_brain.html
Cinci lucruri cheie despre dezvoltarea
creierului la adolescenți:
1. Contrar opiniei anterioare, creierul

adolescentului nu este pe deplin
dezvoltat încă.
Creierul se dezvoltă din partea
dorsală spre și cea ventrală și de la
interior spre exterior, astfel încît
"consiliul coordonator" al creierului,
cortexul pre-frontal, nu este încă pe
deplin dezvoltat în timpul
adolescenței.
2. Teoriile dezvoltării cerebrale
anterioare au afirmat că creșterea masei
și schimbările majore în creier au loc în
primii trei ani de viață. Noile tehnologii
de diagnosticare imagistică (RMN)
arată că, chiar înainte de pubertate
creierul întră
într-o alta perioadă de mare
dezvoltare și schimbare.
Această perioadă reprezintă un moment
de oportunitate mare pentru obiceiuri
pozitive durabile pe întreg parcursul
vieții, sau invers, pentru deprinderi cu
risc sporit pentru sănătate greu de
schimbat pe tot parcursul vieții.
Principiul: UTILIZEAZĂ SAU PIERZI

3. Cortexul pre-frontal controlează
funcțiile superioare ale creierului,
inclusiv înțelegerea, judecata, controlul
impulsurilor, planificarea, consolidarea,
flexibilitatea cognitivă și găsirea
soluțiilor,
Ceea ce implică:
• Au gîndirea logică mai dezvoltată
• Gîndesc asupra lucrurilor mai
abstract - lucrurile nu mai sunt
numai în negru sau alb
• Înțeleg mai bine emoțiile celorlalți
• Rezolvă mai complex probleme
într-un mod logic, și pot privi
problemele din perspective diferite
• Își formează perspective mai clare
asupra viitorului
Adolescenții, cu toate acestea, nu au
cortexul pre-frontal pe deplin dezvoltat.
Cea mai mare parte a funcționării
creierului adolescent are loc în striatum
ventral (zona limbică), în care deciziile
sunt luate pe baza recompensei și
emoții, fără puterea de control cognitiv
a cortexului pre-frontal:
Ceea ce implică:
• asumarea a mai multe riscuri sau
alegerea activităților cu risc sporit
• exprimarea a mai multor și mai
puternice emoții
• luarea deciziilor impulsive
• receptivitatea sporită la presiunea
semenilor
4. Adolescența este, de asemenea, un moment de
mare vulnerabilitate. Abuzul de substanțe și adicțiile
afectează preponderent în creier structurile
responsabile de procesul de învățare. Creierul
adolescenților, similar cu creierul preadolescenților,
este extrem de susceptibil la învățare intensivă. În
cazul în care adolescentul abuzează de droguri și
alcool, acest comportament se fixează în creierul lor
cu mult mai puternic decît în creierul adulților,
determinîd stări de adicție cu mult mai puternică decît
la adulți.
5. Aceste date stiințifice noi și înțelegerea mai
profundă a dezvoltării creierului la adolescenți are
numeroase implicatii pentru programele de educație,
cele sociale, inclusiv justiția juvenilă, tratamentele
medicale, și alte domenii care influențează viața
adolescenților.
Ceea ce implică:
• încurajarea comportamentului pozitiv
• promovarea abilităților bune de gîndire
• suportul somnului suficient în adolescență
Factori de risc/protectori pentru adolescenţi
Evidenţe la Cauzele cele mai frecvente*
Factori de risc/protectori Sex Abuzul de Depresia
Precoce substanţe
Relaţia positivă cu părinţii
Conflicte în familie
Mediu scolar positiv
Prieteni ce au roluri de modele

negative
Relaţia positivă cu adulţii din
comunitate
Posedarea credinţelor spirituale
Angajarea in alte comportamente

riscante
*”Broadening the Horizon” Evidence from 52 countries
Determinanții sănătății adolescenților
•Numai 23% dintre adolescenți au practicat activităţi fizice cu o durată
totală de cel puţin 60 de minute pe zi în decursul ultimii săptămâni, iar
4,6% - nu au practicat nici o zi. (HBSC Moldova , 2014)
• Numai 6 din fiecare 10 respondenți au indicat că iau dejunul in fiecare z i

de lucru, iar fiecare al 10-lea – că nu i-a dejunul niciodată. (HBSC Moldova ,
2014)
•Mai mult de 1/з adolescenți locuiesc fără unul sau ambii părinti (MPSFC)
•87 % adolescenții de 11-15 ani și 62% 16-18 ani sunt implicați în procesul
de învățămînt. Subiectele legate de formarea deprinderilor de viață sunt
incluse doar parțial in curricula obligatorie a instituțiilor de învățămînt (ME)
Cadrul de intervenții intersectoriale eficiente în
domeniul sănătății și dezvoltării tinerilor, OMS
Sectorul de Sectorul de Media Alti
sănătate educație parteneri*:
Informare și deprinderi de viață

+ +++ ++ ++
Servicii și consiliere
+++ + + +
Mediu sigur și suportiv
+ ++ ++ +++
Oportunități de participare
+ + + ++
* servicii sociale, de angajare, de probațiune, părinți, grupuri de semeni etc.

Acțiuni strategice implementate în Republica Moldova
pentru ameliorarea sănătății adolescenților
POLITICI
STRATEGIC
E
INFORMAȚ
SERVICII
II
DEZVOLTATE
STRATEGI
CE
COLABORARE
INTERSECTORI
ALĂ
Corespunderea programelor de educație pentru sănătate din curicula obligatorie școlară (din
cadrul disciplinei educație civică) cu Standardele internațională educație comprehensivă de
educație sexuală, UNCESCO, Republica Moldova, 2014
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Objectives & principles
Content (5-8 years)
Content (9-12 years)
Content (12-15 years)
Content (15-18+ years)
Implementation
Integration in curricula
Teacher training
M&E
Institutional context
Strong Features Intermediate features Weak features No data

Propuneri de competențe genrelae in educație pentru sănătate/ sănătate și securitatea vieții
Pînă la sfîrsitul studiului, elevii iși vor dezvolta următoarele competențe generale:
.
 de a trai bucuria experienței modului sănătos de viață
 de a construi relații interpersonale sănătoase și adecvate
 de a reduce riscurile comportamentale de sănătate și de a solicita la necesitate servicii de sănătate
 de a asigura securitatea vieții în activitatea zilnică și în situații excepționale
Cunoștințe/ Strategii ale domeniului/

Abilități Valori și atitudini
Contexte de realizare
Trăirea bucuriei experienței modului sănătos punînd în aplicare decizii informate privind acceptînd/ recunoscînd nevoile
de viață sănătatea fizică, emoțională, socială etc.. individuale de sănătate și dezvoltare.

Construirea relațiilor interpersonale , cunoscînd bazele relațiilor interumane și a manifestînd atitudine, non-dicriminatorie și
sănătoase comunicării asertive, non-violentă

Reducea riscurilor comportamentale de aplicînd strategii de evaluare a situației de manifestind atitudine responsabilă în
sănătate și solicitarea, la necesitate, a risc pentru sănătate și cunoscînd serviciile prevenirea riscurilor comportamentale de
serviciilor de sănătate de sănătate unde poate sa se adreseze, sănătate.

Asigurarea securitătii vieții în activitatea aplicînd principiile de securitate a vieții manifestind atitudine conștiență față de
zilnică și în situații excepționale acasă, în strada/ lă trafic, pe apă și în situații securitatea proprie și a celor din jur.
excepționale (cutremur, inundații etc.),
inclusiv acordarea primului ajutor medical,
Resurse internaționale
Beneficiile care le poate aduce curriculumul de instruire profesională care se
bazează pe nevoile de dezvoltare si sănătate ale studenților - Mesaje finale
 Contribuie la sporirea eficacității performanțelor in învățare și activitate

ulterioară
 Sporește atractivitatea pentru tineri a acestui tip de instruire și a

specialităților implicate
 Aduce contribuție esențială in ameliorarea problemelor majore de sănătate

publică
 Sporește esențial calitatea și bunăstarea potentialului uman, si implicit

bunăstarea țarii
 Respectă drepturile fundamentale ale omului

https://www.facebook.com/centrul.neovita
http://sspt.md/
http://www.neovita.md/
MULȚUMESC P-U ATENȚIE!

Sanatatea Si Dezvoltarea in Curicula

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sanatatea Si Dezvoltarea in Curicula

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Răspunzând drepturilor și nevoilor de dezvoltare și

de sănătate ale adolescenților si tinerilor în cadrul

În practica şi terminologia ONU sunt folosite următoarele

• Unii adolescenţii sunt extrem de vulnerabili sau greu de

• Pentru a reduce mortalitatea şi morbiditatea în adolescenţă precum şi pe

Dezvoltarea Potențialul social

Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md

40.0 38.9 39.4

25.1 25.6 26.1 25.8

5-14 ani 15-19 ani

Sursa: TransMonEE 2016 Database, http://www.transmonee.org/databases.php

Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md

Decedați (nr. persoane), 15- 19 ani

Ambele sexe Barbati Femei

Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md

Rata suicidului, 10-14 ani/per100000 populație relevantă 14.0

total Linear (total) baieti fete

2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md

21.21 21.01 21.28

Incidenţa HIV/SIDA4, cazuri la 100 000 locuitori

Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md

Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md

Series1 rata fertilitatii, Total Linear (rata fertilitatii, Total ) Urban

Sursa: Biroul Național de Statisitică, RM, http://statbank.statistica.md

birth rate abortion rate

Sursa: TransMonEE 2016 Database, http://www.transmonee.org/databases.php

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

sursa: Studiu HBSC Moldova , 2014

Proporția adolescenților cu 2 sau mai

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

20% fata 11 ani

0% Într-o mașină sau alt vehicul Bătaie Lucrului

sursa: Studiu HBSC Moldova , 2014

Proporția adolescenților care iși apreciază viața ca prosperă

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

sursa: Studiu HBSC Moldova , 2014

17% 18% 17%

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

sursa: Studiu HBSC Moldova , 2014

11 ani, în decursul vieții 8% 16%

15 ani, în decursul vieții 34% 55%

cind vad o fata ca fumeaza e ceva esit din comun...

sursa: Studiu HBSC Moldova , 2014

Proporția adolescenților care au relatat ca au avut relații sexuale

40% 39% băiat

sursa: Studiu HBSC Moldova , 2014

Utilizarea metodelor de contracepție la ultimul contact sexual la

Proporția adolescenților care nu au utilizat nici o m-dă contraceptiva la ultimul

total 15 ani 17 ani

sursa: Studiu HBSC Moldova , 2014

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

sursa: Studiu HBSC Moldova , 2014

total băieți fete

*Studiu ACE in Republica Moldova, Lesco G.si coautorii, 2017

STATISTICILE OFICIALE: OPINIA TINERILOR

PROBLEME DE SĂNĂTEA MENTALĂ PROPRIUL ASPECT

1. este „activantul” proceselor adolescenţei

Mismatch of biological and psychosocial transitions*

Hunter gatherer Agricultural Industrial Mid 20th Delay and elongation of

20,000 years 2,000 years 200 years 50 years Present

39  Adapted from Gluckman & Hanson

Schimbările în timp a modelelor de comportament sexual-reproductiv la tineri

Imaginile RMN în timp ale dezvoltării