Aprobat

Manager de Proiect

Sub-Activitatea A1.1.
Elaborarea programului educational si a materialului suport pentru specialistii in domeniul incluziunii sociale.

Titlu Livrabil:
Elaborarea programului educational si a materialului suport pentru specialistii in domeniul incluziunii socialeModulul 1

MODUL EDUCATIONAL 1
Economia sociala

Perioada de Elaborare:
1/12/2010- 30/04/2011
Revizuit: o6/2011

Cuprins
Introducere
1. Caracteristici de baza ale economiei sociale
1.1. Introducere
1.2. Cand si din ce motive apare economia sociala
1.3. Constituirea si functionarea economiei sociale
2. Economia sociala in tarile UE
2.1. Rolul si importanta economiei sociale in Uniunea Europeana
2.2. Initiativele UE pentru economia sociala
2.3. Experiente nationale
2.3.1. Marea Britanie
2.3.2. Franta
2.3.3. Italia
2.3.4. Suedia
2.4. Cazul Greciei
2.5. Constatari
2.6. Economia sociala la alte longitudini si latitudini
3. Economia sociala intr-un nou stat membru al UE: Cazul Romaniei
3.1. Date introductive
3.2. Sectorul intreprinderilor sociale
3.3. Forma juridica, organizatorica si alte caracteristici ale intreprinderilor sociale
3.4. Cadrul actual si perspective pe viitor
3.5. Masuri de consolidare a intreprinderilor sociale

3.6. Forme de finantare ale structurilor de Economie sociala; instrumente si politici la nivel national
3.7 Finantarea Economiei sociale din Romania prin fonduri structurale europene
3.8 Indicatori de masurare a eficientei finantarii Economiei sociale
3.9 Surse
3.10. Pagini utile de Internet
4. Antreprenoriatul social al femeilor
4.1. Antreprenoriatul cooperativ al femeilor in spatiul rural: Cazul Greciei
4.2. O evaluare critica a antreprenoriatului social al femeilor
5. Structuri de sprijin pentru antreprenoriatul social
5.1. Introducere
5.2. Institutii de sprijin pentru antreprenoriatul social la nivel mondial
5.3. Institutii si actiuni de sprijin pentru antreprenoriatul social in SUA, Canada, America Latina si Europa
5.4. Sprijinirea antreprenoriatului social prin Internet
6. O structura model de sprijin pentru antreprenoriatul social
6.1. Introducere
6.2. Activitatile si serviciile furnizate de structura
6.3. Organizarea structurii model de sprijin pentru antreprenoriatul social
6.4. Promovarea si publicitatea actiunilor
7. Plan de Afaceri (business plan) de cooperativa feminina: Un exemplu din Grecia
Bibliografie

Introducere
Obiectivul general al modulului educational
Obiectivul general al acestui modul educational, respectiv modulul educational 4 al programului educational pentru
formarea specialistilor in domeniul stiintelor sociale, reprezinta o familiarizare a cursantilor cu dimensiunile si
conceptele de baza ale economiei sociale si ale antreprenoriatului social.
Obiective specifice
Obiectivele specifice ale modulului se refera atat la prezentarea contextelor socio-economice in cadrul carora a aparut
economia sociala cu emfaza in Europa, si referinte indicative selective in alte regiuni sau si tari din lume cat si la
prezentarea diversitatii economiei sociale (forma juridica, scopuri si activitati care se dezvolta, tipuri si forme de
intreprinderi sociale, grupuri tinta la care se adreseaza actiunile si initiativele, etc.) la nivel national si in cadrul Uniunii
Europene.
Continut tematic
Modulul educational cuprinde urmatoarele cinci (5) sub-module:
1. Principalele caracteristici ale economiei sociale in acest submodul se examineaza motivele si conditiile de aparitie
a economiei sociale, precum si diferite tipuri si forme de institutii sau organizatii care activeaza in cadrul economiei
sociale.
2. Economia sociala in tari ale Uniunii Europene in acest submodul, cu exceptia unelor date privind politicile si
initiativele UE pentru economia sociala si examinarea tendintelor principale si a tipurilor de intreprinderi sociale in UE,
se prezinta si experiente nationale din state-membre ale UE, care sunt reprezentante ale celor patru regimuri diferite
de bunastare (Marea Britanie, Franta, Italia si Suedia). De asemenea, in acest modul este inclusa si referirea separata
privind Grecia, tara de origine a partenerului transnational in cadrul proiectului, unde experienta pe teme de
economie sociala este relative recenta si din acest punct de vedere este interesanta ca un studiu de caz. In cele din
urma, acest modul contine si o referire succinta asupra experientei altor state din afara UE, in principal, prin
mentionarea paginilor relevante de internet sau a filmelor care descriu experientele aparute.
3. Economia sociala intr-un nou stat membru al UE: cazul Romaniei in acest submodul se prezinta date esentiale cu
privire la situatia din Romania, cu referire la sectorul intreprinderilor sociale, forma juridica, caracteristici
organizatorice si alte caracteristici ale acestora, precum si perspectivele care apar pentru tara in acest nou sector al
economiei. De asemenea, in modul se mentioneaza o serie de surse si pagini utile de Internet spre care
cursantii/cursantele se pot indrepta pentru a obtine mai multe informatii despre Romania.
4. Structurile de sprijin pentru antreprenoriatul social in care se realizeaza o prezentare a structurilor care
functioneaza si sprijina intreprinderile la nivel mondial, precum si a structurilor care sprijina intreprinderi in SUA,
Europa sau si in alte tari. Sub-modulul include informatii utile cu privire la structurile de sprijin, precum si paginile de
Internet corespunzatoare, care pot fi valorificate si in cadrul programului educational, si mult mai mult in continuare,
la infiintarea si functionarea structurilor de sprijin pentru antreprenoriatul social al femeilor.

5. O structura model de sprijinire a antreprenoriatului social in acest submodul se examineaza dimensiunile si

functiunile principale ale unei structuri model si, in special, obiectul si activitatile structurii, serviciile furnizate,
structura organizatorica, dotarea cu resurse umane si infrastructuri necesare, precum si modalitatile de promovare si
publicitate privind actiunile structurii. Aceste date se prezinta sub forma de propuneri sau sugestii (tips) astfel incat
cursantii/cursantele sa-si formeze o imagine initiala despre rolul si procedurile de organizare a structurilor de sprijin
pentru antreprenoriatul social, dat fiind ca in continuare vor fi invitati sa se implice in structurile care se vor infiinta si
functiona in cadrul acestui proiect ("O interventie integrata in vederea consolidarii antreprenoriatului social al femeilor
vulnerabile").
Metodologia didactica
Tehnici educationale
Tehnicile educationale care pot fi valorificate in cadrul acestui modul, sunt urmatoarele: avalansa de idei, prezentare,
intrebari - raspunsuri, lucrul in grup, etc. De asemenea, pot fi valorificate colaborari cu experti si persoane care dispun
de experienta in domeniul economiei sociale sau si antreprenori sociali care activeaza in Romania, in cazul in care
acest lucru este posibil. Se propune si o vizita a cursantilor/cursantelor la intreprinderi sociale care activeaza in zona
sau si ONG-uri cu experienta in ceea ce priveste furnizarea serviciilor sociale pentru grupuri si persoane dezavantajate
si, in special, pentru femei.

Mijloace educationale
Mijloacele educationale care pot fi valorificate sunt urmatoarele: tabla, slideshow projector, vizionare de filme,
utilizare Internet in vederea obtinerii informatiilor relevante, etc.
Bibliografia si pagini utile de Internet
Bibliografia este oferita la finalul modulului, in timp ce referirea la pagini de Internet se realizeaza in fiecare submodul.
Atat bibliografia, cat si paginile de Internet oferite sunt orientative.

1. Caracteristici de baza ale Economiei Sociale

1.1. Introducere
S-ar putea spune ca realitatea moderna, care printre altele, este caracterizata si de o serie de restructurari si
dereglementari ale pietei muncii, statului bunastarii, consomitent, a evidentiat noi forme de organizare economica si
sociala. O astfel de forma care se afla intre piata, si stat, este al treilea sector sau economia sociala, care constituie un
nou domeniu social si economic. Un domeniu, care uneori, este considerat ca o regiune neexplorata (Salamon et. al.
1999), si uneori, un domeniu in care este posibil sa se elimine stereotipurile (Kramer 1987).
Potrivit celor mentionate de Giddens (2001), al treilea sector, care a inceput sa se dezvolte in ultimii 30 de ani,
aproximativ, la nivel mondial, constituie exemplul reprezentant al aspectelor inovatoare ale societatii care se
evidentiaza in contextul globalizarii si al radicalitatii modernitatii. Economia sociala, este structurata ca o reactie a
societatii civile fata de problemele sociale si economice, create de realitatea economica si socio-politica
contemporana. Din acest motiv, si aspecte precum somajol, educatia si bunastarea constituie axele de importanta
esentiala pentru economia sociala.
Pentru a se determina aceasta realitate multilaterala, s-au utilizat nenumarati temeni:

Domeniul societatii civile

Domeniul non-guvernamental
Domeniul fara scop patrimonial
Domeniul de voluntariat
Domeniul independent
Economia sociala
Domeniul social
Domeniul de caritate

De asemenea, s-au folosit si alte denumiri, mai putin cunoscute, cum ar fi al treilea spatiu (Van Til 2000) sau spatiul
comun (Lohman 1992, 1995). Acesti termeni, fie reflecta diferitele experiente ale diverselor societati, fie se
concentreaza asupra mai multor dimensiuni specifice sau mai largi, precum si asupra parametrilor calitativi.
De ce vorbim , insa, despre al treilea sector ?
In conformitate cu categorizarea structurii actuale a societatii, exista trei sectoare:
A) Sectorul public care sprijina, din punct de vedere institutional cu infrastructuri si investitii, dezvoltarea economica
si sociala.
B) Sectorul privat, insemnand economia privata, care se refera si functioneaza in cadrul pietei si
C) Sectorul III, insemnand economia sociala care se refera la domeniul social.
Economia sociala inseamna ca functioneaza prin intermediul posibilitatii de existenta a sistemelor colective si a
actiunilor voluntare pentru intreprinderile sociale si pentru operatiuni care nu functioneaza in scop de profit, insa

economic si structural, cu mare acceptabilitate sociala si adaptabilitate. Din acest motiv, si intreprinderile sociale se
dezvolta, in special, in sectoare cu competitivitate redusa si avantaj comparativ, unde diferentierea produselor si a
serviciilor, precum si relationarea intre oferta si cerere sunt accesibile prin intermediul voluntariatului si subsidiaritatii
sociale. Baza economiei sociale o reprezinta atat resursele umane, cat si caracterul social al dezvoltarii si al muncii.
Al treilea sector sau al treilea sistem, de fapt, include o gama complexa de relatii si actiuni, initiate de la conceptul de
cetatean activ, drepturi umane, noi forme de ocupare, si ajung pana la serviciile sociale descentralizate, politica locala,
colaborarea sociala si actiunile de voluntariat si caritate. Aceasta gama "gazduieste" diverse forme de organizare
precum, de exemplu, asociatii, institute, organizatii voluntare si non-profit, cooperative. In conformitate cu o definitie
mai actuala a acestui sistem care a fost propus de Programul Comparativ al sectorului non-profit al lui Johns Hopkins
(Salamon et al. 1999), al treilea sector sau al treilea sistem, include urmatoarele cinci elemente:
1) Forma institutionala, insa nu neaparat personalitate juridica
2) Stabilitate organizatorica
3) Caracter non-profit
4) Auto-administrare
5) Participare voluntara
In cadrul prezentului submodul, vom incerca sa determinam cauzele care au contribuit la aparitia problematicei in
ceea ce priveste al treilea sector si economia sociala. De asemenea, vom explora caracteristicile principale si conditiile
de constituire si functionare aferente acestui domeniu.
1.2. Cand si din ce motive apare economia sociala
Evolutiile importante care au contribuit sau au fost corelate cu aparitia si dezvoltarea economiei sociale sunt
urmatoarele:

Criza modelului existent (fordist-taylorist) de acumulare si tranzitia la forme flexibile de productie.

Punerea sub semnul intrebarii a rolului statului bunastarii sau a statului social in paralel cu cautarea noilor
forme de organizare a protectiei sociale in cadrul functiunilor, reformelor redistributive, reglementative si
institutionale (Sakkelaropoulos 2003).

Faptul ca societatile contemporane reprezinta societati in care riscul de excluziune sociala se refera la tot mai
multe persoane, sunt considerate, pana de curand, societati dezvoltate din punct de vedere economic si statutul de
cetatean este anulat pentru tot mai multe segmente de populatie.
In timp ce economia sociala, ca mod de recrutare si suspiciunea fata de relatia intre piata si societate, apare imediat
dupa mijlocul secolului trecut, rolul si sfera de aplicare a acesteia pana la sfarsitul deceniului 1970 este limitat, in
principal, deoarece logica functiunii acesteia nu a putut gasi un teren fertil in cadrul sistemului capitalist caracterizat
de acumularea intensiva a capitalului, ocupare deplina, productie industriala de masa, munca cu norma intreaga,
principii tayloriste de organizare a procesului de munca, politici keynesiane de management al cererii, statul bunastarii
sa functionand ca mijloc de reproducere a fortei de munca si de consolidare a capacitatii de cumparare/consumare.

Intr-adevar, este caracteristic ca in cazul in care combinatia de stat social fordist si keynisian nu era suveran, firmele
mici, economia informala, gospodariile si organizatiile celui de-al treilea sector, ramaneau surse importante de locuri
de munca si spirit antreprenorial. Prin contrast, in tarile in care aceasta combinatie a constituit principala structura
organizatorica a economiei si societatii, facilitatile publice majore au condus la o crestere semnificativa a ocuparii in
sectorul serviciilor publice. O consecinta, mai putin pozitiva, a acestei tendinte a fost scaderea increderii in societatea
civila, in legatura cu rolul pe care il poate juca in asigurarea venitului si a prosperitatii.
Acest model, pe de o parte face cele mai mari discriminari bazate pe clasa, sex, rasa, etnie, etc., si pe de alta parte a
contribuit la configurarea unei ideologii "apartenenta" care se referea la dreptul si dorinta de participare a tuturor la
o societate cu ocupare a fortei de munca, consum in masa si statut de cetatean sau cetatenie (Bauman 1998). Din
acest motiv, si saracia, care a fost legata in special de insuficienta venitului si nesiguranta economica, precum si alte
forme de dezavantaj social au fost considerate situatii temporare care ar putea fi eliminate printr-o reintegrare pe
piata muncii si in societatea de consum. Grupurile dezavantajate, dintr-un punct de vedere, au fost considerate ca o
parte a clasei sociale obisnuite si nu se abordau ca o lume separata care necesita un tratament deosebit sau, mai
exact, politici si interventii specifice. Acest lucru se incearca astazi in cadrul abordarilor axate pe combaterea
excluziunii sociale si promovarea incluziunii sociale.
In acelasi timp, fordismul simboliza si un model de cetatenie/statut de cetatean (citizenship) ce se baza pe drepturi
colective, justitie in distribuire si democratia reprezentantativa, care consacra drepturi civile, politice si sociale.
Drepturile sociale ale cetatenilor fuzionau in jurul statului bunastarii si straduintelor pentru redistribuirea venitului.
Valorile lor politice se concentrau in jurul conceptelor universale de justitie si de egalitate si se exprimau prin
intermediul partidelor politice de masa, al parlamentului si al altor institutionalizari reprezentative. Cu exceptia
existentei unor organizatii de masa importante, cum ar fi sindicatele muncii si perioade de mobilizare sociala de catre
miscari precum cea studenteasca si feminista, societatea civila a ramas relativ inactiva in ceea ce priveste drepturile
cetatenilor.
Deceniul 1970 a schimbat radical aceasta situatie, datorita unei serii de evolutii negative ce se refereau la majorarea
pretului petrolului, cresterea exporturilor in tarile cu forta de munca ieftina, reducerea contributiilor de capital,
cresterea deficitelor in bugetele de stat, dezvoltarea noilor tehnologii si principiile organizatorice de productie care
pun accentul pe flexibilitatea si diferite preferinte ale consumatorilor. In acest deceniu a fost pus sub semnul intrebarii
capacitatea modelului de acumulare si organizare a productiei in vederea valorificarii capitalului. Consecinta acestor
evolutii, in prima faza, a fost transferul productiei din intreprinderile industriale in regiuni si tari cu forta de munca
ieftina, concedierile in masa si subcontractarea unei parti a productiei. In paralel, la inceputul deceniului 1980 au
inceput sa apara noi industrii, cum ar fi microelectronica si alte industrii cu o mare valoare adaugata, tehnologii
flexibile si practici flexibile de munca care au condus la schimbarea muncii si la dezindustrializare.
Procesul de dezindustrializare a marcat sfarsitul muncii stabile si cu norma intreaga, sau si sfarsitul muncii, conform
Rifkin (1995), in timp ce deceniile 1980 si 1990 au fost marcate de somajul pe termen lung, datorita cresterii
productivitatii si inlocuirii fortei de munca cu tehnologia. In acelasi timp, au inceput sa se extinda formele de ocupare
part-time, precum si ocuparea informala si nesigura. De asemenea a crescut nesiguranta in ocupare, exacerbata de
pierderea locurilor de munca si in sectorul public in cadrul tendintei de descentralizare si privatizare a statului.
De asemenea, in timp ce pana recent somerii erau considerati parte a rezervei de forta de munca, in acest moment se
confruntau cu perspectiva de excludere frecventa sau permanenta de pe piata muncii. Cei care nu aveau
comportamentul, experienta si competentele "necesare", erau condusi spre situatii de excluziune sociala, fata

garantarea reintegrarii lor pe piata muncii. Dezvoltarea economica nu mai poate garanta revenirea pe piata muncii.
De aseemnea, este caracteristic si termenul "ocupabilitate" care a fost introdus in cadrul Uniunii Europene si al
strategiilor de ocupare si este utilizat pe scara larga, in zilele noastre. Ocupabilitatea este capacitatea unui individ de a
gasi si de a mentine un loc de munca intr-un anumit mediu socio-economic. Cu alte cuvinte, responsabilitatea pentru
gasirea si mentinerea unui loc de munca nu mai reprezinta o obligatie a statului, insa o chestiune individuala.
De asemenea, restructurarile si dereglementarile in economie, pe piata muncii si in societate, aduce statul modern al
bunastarii, in fata unei contradictii neasteptate, cel putin pana in acel moment, si a unei realitati: excluse social pot
fi persoanele umane care lucreaza, ca urmare a cresterii segmentarii si dereglementarii pietei muncii si a cererii
crescute, privind pozitii de inalta specializare (tehnologica sau tehnica) si, concomient, pentru posturi de angajati
necalificati, lucratori manuali si ocazionali (Tsoukalas 2000).
O alta evolutie care a fost importanta pentru economia sociala au fost impactele crizei in statul bunastarii. O stagnare
a dezvoltarii a sporit cerintele de la statul bunastarii (de exemplu, datorita cresterii somajului), insa, concomitent, a
exercitat presiune asupra resurselor disponibile in vederea satisfacerii acestor cerinte. Amplificarea discrepantei intre
cheltuieli si venituri a impus sporirea nevoilor de imprumut in sectorul public, conducand la criza economica a statului.
De asemenea, in deceniul 1990 social-democratii cautand o a treia cale intre stat si piata, au acceptat ca statul ar
trebui sa ofere, in special, avantaje celor care au nevoie si ca drepturile pentru acordarea indemnizatiilor va trebui sa
fie legate de responsabilitati si, mai ales, de angajamentul persoanei in cautarea activa a unui loc de munca. Astfel, sa evidentiat tranzitia spre un stat al carui obiectiv principal este consolidarea competitivitatii economiei
(Sakellaropoulos 1999) si, in al doilea rand, justitia si coeziunea sociala.
In cateva cuvinte, acestea sunt contextele in care apare al treilea sector, ca sursa complementara de ocupare si
antreprenoriat, in timp ce grupurile vulnerabile si excluse constituie noile subiecte sociale in domeniul de actiune al
economiei informale sau in organizatiile celui de-al treilea sector care furnizeaza servicii pe care, in mod treptat,
sectorul privat sau cel de stat le parasesc.
1.3. Constituirea si functionarea economiei sociale
Termenul de economie sociala a devenit parte a agendei de cercetare-academice de la inceputul deceniului 1990.
Pana atunci, cei mai mai frecventi au fost termenii al treilea sector, activitate non-profit, intreprindere
comunitara, organizatie de voluntariat, care, insa, se include in cadrul unei abordari mai moderate a activitatilor
care vizeaza furnizarea serviciilor sociale si plaseaza limitele intre sectorul privat si cel public, pe baza teoriilor actuale
ale pluralismului preferential (Stasinopoulou 1996). Aceste forme de organizare si institutiile de furnizare a serviciilor
sociale, adesea, nu erau considerate sectie a economiei, deoarece nu aveau motive de profit si nu vizau crearea
locurilor de munca, insa isi propuneau, in special, asigurarea drepturilor politice si sociale.

De la sfarsitul deceniului 1990 si, mai ales, dupa anul 2000, incepe sa se stabileasca utilizarea termenul de economie
sociala si sa includa o gama larga de activitati, in special, non-profit si initiative de ajutor reciproc si colaborare (de
exemplu, asociatiile de credit, asociatii de locatari, societati si intreprinderi comunitare si sociale, etc.) care vizeaza
satisfacerea nevoilor sociale si economice ale comunitatilor locale. Astazi, economia sociala acopera diverse servicii,
cum ar fi educatia, experienta antreprenoriala si de munca, locuinta, bunastarea, serviciile de consum, protectia
mediuli, etc. Principala tinta a organizatiilor care se implica in economia sociala nu este maximizarea profitului, insa
dezvoltarea aptitudinilor sociale, satisfacerea nevoilor care nu sunt satisfacute in mod adecvat (de exemplu, protectia

mediului, furnizarea serviciilor de ingrijire pentru copii sau locuinte pentru familiile cu venituri mici) si crearea unor
noi forme de munca.
Economia sociala se bazeaza pe principii ce se refera, mai ales, la nevoile persoanelor umane. Un element esential in
functionarea economiei sociale este colaborarea eficienta, interdependenta si participarea activa a cetatenilor la
prosperitatea economica si sociala a comunitatilor locale, iar gradul de succes al activitatilor este estimat in functie de:

Beneficiile care rezulta pentru comunitatea mai larga in legatura cu numarul locurilor de munca create
Numarul persoanelor care participa la actiuni de voluntariat
Beneficiile pentru producatorii si utilizatorii de servicii
Capacitatea unei actiuni si a unei initiative sa genereze venit pentru comunitate

Caracteristicile comune ale organizatiilor de economie sociala se refera la functionarea acestora, care vizeaza
urmatoarele:

Consolidarea economiei participative, pe baza existentei nevoilor comune si acoperirii acestor nevoi prin
intermediul colaborarilor mai largi
Extinderea participarii voluntare si dezvoltarea relatiilor de coeziune intre membri
Dezvoltarea competentelor sociale
Raspuns la nevoile care nu sunt satisfacute suficient de catre alte forme de actiune si interventie, precum
protectia mediului, furnizarea serviciilor sociale de ingrijire, etc.
Crearea noilor forme de munca
Promovarea flexibilitatii si a inovarii astfel incat sa se reuseasca o reactie mai buna la mediul socio-economic in
schimbare

Principalele forme de institutii implicate in economia sociala sunt cooperativele, societati mutuale, asociatii voluntare
si ONG-urile, institutii non-profit caritabile.
Cooperativele sunt deosebit de importante in sectoarele de agricultura, industrie de fabricatie, bancar, comert si
servicii si prezinta caracteristici cum ar fi participarea deschisa, voluntara, egalitatea intre membri la dreptul de vot,
luarea deciziilor pe baza principiului majoritatii, distribuirea egala si echitabila a rezultatelor financiare intre membri,
autonomia si independenta.
Societatile mutuale activeaza, in principal, in sectoare cum ar fi serviciile medicale si de asigurari si prezinta
caracteristici cum ar fi participarea deschisa, voluntara, drepturi egale de vot, nevoie de plen pentru luarea deciziilor,
autonomie, independenta, in timp ce remuneratiile membrilor se bazeaza pe calcule estimate pe asigurare si nu pe
redistribuirea capitalului.
Organizatiile voluntare furnizeaza, in principal, servicii sociale cum ar fi ingrijirea sanatatii si ingrijirea persoanelor
varstnice si a copiilor si prezinta caracteristici cum ar participarea deschisa, voluntara, drepturi egale de vor, plenul
pentru luarea deciziilor, autonomie si independenta.
In cele din urma, organizatiile caritabile, sunt administrate de manageri numiti, fondurile lor provin din donatii si
mosteniri, sprijina proiecte de cercetare la nivel local, national si international, asumandu-si finantarea acestora. De
multe ori, si organizatiile caritabile, desfasoara activitati de cercetare, valorificandu-si personalul propriu si fac donatii,

10

subventioneaza munca voluntara si finanteaza programe axate pe sanatate si ingrijire (in special, pentru persoanele in
varsta).
Pentru determinarea unei intreprinderi ca sociala, trebuie sa fie satisfacute anumite criterii. Orientativ, aceste criterii
sunt:

Caracter antropocentric Intreprinderile sociale se focalizeaza pe satisfacerea nevoilor sociale si vizeaza sprijinul
comunitatii in cadrul careia apartin. Activitatea comerciala prezinta o importanta secundara din moment ce
constituie mijlocul de realizare a scopului social si nu scopul propiu-zis.
Respect fata de diversitatea angajatilor In afara de antropocentrismul lor, intreprinderile sociale ofera
persoanelor somere, care apartin la grupuri social vulnerabile, posibilitatea de ocupare.
Non-distribuirea profiturilor Intreprinderile sociale nu vizeaza distribuirea averii lor la membri. Profiturile sunt
reinvestite in aceeasi intreprindere, in scopul extinderii activitatilor intreprinderii sociale, pentru a rezulta un
beneficiu mai mare pentru comunitate sau angajati.
O combinatie de obiective sociale si economice Asigurarea functionarii unei intreprinderi sociale, presupune
conformarea cu criteriile de sustenabilitate economica, insa fara degradarea obiectivelor economice, care
reprezinta conditiile principale pentru infiintarea acesteia.
Proprietatea comuna Activele intreprinderilor sociale nu pot fi vandute in beneficiul unei persoane fizice, insa
numai in beneficiul comunitatii in cadrul careia functioneaza sau in beneficiul unui grup social.
Guvernarea democratica si transparenta in luarea deciziilor Obiectivul intreprinderilor sociale este de a include
in randurile lor persoane, urmand, proceduri non-ierarhice, cat mai democratice, pentru luarea deciziilor.
Credibilitatea intreprinderilor sociale se bazeaza pe publicitatea activitatilor lor, precum si a modului in care
functioneaza. Cu alte cuvinte, promoveaza un model de guvernare participativa.
Munca voluntara Multe persoane isi ofera serviciile sau lucreaza in intreprinderi sociale, fara plata, deoarece cred
in valorile si munca pe care o produc. In schimb, castiga satisfactia morala pentru recunoasterea sociala a
eforturilor lor.
Orientarea spre comunitatea locala Activitatea intreprinderilor sociale sprijina dezvoltarea locala si coeziunea si
dezvolta legaturi cu administratia publica locala.

Intreprinderea sociala este, dintr-un punct de vedere, o entitate creata de la zero si constituie o noua forma de
antreprenoriat care etine elemente din experientele trecute ale celui de-al treilea sector si se afla intre cooperative si
asociatii non-profit (Defourny, 2004). In graficul care urmeaza, este prezentata relatia intreprinderilor sociale cu alte
forme de organizare a economiei sociale.

Grafic 1. Intreprinderile sociale si relatia acestora cu alte forme de organizare a activitatilor economiei sociale
(Defourny, 2004).

11

Cooperative de angajati

Asociatii/Corporatii cu activiatte
productive

COOPERATIVE
INTREPRINDEREA SOCIALA

Cooperative de utilizatori

Sector non-profit ONG

Asociatii /corporatii de exprimare &
revendicare

Conform definitiei Retelei Europene pentru Economia Sociala (European Research Network S) , o intreprindere
sociala este rezultatul asumarii unei initiative de catre cetateni, cu scop de a beneficia comunitatea si, eventuala,
existenta a intereselor de investitii este limitata. In plus, intreprinderile sociale acorda o atentie deosebita la
functionarea autonoma a acestora si la asumarea riscului economic aferent, legat de activitatea socio-economica
continua a acestora (Defourny & Nyssens 2006). In conformitate cu aceasta definitie, o intreprindere sociala combina
patru caracteristici economice si cinci sociale.
Caracteristicile care infatiseaza dimensiunea economica a unei intreprinderi sociale sunt:

Activitatea productiva continua de bunuri si servicii

Gradul inalt de autonomie manageriala si administrativa
Asumarea unui anumit grad de risc antreprenorial
Utilizarea unui anumit nivel minim de munca platita

Pe de alta parte, caracteristicile care infatiseaza dimensiunea sociala a intreprinderii sociale sunt:

Obiectivul explicit sa beneficieze comunitatea, in urma functionarii intreprinderii sociale

Asumarea initiativei antreprenoriale de catre un grup de cetateni
Luarea deciziilor prin proceduri democratice, bazate pe principiul un membru, un vot si nu in functie de partile
sociale
Participarea tuturor celor care sunt afectati de operatiunile intreprinderii, la administrarea acesteia
Absenta distribuirii profiturilor sau, in cazul in care se efectueaza distribuirea profiturilor, aceasta sa fie foarte
limitata

In dezbaterea cu privire la politicile publice actuale, economia sociala este abordata pe baza perceptiei ca poate oferi
servicii pentru persoanele umane excluse social, prin oferirea locurilor de munca si acoperirea nevoilor privind
protectia sociala, contribuind in acest mod la reintegrarea sociala a grupurilor social vulnerabile sau dezavantajate. In
acest context apare si conceptul de capital social, referitor la capacitatea societatii civile de a consolida eficienta
economica si de a crea valoare adaugata sociala prin intermediul dezvoltarii retelelor de angajament interpersonal si

European Research Network: http://www.emes.net

12

colectiv (Putnam 1993). Intreprinderile sociale si al treilea sector, ca spatii atat de integrare sociala, cat si de acoperire
a nevoilor sociale, se considera, tot mai mult, ca surse de de capital social care pot contribui la dezvoltarea
institutionalizarilor si la promovarea valorilor cum ar fi responsabilitatea, sentimentul de obligatie, auto-mobilizarea si
auto-ingrijirea persoanei (Rimke 2000)
Economia sociala ar putea fi considerata ca o noua abordare a democratiei participative din doua puncte de vedere. In
primul rand, deoarece se concentreaza pe redefinirea sferei publice ca domeniu de actiune a cetatenilor activi care au
voce si cuvant. Organizatiile economiei sociale sprijina persoanele prin diferite moduri, cum ar fi, prin procese
participative, proteste si apararea intereselor acestora sau prin crearea unor coalitii cu alte grupuri sociale cu vederi
similare (Bucek si Smith 2000). Din alt punct de vedere, prin intermediul economiei sociale se pune accent pe
institutionalizarile in cadrul unui model de democratie cooperativa, bazata pe distribuirea puterii la organizatii si
asociatii ale cetatenilor. In societatea cooperativa, fortele traditionale si de legatura ale sectorului III, pot sa absoarba
responsabilitatile de stat privind bunastarea si sa dezvolte un cod de functionare mai larg si mai cooperativ cu
beneficiarii serviciilor.
O alta asteptare de la economia sociala se leaga de configurarea unei diferite culturi de supravietuire, in limitele
capitalismului. Emfaza pe nevoile sociale si pe echilibrul social si ecologic, este in contradictie cu primatul dat
profitului de catre capitalism si capacitatea de cumparare. Aceasta cultura diferita a fost exprimata in cadrul miscarilor
sociale cum ar fi miscarile studentesti, care demonstrau pentru societatile alternative, opuse valorilor de status quo si
un stil de viata de anti-consumerism, miscarea feminista care a respins standardele patriarhale de organizare a
societatii si sectiuni ale miscarii muncitoresti care exercitau presiune pentru un control mai mare din partea
muncitorilor, in conditiile de productie si redistribuire a surplusului.
Revendicari similare exista si din partea economiei sociale, de catre grupuri de auto-ajutor si diferite organizatii din
sectorul III. In aceste incercari, se includ si sistemele monetare alternative bazate pe masurarea timpului (de exemplu,
timp-dolari) sau pe tichete, unitati de credit care au fost create de contributii locale si ofera imprumut cu dobanda
redusa, acorduri comerciale locale care se bazeaza pe schimb (de exemplu, doua ore de ingrijire a unui copil, pentru o
ora de instruire) si resurse care sunt distribuite pe o baza de colaborare si participativa (de exemplu, instalatii pentru
cazare, alimentatie si agrement).
Din cele de mai sus, este clar ca economia sociala este legata de asteptari inalte care au de a face cu rolul acesteia ca
sursa de munca, antreprenoriat si bunastare, insa si cu rolul sau in construirea unei societati cu democratie
participativa si cultura impotriva consumerismului (Rifkin 2000, Flores si Gray 2000). Aceste asteptari variaza in functie
de relatia formata intre economia sociala, piata, stat si societatea civila.
De exemplu, in Statele Unite, care se caracterizeaza de un model rezidual al statului bunastarii, productia si
distribuirea bunurilor si serviciilor sociale se efectueaza, in special, de ONG-uri. In Europa, unde traditia statului social
corporatist si social-democratic este, cel putin pana in prezent, puternica, predomina punctul de vedere al finantarii
initiativei private de catre stat, mai ales, atunci cand aceasta inlocuieste actiunea sectorului public si statul detine, in
general, cel mai important rol in incurajarea si sprijinirea comunitatii si a dezvoltarii economice locale. Cu toate
acestea, in ciuda acestei tendinte generale, exista diferente semnificative intre tarile europene.

Pe baza modelelor statului social in Europa, ar putea fi vazute si modelele respective ale economiei sociale:
A) anglo-saxon,

13

B) mediteranean,
C) scandinavic si
D) modelul corporatist
Modelul anglo-saxon se gaseste in Marea Britanie si pune accentul pe combaterea excluziunii sociale prin intermediul
abordarilor economiei sociale locale si ale sectorului tert care includ o varietate de cooperative, unitati de credit
(credit unions), organizatii traditionale de ajutor reciproc (mutuals), organizatii voluntare, intreprinderi cu orientare
sociala si organizatii de locuinte (adapost). Economia sociala este abordata ca o parte integranta a unei a treia cale
(Giddens 2000), intre stat si piata, care indeplineste obiectivele socio-politice prin intermediul activitatii economice
social-utile. Cuprinde productia si distribuirea bunurilor si a serviciilor, in special, de catre organizatiile locale de
proprietate si control, creaza forme alternative de munca si ocupare, consolidand, in paralel, democratia locala si
legatura intre piata si responsabilitatea personala.
Modelul mediteranean cuprinde Italia, Potugalia, Spania si Grecia. Italia este o tara in care al treilea sector este foarte
puternic si este compus din cooperative, ONG-uri, asociatii non-profit, si intreprinderi sociale. In Portugalia si in
Spania, economia sociala este, relativ, mai putin dezvoltata. De exemplu, abia in anul 1999 a fost introdus in
Portugalia, conceptul juridic de Cooperative sociale cu raspundere limitata. In cazul Greciei, se pune intrebarea
daca, intr-adevar, putem vorbi de al treilea sector. Reflectia cu privire la modelul mediteranean, se coreleaza cu
caracteristicile specifice ale statului social in tarile mediteraneene, cum ar fi rolul familiei in reproducerea sociala.
Modelul scandinav cuprinde Finlanda, Norvegia, Danemarca si Suedia. Toate cele patru tari au sisteme sociale
similare: traditie adanc inradacinata a miscarilor, sector public mare si un stat de bunastare puternic. Reducerea
cheltuielilor sociale in aceste tari, in ultimii ani, a contribuit la stimularea activitatii sectorului III si la dezvoltarea
cooperativelor, in special in zonele rurale. Rezultatul este ca, furnizarea bunastarii si a serviciilor este difuzata prin
intermediul unei combinatii mai complexe a economiei publice si sociale, cu reducerile in cadrul furnizarii publice de
servicii, creandu-se spatii pe care le-au ocupat organizatiile economiei sociale, adesea cu sprijinul statului. Exemplul
tarilor scandinave evidentiaza ca dezvoltarea economiei sociale poate fi reconciliata si compatibila cu un sistem de
bunastare generos, ca parte a unei politici progresive de redistribuire.
Modelul corporatist include Belgia, Franta si Germania. In Germania, economia sociala include asociatiile de
bunastare, cooperativele, organizatiile de ajutor reciproc si multe organizatii voluntare si intiative. Predomina, totusi,
punctul de vedere ca exista o lipsa generala de informare privind economia sociala si posibilitatile pe care aceasta le
poate oferi. Franta ar putea fi considerata ca un exemplu de tara europeana cu economie sociala sustinuta de guvern,
din moment ce organizatiile de administrare a serviciilor, in numele statului, sunt compensate de catre acesta,
deoarece executa o lucrare publica-sociala si intreprinderile sociale beneficiaza de statut juridic special.
De asemenea, functioneaza o Comisie Nationala de legatura a cooperativelor, organizatiilor mutuale si a asociatiilor
(National Liaison Commttee for Co-Operatives, Mutuals and Associations) care include reprezentanti ai institutiilor de
stat si ai organizatiilor economiei sociale. In Belgia s-a format un model hibrid care detine elemente de la modelul
german si francez, in special, cu privire la cooperative, care in realitate constituie bratul statului. In multe domenii,
mai ales in educatie si administratia spitalelor, statul a delegat multe competente catre sectorul privat, care in
continuare este finantat. Cu toate acestea, in anul 1995, Belgia a introdus conceptul juridic de infiintare a societatilor
in scopuri sociale, indicand astfel recunoasterea tot mai mare a rolului potential al economiei sociale.
In ciuda diferitelor abordari nationale, aparitia economiei sociale rezulta fie ca o necesitate, fie ca o dorinta si o
aspiratie. In ambele cazuri, fapt de netagaduit este restaurarea de social ca o sursa de locuri de munca si prosperitate.

14

Intrebarea este daca economia sociala poate indeplini aceste cerinte. Prin urmare, se pune intrebarea cu privire la
natura, sfera de aplicare, aria si calitatea serviciilor furnizare in cadrul economiei sociale. De exemplu, cercetatorii
evidentiaza riscul de inlocuire a protectiei universale ca drept de cetatean cu o abordare care pune accentul pe ad hoc
regulamente incidentale, rezultatul fiind o largire a inegalitatilor (Procacci 1978).
Argumentul reglementar pare a fi bazat pe ingrijorarea cu privire la pierderea unei societati a angajamentelor. De
exemplu, Rifkin evidentiaza necesitatea reinfiintarii interactiunii sociale si re-crearea increderii sociale si a capitolului
social, precum si accentul pe elementul cultural (Rifkin 2000). In mod similar, Sennett (1998) sustine renasterea
termenului noi astfel incat sa se apere impotriva unei noi forme puternice de capitalism. Leadbeater se refera la
rolul jucat de valorile economiei sociale, deoarece pentru a crea un sens modern de comunitate, trebuie sa deschidem
spatii publice si domenii, in care persoane umane cu interese, competente si mijloace deosebite, sa se poata intalni,
discuta si colabora pentru a descoperi scopuri comune si pentru a dezvolta valori comune (Leadbeater 1997). Aceste
opinii adauga la economia sociala si la al treilea sector, o dimensiune de speranta bazata pe fortele societatii si acordul
cetatenilor.
Literatura de specialitate apare mai prudenta si sceptica in legatura cu aceste tendinte observate. De exemplu, se
argumenteaza ca emfaza pe rolul comunitatii pentru combaterea excluziunii sociale, ascunde o politica de excluziune
care leaga saracii si saracia cu anumite tipuri de persoane, locuri si moduri de interventie. Precum s-a mentionat de
catre Procacci, limba excluziunii sociale presupune o separare sociala in care saracia este analizata ca o situatie
marginala, caracteristica retrasilor si devine stilul de viata a celor care sunt exclusi din societate si nu este doar o
situatie dificila care poate aparea in interiorul societatii (Procacci 1978).
O a doua critica este ca oricare noua delimitare intre interior si exterior, permite ca problema de bunastare sa se
caracterizeze ca o situatie speciala de tratare selectiva a numai a anumitor persoane, in contradictie cu principiul
furnizarii universale a statului bunastarii (Bauman 1998). In al treilea rand, exista riscul de ghetoizare care insoteste
identificarea saraciei cu o anumita societate (Sennett 1998). De asemenea, statului i se acorda posibilitatea de se
dezangaja de obligatiile de bunastare universala, adoptand politici selective (Hoggett 1997).
Pe baza celor de mai sus, se constata ca al treilea sector, dintr-un punct de vedere, a devenit simbolul revenirii
societatii civile in viata economica si sociala, o sursa semnificativa de locuri de munca, prosperitate si democratie
participativa intr-o noua etapa a capitalismului. Cu toate acestea, gradul de verificare a acestor asteptari nu este cert.
Punctul de vedere optimist abordeaza economia sociala ca o sursa de locuri de munca, bunastare si angajament social
prin intermediul dezvoltarii competentelor, valorilor sociale si a responsabilitatii individului. Pe de alta parte, punctul
de vedere pesimist leaga aparitia economiei sociale cu eroziunea statului social al bunastarii, a justitiei sociale si a
societatii fara excluziuni.
Aparitia sectorului III ofera statului posibilitatea de a-si reduce angajamentele privind bunastarea, in cadrul unei
poveri fiscale sporite si al controversei asupra rolului ideologiei liberale. De asemenea, interesul statului privind
abordarile pluraliste in legatura cu furnizorii de servicii sociale constituie un pas spre acceptarea beneficiilor inegale
de bunastare (Smith 2000). In cele din urma, noul concept de guvernare in ceea ce priveste bunastarea, beneficiarii
sunt tratati ca patologic diferiti si devianti de la populatia generala (Rose 1998).
In acest context, problema este analiza si explorarea unei tendinte care nu poate fi caracterizata, in prealabil, nici
pozitiva nici negativa. Directia care urmeaza a fi luata va depinde de prioritatile sociale si politice, precum si de
strategiile si corelarea fortelor si a puterii in contextele date. Cu toate acestea, atat in conditii de criza economica cat

15

si in conditii de experiment social in care problema este promovarea formelor de politica participative, organizare
sociala si economica, economia sociala reprezinta o propunere dinamica alternativa.
2. Economia sociala in tari ale Uniunii Europene
2.1. Rolul si importanta economiei sociale in Uniunea Europeana
Importanta economiei sociale devine tot mai vizibila atat la nivelul UE, cat si la nivelul statelor-membre. Este
recunoscut faptul ca institutiile economiei sociale, nu reprezinta numai importanti factori economici, ci contribuie la
participarea activa a cetatenilor la contextul social si economic. Intreprinderile sociale contribuie la satisfacerea
nevoilor care rezulta intr-o Europa in schimbare si constituie surse de ocupare in zonele in care structurile traditionale
de antreprenoriat nu mai sunt viabile.
Economia sociala se afla aproximativ in toate sectoarele economice ale tarilor UE. Cooperativele sunt deosebit de
raspandite in sectoare cum ar fi cel bancar, de mestesuguri, productie agricola si comert cu amanuntul. Societatile
mutuale activeaza in domenii de asigurare si creditare, in timp ce asociatiile si institutiile se situeaza, in special, in
furnizarea serviciilor da sanatate si bunastare, sport, si divertisment, cultura, regenerarea mediului, protejarea
drepturilor umane, asistenta de dezvoltare, drepturile consumatorilor, educatie, formare si cercetare.
Unele intreprinderi sociale activeaza pe piete competitive, iar altele colaboreaza, mai mult, cu sectorul public.
Cooperativele, de exemplu, care se formeaza pe baza realizarii intereselor membrilor acestora (producatori sau
consumatori), joaca un rol important pe diferite piete si contribuie la concurenta eficienta.
Economia sociala este considerata ca importanta pentru viitorul economiei europene deoarece ofera posibilitatea de
asumare a noilor initiative antreprenoriale si de creare a unor noi locuri de munca, activeaza participarea cetatenilor si
actiunea voluntara si satisface noile nevoi, sporeste solidaritatea si coeziunea sociala si poate contribui la finalizarea si
integrarea tarilor care au fost aderate recent la UE. Importanta acesteia este demonstrata si de faptul ca, in
conformitate cu estimarile Uniunii Europene, in statele membre, peste 9.000.000 de persoane sunt angajate in
intreprinderi sociale.
Membrii cooperativelor din UE, variaza intre 78.000.000 - 150.000.000, in timp ce in aproximativ 1/3 din europeni
sunt asigurati pentru sanatate si pensie la case de ajutor reciproc.
2.2. Initiativele Uniunii Europene privind economia sociala
Consiliul European de la Viena (decembrie 1998) a reconfirmat faptul ca ocuparea reprezinta prioritatea majora
pentru Comunitate si a evidentiat necesitatea unei strategii integrate de ocupare. In plus, Consiliul a acceptat
propunerea Comisiei privind Axele Directionate pentru Ocupare, din anul 1999, au fost recunoscute posibilitatile de
creare a locurilor de munca in sectorul economiei sociale, declarandu-se ca statele membre trebuie sa promoveze
masuri care vor exploata intregul potential oferit de crearea locurilor de munca, la nivel local, in economia sociala, in
domeniul tehnologiilor de mediu si in noi activitati legate de nevoile care nu sunt acoperite de piata.
In afara de axele directionate, importanta economiei sociale a fost recunoscuta si de Planul de Actiune pentru
Antreprenoriat din anul 2004. In plus, Parlamentul European, in multe cazuri, a recunoscut nevoia ca actiunile
Comunitatii sa ia in considerare posibilitatile oferite de economia sociala pentru dezvoltarea economica, ocupabilitate
si voluntariat.

16

omunicarea Comisiei pentru Promovarea Rolului Asociatiilor si Fundatiilor din Europa (COM(1997) 241 final) a
reprezentat o alta manifesare de inetntie a Comunitatii de a reflecta importanta crescuta a institutiilor din sectorul III
si de a evidentia problemele si provocarile cu care se confrunta. Aceasta initiativa a fost acceptata de catre
Parlamentul European, Comitetul Regiunilor si Comisia Economica si Sociala. Au urmat o servie de evenimente cum ar
fi conferinte nationale, intalniri ale expertilor, etc. De asemenea, in anul 1993, cu initiativa Comisiei, s-a depus la
Consiliu, Planul pentru institutionalizarea cooperativelor, a societatilor mutuale, a societatilor de ajutor reciproc si a
asociatiilor, in scopul facilitarii functionarii institutiilor din economia sociala la nivel international. Aceasta initiativa nu
a fost continuata, insa a reaparut in dezbaterea care a avut loc in urma Directivei privind completarea statutului
3
societatii europene (Directiva 2001/86/CE) , rezultatul fiind ca in luna iulie a anului 2003 sa se adopte statutul
Cooperativei Europene.
In plus, din anul 1989 pana in anul 2000 a functionat Unitatea de Economie Sociala, in timp ce pe durata presedintiilor
individuale ale Consiliului au fost realizate si o serie de Conferinte Europene pentru Economia Sociala (Paris 1990,
Roma 1991, Lisabona 1993, Bruxelles 1994, Sevilla 1995 si Bimingham 1998). Obiectivele Unitatii au fost asumarea
initiativelor de consolidare a institutiilor de economie sociala si pregatirea cadrului institutional de functionare a
acestora. Astfel a fost pregatit un Plan de Actiune pentru perioada 1994-96 care a fost adoptat de catre Comisie, insa
a fost respins de catre Consiliu. Cu toate acestea, o serie de intiative propuse in Program, au fost aplicate si au
constituit baza pentru asumarea initiativelor viitoare. In iulie 2000 si in cadrul reorganizarii Comisiei, responsabilitatea
si competentele pentru economia sociala au fost integrate in Directia Generala pentru Intreprinderi.
O activitatea importanta a Uniunii Europene, care a contribuit in mare masura la sprijinirea antreprenoriatului social,
in ultimii ani, a fost Initiativa Comunitara EQUAL (ciclul ' si '). EQUAL a reprezentat un instrument al Strategiei
Europene pentru Ocupare, care a fost finantata de la FSE si a vizat aplicarea experimentala si diseminarea noilor
modalitati de combatere a discriminarilor si a inegalitatii in domeniul de ocupare. Una dintre Axele Prioritare ale
acestei initiative a fost si dezvoltarea spiritului anytreprenorial prin intermediul imbunatatirii accesului la procedura
4
de creare a unei intreprinderi si consolidarea unei economiei sociale.
De asemenea, trebuie de remarcat faptul ca la nivelul UE au fost create institutionalizari care promoveaza dezvoltarea
economei sociale si a antreprenoriatului. Respectiv, Comisia Europeana a propus trei proiecte de regulamente
referitoare la:

Communication from the Commission on Promoting the role of voluntary organisations and foundations in
Europe, Brussels, 06.06.1997 COM(97) 241 final (http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:1997:0241:FIN:EN:PDF)

Council Directive 2001/86/EC of 8 October 2001 supplementing the Statute for a European company with
regard to the involvement of employees (http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2001:294:0022:0032:EN:PD)
4 Pentru mai multe informatii: http://ec.europa.eu/employment_social/equal/index_en.cfm -

17

a) Asociatia Europeana sau Societatea Cooperativa Europeana (European Cooperative Society SCE)

b) Uniunea Europeana sau Societatea Europeana Civila non-profit

c) Uniunea Europeana de Ajutor Reciproc

Un interes deosebit prezinta Asociatia Europeana sau Societatea Cooperativa Europeana care vizeaza facilitarea
colaborarii transnationale si dezvoltarea antreprenoriatului la nivel European. Este o legislatie relativ recenta si se
refera la organizatiile de economie sociala insemnand asociatii de drept comun si intreprinderi sociale.
Societatea Europeana Cooperativa se axeaza in primul rand, pe satisfacerea nevoilor membrilor si obiectivul acesteia
poate consta in dezvoltarea activitatilor economice si sociale (de exemplu, furnizare de bunuri sau servicii, executare
7
de lucrari, participare la activitatile economice ale SCE sau a asociatiilor nationale, etc.). Societatea Cooperativa
Europeana este persoana juridical de drept comunitar si este alcatuita din persoana fizice sau juridice, private sau
publice, care au resedinta sau sediul in minim doua state member ale UE si sunt reglementate de legislatia statelor
membre. Societatea Europeana cooperativa este reglementata de Regulementul (CE) care are o aplicatie directa in
dreptul intern al statelor membre si de statutul sau, atunci cand exista o prevedere explicita privind Regulementul de
mai sus. Constituie un pas important pentru colaborarea transfrontaliera si dezvoltarea intreprinderilor de economie
sociala, a asociatiilor si a altor forme de activitate antreprenoriala, fiind sustinuta de principiile de cooperare
(principiul organizarii democratice, o persoana un vot, autoritate de control, etc.).
2.3. Experiente nationale
Persistenta somajului structural intre anumite grupuri sociale, dificultatile prezentate de politicile active traditionale
de ocupare privind integrarea acestor grupuri pe piata muncii si nevoia de politici mai active de ocupare au creat
intrebari cu privire la rolul pe care il pot juca intreprinderile sociale in combaterea somajului si in dezvoltarea ocuparii.
Chiar daca procentul de ocupare variaza foarte mult intre tarile europene (cele mai inalte procente in tarile
scandinavice si marea Britanie, iar cele mai scazute in Spania, Italia si Belgia), toate tarile UE se caracterizeaza de
procente de ocupare scazute pentru anumite grupuri de populatie, precum ar fi, de exemplu, femeile, imigrantii,
persoanele 50+ si angajatii cu o calificare redusa. In toate tarile, in afara de tarile scandinavice si Portugalia, dintre
oamenii cu educatie primara si secundara, se ocupa un procent mai mic de 50%, in timp ce procentele de ocupare a
femeilor sunt mult mai scazute in Italia, Grecia si Spania si procentele de ocupare a imigrantilor sunt, in general,
scazute
peste
tot,
chiar
si
in
tarile
scandinavice.

Council Regulation (EC) No 1435/2003 of 22 July 2003 on the Statute for a European Cooperative Society
(SCE). Council Directive 2003/72/EC of 22 July 2003 supplementing the Statute for a European Cooperative
Society with regard to the involvement of employees.
6

Comisia Europeana (2003), Doc. 3-10-2003. J. O EK, no 99/21-4-1992.

Articol 1 alin. 3 Reg. [CE] 1435/2003.

18

In cazul in care examinam intreprinderile sociale din tarile UE, vom observa ca situatia acestora nu este omogena. In
unele tari, cum ar fi Italia, exista un numar foarte mare de intreprinderi sociale care contribuie la integrarea somerilor
pe termen lung si a persoanelor defavorizate pe piata muncii. In alte tari, numarul intreprinderilor sociale este relativ
mic. De asemenea, exista o eterogenie semnificativa, atat intre tari, cat si in interiorul acestora, in ceea ce priveste
functionarea intreprinderilor sociale. De asemenea, apar variatii mari privind activitatile, provenienta, formele lor
juridice, precum si modurile in care se coreleaza cu sectorul public. De exemplu, in cadrul unuia dintre programele
anterioare de cercetare, reteaua EMES a stabilit 44 de tipuri diferite de intreprinderi sociale care vizau rezolvarea, prin
intermediul diferitelor modalitati de incluziune, a problemelor de ocupare a somerilor pe termen lung si a persoanelor
defavorizate (Defourny & Nyssens 2006).
Intreprinderile sociale in tarile UE activeaza intr-o gama larga de activitati. Unele produc bunuri publice si functionarea
acestora se coreleaza cu incheierea contractelor si finantarea de la stat. Altele activeaza in domeniul de reciclare si
regenerare urbana. Altele produc bunuri si servicii private cum ar fi serviciile personale. Totusi, un mare numar nu
produce exclusiv bunuri publice sau private, insa, ofera bunuri publice care chiar daca nu sunt reglementate de
principiile de inseparare si non-excluziune, ofera un beneficiu colectiv, deoarece functionarea acestora are rezultate
pozitive directe pentru intreaga comunitate. De exemplu, serviciile de ingrijire a copiilor ofera un beneficiu individual
parintilor acestor copii si concomitent au impacte pozitive in comunitate, facilitand accesul femeilor la piata muncii.
Similare sunt consecintele din implicarea intreprinderilor sociale in ingrijirea persoanelor varstnice, catering,
trasportul persoanelor cu dizabilitati, etc.
In cadrul studiului desfasurat in perioada 1996-1999 de catre reteaua EMES (Davister , Defourny & Gregoire 2004) si
care se referea la cele 15 tari membre, de atunci, ale UE, s-a realizat o distinctie a intreprinderilor sociale in trei
categorii:

Intreprinderi sociale care furnizeaza servicii personale;

Intreprinderi sociale care furnizeaza formare si reintegrare pe piata muncii;

Intreprinderi sociale ce se refera la dezvoltarea locala.

Descrierea succinta in tabelul urmator este orientativa, privind tendintele aparute in domeniile individuale si
activitatile intreprinderilor sociale la nivelul Uniunii Europene.

19

Tabel 1. Exemple de intreprinderi sociale in Uniunea Europeana

Categorii de intreprinderi sociale

Servicii personale

Formare Reintegrare pe piata

muncii

Dezvoltare locala

Exemple de tari
Austria, Franta: Intreprinderi sociale de furnizare a serviciilor de
ingrijire a copiilor
Danemarca: Institutii de formare si furnizare a serviciilor pentru
copii si adulti cu handicap
Marea Britanie: Asociatii de furnizare a serviciilor de ingrijire la
domiciliu
Suedia: Asociatii de furnizare a serviciilor de restaurare si
reintegrare a persoanelor cu dizabilitati intelectuale
Italia: Asociatii care se implica in sectorul sanatatii, al formarii
sau in servicii personale
Portugalia: Asociatii pentru formare si restaurarea copiilor cu
dizabilitati
Belgia: Intreprinderi sociale de formare profesionala si
reintegrare pe piata muncii, ateliere sociale
Italia: Asociatii care activeaza in domeniul reintegrarii pe piata
muncii, a persoanelor care se afla in situatii de risc
Germania: Intreprinderi sociale care vizeaza crearea locurilor de
munca su promovarea dezvoltarii economice prin intermediul
integrarii somerilor pe termen lung
Luxembourg: Corporatii si asociatii care isi propun integrarea
membrilor lor prin intermediul activitatii economice si ocuparii in
diferite domenii de exemplu, mediul inconjurator, agricultura,
etc.
Spania: Intreprinderi de reintegrare pe piata muncii pentru
persoanele cu dizabilitati sau excluse de pe piata conventionala a
muncii
Finlanda: Asociatii de munca pentru subcontractare
Olanda: Intreprinderi de administrare a vecinatatii care ofera
locuri de munca locuitorilor din regiuni subdezvoltate
Grecia: Asociatii feminine agricole
Irlanda: Intreprinderi de dezvoltare a comunitatii locale care
furnizeaza diferite servicii.

O alta clasificare se bazeaza pe forma juridica a intreprinderilor sociale existente in Uniunea Europeana. Se constata
ca, in ciuda pluralismului formelor juridice, cele mai raspandite si importante sunt: A) tipul de asociatie si B) tip de
societate comerciala cu capital si C) tip de forma juridica deschisa, care nu poate fi integrata in cele mentionate
anterior, deoarece este acceptat orice tip de organizatie din sectorul privat, din moment ce adauga in statutul lor,
conditii legale suplimentare. Clasificarea formelor juridice existente ale intreprinderilor sociale, la nivelul statelor
membre ale UE, este descris in fig. 2 de mai jos.

20

Grafic 2. Clasificarea formelor juridice ale intreprinderilor sociale la nivelul statelor membre ale UE

TIPURI DE FORME JURIDICE ALE

INTREPRINDERILOR SOCIALE
1. TIP DE COOPERATIVA
(PERSOANE JURIDICE DE
DREPT COMERCIAL)

2. TIP DE SOCIETATE
COMERCIALA DE CAPITAL
(SOCIETATI DE DREPT
COMERCIAL)

3. TIP DE FORMA JURIDICA

DESCHISA

ITALIA: cooperativele sociale

(Cooperativa sociali) de tip A si B,
Legea 381/1991

MAREA BRITANIE: Societatea de

interes social (Community Interest
Company-CIC), Legea 281/2004

ITALIA : Intreprindere
sociala (Enterprisa Sociali),
Decret Legislativ 155/2006

PORTUGALIA: Cooperativa de
Solidaritate Sociala (Social
Solidarity Cooperative SSC)
L;egea 22/12/1997

BELGIA: Societate Sociala cu scop

social (La Societe a Finalite Sociale
SFS), Legea 13/4/1995 din Codul
Societatilor Comerciale

FINLANDA: Intreprindere de
Incluziune Sociala (Work
Integration Social Enterprise-WISE)
Legea 1351/2003

FRANTA: Societatea cooperatista

de interes colectiv (Societe
Cooperative dInteret CollectifSCIF) L;egea 624/2001

GRECIA: Cooperativa Sociala cu

Raspundere Limitata , Legea
2716/1999 art.12

UNIUNEA EUROPEANA: Societatea

Europeana Cooperatista sau
Cooperativa Europeana Reg. (CE)
1435/2003

21

In continuare sunt prezentate satele principale referitoare la functionarea economiei sociale in patru tari membre ale
UE. Aceste tari sunt Marea Britanie, Franta, Italia si Suedia. Selectia acestor tari a fost realizata pe baza criteriului ca
sunt reprezenti clasici ai celor patru regimuri privilegiate sau si ai modelelor de stat de bunastare care exista in
Europa:

Marea Britanie a modelului anglo-saxon,

Franta a modelului corporatist
Italia a modelului european de sud sau mediteranean si
Suedia a modelului scandinav

In acest mod, este posibil sa se perceapa mai profund, pozitia economiei sociale in forme specifice ale statului social.
2.3.1. Marea Britanie
In conformitate cu Ministerul Britanic de Comert si Industrie, care este responsabil pentru intreprinderile sociale,
acestea prezinta suficiente avantaje economice si pot contribui la realizarea obiectivelor politice. In acest sens,
intreprinderile sociale abordeaza o gama larga de teme sociale si de mediu si dezvolta activitati in toate sectoarele
economice. Prin intermediul valorificarii solutiilor antreprenoriale pentru realizarea obiectivelor de interes public,
guvernul britanic considera ca intreprinderile sociale joaca un rol important in crearea unei economii puternice si
sustenabile, care contribuie la incluziunea sociala. Intreprinderile sociale de succes pot juca un rol important in
promovarea obiectivelor cheie ale polticii de stat prin intermediul cresterii productivitatii si a competitivitatii, a
contributiei la crearea de bogatie si a distribuirii acesteia intr-o maniera care va contribui la incluziunea sociala,
consolidarea persoanelor umane si a comunitatilor pentru a se activa si lucra in vederea reconstruirii vecinatatilor
locale, sugerarii noilor moduri de distribuire a serviciilor publice si consolidarii participarii active a cetatenilor.
In acest context, guvernul britanic sprijina dezvoltarea economiei sociale, nu numai prin intermediul furnizarii de
servicii de sprijin si de consultanta, insa si prin furnizarea finantarii si incheierii de contracte cu intreprinderile sociale.
Semnificativ este faptul ca Guvernul asigura un procent de 37% din venitul total al sectorului de voluntariat si o mare
8
parte a acestei finantari este sub forma de contracte pentru furnizarea serviciilor . In plus, sprijina eliberarea furnizarii
serviciilor publice de la institutiile de stat si transferul acestora la intreprinderile sociale. Strategia Nationala pentru
Achizitiile Publice indica autoritatilor locale, modalitatile in care pot promova dezvoltarea economiei sociale prin
intermediul incheierii contractelor cu intreprinderi sociale.
In 2001, guvernul britanic a infiintat in cadrul Ministerului de Comert si Industrie, Departamentul Intreprinderilor
Sociale (Social Enterprise Unit SEU) in scopul de a constitui un punct focal pentru configurarea strategiei integrale de
stat in domeniu. In 2002 a fost format proiectul Intreprinderea Sociala O strategie pentru succes (Social Enterprise
- A Strategy for Success) care descria viziunea gvernamentala pentru dezvoltarea economiei sociale ca o economie
dinamica, sustenabila si in crestere.

Pentru mai multe informatii a se vedea http://www.dti.gov.uk/socialenterprise/

22

Au fost constituite opt echipe de lucru care au studiat obstacolele existente in dezvoltarea domeniului, cum ar fi lipsa
de dovezi care pot justifica impactul si valoarea adaugata de functionarea intreprinderilor sociale. Pe baza acestor
constatari, Departamentul Intreprinderilor Sociale a stabilit trei prioritati:
A) crearea mediului de sprijin,
B) imbunatatirea posibilitatilor antreprenoriale ale intreprinderilor sociale si
C) evidentierea valorii si a posibilitatilor acestora.
In anul 2003 a fost redactat raportul de evaluare a evolutiei aplicarii strategiei de mai sus si s-au grupat actiunile care
au avut loc si trebuiau sa fie sprijinite in plus, in trei categorii: imbunatatirea datelor de justificare, dezvoltarea
structurilor si a retelelor si furnizarea asistentei tehnice.
Totusi, in ciuda actiunilor mentionate mai sus, in Marea Britanie unele probleme ale intreprinderilor sociale, persista.
9
In conformitate cu studiul din anul 2005, elaborat de Coalitia Intreprinderilor Sociale , o retea de intreprinderi sociale
din M.Britanie, 94% dintre cei intrebati, considera ca institutiile de stat si organismele de stat, frecvent, nu pot
percepe importanta si rolul intreprinderilor sociale.
In cele din urma, se mentioneaza ca dreptul care reglementeaza intreprinderile sociale in M.Britanie este Legea
(28/10/2004) privind societatile de interes comunitar (Community Interest Company CIC).
2.3.2. Franta
In Franta, economia sociala joaca un rol important si beneficiaza, in mare masura, de recunoasterea de care se bucura.
Acest lucru este ilustrat si de faptul ca aproximativ 58% din veniturile celui de-al treilea sector provine din sectorul
public. Ofera aproximativ 1,8 milioane de locuri de munca si produce aproape 10% din PIB-ul tarii. Se bazeaza, in
principal pe activitatea a trei categorii de institutii: a asociatiilor, a societatilor mutuale si a cooperativelor. Principiile
care reglementeaza functionarea acestor institutii sunt prevazute in Carta Economiei Sociale din anul 1980. Deceniul
80 de asemenea, a constituit o perioada care a dat un impuls in dezvoltarea sectorului III, in Franta, in cadrul
redeterminarii rolului puterii centrale si al administratiei publice locale in legatura cu institutiile de furnizare a
serviciilor sociale, care a fost intreprinsa.
In special, cooperativele din Franta functioneaza in doua sectoare de baza care sunt : bancar si agricol. Orientativ, se
mentioneaza ca 90% dintre agricultorii francezi apartin cel putin la o cooperare. In prezent, exista aproximativ 21.000
de cooperative care angajeaza aproape 700.000 de persoane.
In ceea ce priveste societatile mutuale, cele mai multe dintre acestea se implica in sectorul de asigurari, pensii si
sanatate. De exemplu, Mutualite Francais reuneste sub acelasi acoperis aproximativ 3.000 de intreprinderi mutuale
10
in sectorul sanatatii, care acopera 36 de milioane de asigurati si are aproape 55.000 de angajati .

9 The Social Enterprise Coalition UK http://www.socialenterprise.org.uk/

10

http://www.la-france-mutualiste.fr/

23

O alta asociatie (Grouping of Mutual Insurers) reuneste 18 de case de asigurare de ajutor reciproc care sunt
reprezentante ale 17 milioane de asigurati, 50% a asigurarilor de locuinta si automobile, si au un personal de 26.000
11
de persoane . In plus, functioneaza aproximativ 900.000 asociatii care variaza de la mici asociatii in aria timpului liber,
pana la mari ONG-uri. Se administreaza aproximativ 15 miliarde de euro si, in total, sunt angajate 1,2 de milioane de
12
persoane .
In Franta a fost infiintat Ministerul Economiei Sociale al carui scop principal consta in monitorizarea functionarii
organizatiilor de ajutor reciproc, cooperatiste si asociative si in asigurarea relatiilor comerciale corecte, astfel incat sa
se realizeze dezvoltarea economiei sociale.
Institutionalizarea Societatii Cooperative de Interes Colectiv [Socit Cooperative dIntrt Collectif (SCIC) ], prin
Legea din anul 2001, a constituit un pas semnificativ pentru dezvoltarea intreprinderilor sociale in Franta.
2.3.3. . Italia
In Italia, asociatiile si alte forme de intreprindere sociala au o traditie pe termen lung care se reflecteaza si in existenta
legislatiei de sprijin care este favorabila pentru economia sociala. Asociatiile s-au dezvoltat in principal, la sfarsitul
deceniului 1970 care a fost o perioada de performanta economica negativa si de somaj cu rata ridicata, in timp ce
numarul acestora a crescut in mod constant pe tot parcursul deceniului 1980, deoarece somajul si, in special, somajul
tinerilor avea inca o rata inalta. Cu toate acestea, cel mai mare impuls pentru dezvoltarea asociatiilor sociale italiene a
fost dat in anul 1991, cand a fost aprobata o noua lege care recunostea statutul juridic si determina conceptul si
functionarea intreprinderilor sociale. De atunci, asociatiile sociale reprezinta un factor principal in furnizarea serviciilor
sociale in colaborare cu administratia publica locala. Multe dintre aceste asociatii, furnizeaza servicii sociale, desi o
sectiune dezvoltata in mod rapid, se implica in promovarea integrarii pe piata muncii, sprijinand persoanele cu
deficiente de invatare si alte categorii de persoane excluse de pe piata muncii.
Cresterea numarului acestor doua tipuri de asociatii sociale este impresionanta pe parcursul ultimelor trei decenii. In
anul 1985, de la 650 au crescut la 4.000 - 5.000 la mijlocul deceniului 2000. Intr-adevar, conform rezultatelor de
cercetare, numarul asociatiilor din Italia a crescut, in medie, cu 60% fata de perioada de sase ani, respectiv 1990-96.
In timp ce cresterea in acest sector, gama furnizarii de servicii si contributia la realizarea integrarii pe piata muncii,
reprezinta dimensiuni importante, la fel de surprinzator este si faptul ca sumele recompenselor in asociatiile sociale se
afla la un nivel foarte satisfacator. Peste 40% dintre persoanele defavorizate angajate in asociatiile sociale care vizeaza
integrarea pe piata muncii au salarii care sunt doar putin mai scazute decat media, si mult mai inalte decat cele ale
salariatilor din alte ocupatii.
De asemenea, in conformitate cu datele dintr-un alt studiu, peste 50% dintre persoanele care au s-au ocupat in
asociatii de integrare pe piata muncii, in continuare, si-au gasit un loc de munca permanent in cadrul altor institutii.
De asemenea, acelasi studiu a prezentat ca pentru formarile si subventiile care au fost acordate acestor asociatii,
costul a fost supra-acoperit si, esential, se reintorcea la stat, prin intermediul taxelor mai inalte si al altor contributii. In
plus, se apreciaza ca aproximativ 20.000 dintre persoanele cu dizabilitati sunt angajate in asociatiile sociale.

11

http://www.gema.fr/

12

http://www.cpa.asso.fr/

24

Media de ocupare ajunge la 25 de persoane pe asociatie. In Italia, numarul persoanelor care lucreaza in asociatii
reprezinta 80% din angajatii in organizatii similare din intreaga UE.
Dezvoltarea intreprinderilor sociale in Italia se imbina strans cu istoria tarii, modul in care a fost organizat si
functioneaza sistemul de privilegiat si rolul traditional al organizatiilor non-profit. Interventia administratiei publice
locale in protectia sociala, dupa razboi, a fost importanta, desi s-a concentrat, mai mult, pe distribuirea indemnizatiilor
economice decat pe furnizarea serviciilor sociale, unde aici dominant era rolul familiei. Astfel, functionarea privilegiata
a fost secundara fata de rolul altor institutii. In ultimii ani, aceasta situatie s-a schimbat in Italia de Nord, deoarece a
existat o schimbare mai aproape de tendintele dominante din Europa Occidentala si economia acesteia s-a
transformat, deoarece importanta agriculturii s-a redus si a fost inlocuita de adoptarea unei economii moderne postindustriale. Cu toate acestea, Italia de Sud adopta inca o abordare mai conservatoare si traditionala, in care familia isi
sprijina membrii.
Prin urmare, rolul adminsitratiei publice locale si a cooperativelor sociale in furnizarea ingrijirii si a altor servicii sociale
este mai mic in sudul tarii decat in nord. Singurele servicii sociale care se furnizeaza, dupa razboi, de catre autoritatile
locale, sunt educatia si ingrijirea sanatatii. Insa sectorul non-profit a activat mai mult pentru a cere furnizarea de
servicii sociale mai bune. In multe cazuri, dupa deceniul 70, municipalitatile au raspuns prin incheierea de contracte
cu intreprinderile sociale, asociatiile sociale si asociatii de voluntariat, in vederea furnizarii serviciilor sociale. Acest
fapt a fost considerat de catre autoritatile locale ca un mod viabil, din punct de vedere economic, de distribuire a unor
servicii sociale mai bune, fara a fi necesara recrutarea mai multor functionari publici.
Multe dintre cooperativele sociale care au aparut in urma acestui proces isi au radacinile in sectorul voluntarismului.
In multe cazuri, motivatia pentru aceste grupuri de voluntariat a fost puternic religios. Catoliscismul a reprezentat
factorul principal in crearea si dezvoltarea infrastructurii de cooperare a tarii. Cooperativele sociale, initial, s-au legat
mai mult de Italia de Nord decat de cea de sud si sunt mai obisnuite in nord. Ca si factorii culturali mentionati mai sus,
dinamica antreprenoriala este mai puternica in nord, precum este si capitolul social, in conceptul non-familial mai larg.
Studiul a relevat existenta unei corelari semnificative intre procentele inalte de participare a cetatenilor in cooperative
in satele din nordul lItaiei, si nivelul, peste medie, de sanatate si satisfactia de care se bucura.

25

In prezent, in Italia functioneaza peste 221.000 de organizatii non-profit, multe dintre acestea coilaboreaza cu
administratia publica locala si constituie sectie a retelei furnizoare de servicii sociale. Cu 3,2 de milioane de voluntari,
furnizeaza in special ajutor social si ingrijire de sanatate si 12,9% dintre acestea primesc finantare publica.

26

Referitor la cadrul institutional se evidentiaza ca intreprinderile sociale sub forma de cooperative sociale au fost
institutionalizate prin Lege in anul 1991, in timp ce in anul 2005 a fost votata o noua lege privind reglementarea
intreprinderilor sociale. Mai precis, in L. 381/1991 sunt stipulate doua forme de cooperative sociale (Cooperativa
Sociali): cooperativele sociale de tip A si de tip B. Cooperativele sociale de tip A vizeaza furnizarea bunurilor si a
serviciilor in sectoarele de bunastare si sanatate, pentru persoanele defavorizate, dezvoltand, in primul rand, activitati
non-comerciale si acoperind nevoi sociale. Cooperativele sociale adminsitreaza centre de ingrijire sociala, pensiuni,
servicii de ajutor la domiciliu, etc., si se bazeaza pe filosofia de catolicism social si a darului fara schimb de cadouri.
Cooperativele sociale de tip B constituie in primul rand intreprinderi sociale de incluziune (ESI) cu scop economic. De
asemenea, se denumesc si coperative sociale de solidaritate, cu scop de incluziune prin intermediul muncii si vizeaza
integrarea pe piata muncii si incluziunea sociala a persoanelor defavorizate sau marginalizate. Acestea au o
functionare atat sociala cat si productiva. De interes deosebit este organizarea cooperativelor sociale in retele care
actioneaza in solidaritate si au ca strategie dezvoltarea dinamica: se organizeaza in cansortii fie nationale, fie locale.
Cooperativele sociale sunt mecanisme de dezvoltare socoala, adaptate la diferitele nevoi ale diverselor grupuri de
populatie (utilizatori, membri si angajati) si urmeaza principiile cooperatiste de democratie, de participare si
functionarea acestora este considerata foarte eficienta. Intr-adevar, este foarte caracteristic faptul ca afecteaza si
legislatia altor state membre (de exemplu, a Greciei - Legea 2916/1999 privind Cooperativele Sociale cu
Responsabilitate Limitata si a Frantei - Legea 2001 pentru Societatea Cooperativa cu Scop Social SCIC). Pe de alta
parte, ca intreprindere sociala (Enterprisa Sociali), reglementata de Legea 118/2005 si Decretul legislativ 155/2006, se
stabileste oricare forma juridica de asociatie a persoanelor, corporatie, institutie, cooperativa, etc., in sectorul privat,
care vizeaza activitatea constanta si economica in sectoarele de productie si de furnizare a bunurilor si a serviciilor de
caritate pentru interesul public. Intreprinderea sociala, cu alte cuvinte, reptrezinta o persoana juridica fara scop
patrimonial care produce bunuri destinate nu numai membrilor colaboratori (Lamiceli, 2006) si se refera la
urmatoarele domenii: ajutor social, asistenta medicala, educatie, formare profesionala, protectia ecositemului si a
mediului, valorificarea patrimoniului cultural, precum si activitati ale retelelor si organizatiilor care colaboreaza cu
intreprinderi sociale. In cele din urma, titlul de intreprindere sociala poate fi dobandit si de organizatiile care activeaza
in incluziune prin intermediul muncii, precum si grupuri de persoane care lucreaza si sunt defavorizate sau au
dizabilitati.

27

2.3.4. Suedia
Termeni cum ar fi intreprinderea sociala nu au avut un uz comun in Suedia, pana relativ recent. In ultimii ani, din ce in
ce mai mult se dezvolta o preocupare privind rolul economiei sociale in cadrul sistemului de protectie sociala. Datorita
introducerii relativ recente, a acestui termen de intreprindere sociala in limba suedeza, este inca neclar daca si in
practica, diferitele organizatii au contribuit la economia sociala, de acum multi ani. In aceasta perioada, economia
sociala este utilizata pentru a descrie multe si diverse activitati care sunt asumate de organizatii cum ar fi asociatiile,
cooperativele angajatilor si cooperativele de consum. In acest context, exista acordul ca economia sociala a rezultat in
urma nevoilor comunitatii, in opozitie cu nevoile intreprinderilor, oferind un punct de vedere, bazat pe o viziune, la
diversitatea si consolidarea utilizatorilor si a societatii.
Pe parcursul deceniului 1980, in Suedia s-a dezvoltat o miscare in favoarea cooperativelor, cu scop de consolidare a
tinerilor someri si a persoanelor cu deficiente mintale, astfel incat sa isi asume activitati economice si sa se reintegreze
pe piata muncii. Imboldul a fost dat de catre angajatii in serviciile de sanatate, care cautau noi solutii la problemele
existente si au dezvoltat o activitate antreprenoriala bazata pe structurile cooperativelor de munca.
Interesul pentru economia sociala a coincis, in special, cu criza economica din deceniul 1990 care a avut ca rezultat
aparitia unui unei inalte rate de somaj si agravarea situatiei in sistemul de asigurare sociala. Deteriorarea unor sectii
ale sectorului public a condus la neincredere, in ceea ce priveste posibilitatea sectorului public sa garanteze servicii
sociale de inalta calitate si accesibile din punct de vedere economic. Astfel a rezultat un decalaj intre cerintele pentru
servicii sociale si ale unui sector public in declin, cu consecinta ca majoritatea cetatenilor sa caute modalitati
alternative de organizare a bunastarii. De exemplu, din momentul in care administratiile publice locale la mijlocul
deceniului 1980 nu au raspuns la nevoia de creare a gradinitelor, parintii s-au unit si au creat centre cooperative de
ingrijire pe durata zilei. Aceasta actiune s-a extins rapid si a condus la in sistem important de ingrijire a copiilor,
administrat de comunitate.
In anul 1992, o lege privind ofertele sectorului public a permis sectorului privat sa isi asume furnizarea anumitor
servicii. Aceasta tendinta de privatizare a condus la infiintarea intreprinderilor sociale in Suedia. Functionarea acestora
s-a bazat pe valorile cetatenilor si ale societatii, atat ca receptori, cat si ca producatori ai serviciilor. Termenul de
economie sociala a devenit identic cu notiunea de miscare sociala si de sector non-profit. Acest fapt evidentia si
definitia data de catre grupul de lucru in ceea ce priveste economia sociala sustinuta de guvern in anul 1999 si
conform careia economia sociala se refera la activitati antreprenoriale care, in primul rand, au un obiectiv comun, se
bazeaza pe valori de democratie si sunt independente de sectorul public. Aceste activitati sociale si economice de
afaceri, si le asuma, in special, asociatiile, cooperativele, institutele si organizatii similare. Intreprinderile din economia
sociala au un scop public sau isi propun interesul membrilor acestora si nu urmaresc profitul.
13

Situatia din cel de-al treilea sector, in Suedia, cu privire la numere, este urmatoarea: Exista aproximativ 200.000 de
cooperative, intreprinderi sociale, institute, asociatii si alte organizatii similare. Aproximativ 40.000 de organizatii sunt
inregistrate in economia sociala, 50% dintre acestea dispun de personal remunerat, in timp ce restul se bazeaza pe
munca voluntara. In jur de 3 milioane de persoane se ocupa in mod voluntar in institute, organizatii caritabile, etc.
In plus, 200.000 de persoane se ocupa in economia sociala, al carei exercitiu de afaceri atinge 12 de miliarde de euro.
Noua din zece suedezi este membru al unei asociatii sau al unei cooperative. Munca non-profit in asociatii este

13

http://socek.se/swedef

28

echivalenta cu 300.000 de locuri de munca cu norma intreaga, fapt care corespunde la forta de munca a 10 dintre cei
mai mari angajatori din sectorul privat din Suedia. Cu termeni economici, munca non-profit atinge 7,7 de miliarde de
euro. 10% dintre centrele zilnice de ingrijire a copiilor, dintre centrele de ocupare creativa, etc., in Suedia,
functioneaza ca asociatii ale parintilor, cooperative ale personalului, corporatii sau institute. In cele din urma,
corporatiile functioneaza 55% dintre instalatiile sportive.

2.4. Cazul Greciei

In cazul Greciei apare o intarziere semnificativa, in ciuda faptului ca slabiciunile traditionale ale societatii civile si lipsa
de initiative de dezvoltare locala, au inceput, in mod treptat, sa fie depasite. Economia sociala joaca un rol tot mai
important in viata sociala, economica si politica a tarii. Piata, statul si familia nu mai reprezinta singurii furnizori de
ocupare, ingrijire, servicii sociale, protectie sociala si de mediu, educatie, etc. Societatea civila devine, in mod treptat,
un partener egal. Afecteaza si, concomitent, este afectata de economie, societate, cultura si politica si apare aproape
ca interlocutor egal cu guvernul. Catalizatorul pentru aceasta evolutie este un factor extern: Uniunea Europeana. In
cadrul strategiilor europene pentru ocupare si incluziune sociala, precum si in cadrul programelor si actiunilor
europene, au fost promovate initiative importante de actre institutiile din economia sociala. Pe de alta parte, in ciuda
exemplelor pozitive si bune, constatarea generala cu privire la Grecia este ca al treilea sector, este inca slab, in timp ce
opinia comuna este ca economia sociala prezinta o dezvoltare retardata si nu este in masura sa urmareasca evolutiile
din alte tari europene.
Din ce motive se intampla acest fapt ?
In primul rand, lipseste un cadru institutional unitar pentru reglementarea constituirii intreprinderilor sociale, precum
si un sistem integral de sprijin pentru antreprenoriatul celui de-al treilea sector. In plus, economia sociala in Grecia in
perceptia cetatenilor a fost identificata in mare masura cu cooperativele agricole pentru care opinia publica era
negativa datorita problemelor administrative si economice aparute. Un al treilea aspect negativ a fost lipsa de
incredere privind initiativele de stat, chiar limitate, pentru consolidarea celui de-al treilea sector, fiind dat ca in trecut,
mediul economiei sociale si al cooperativelor au fost folosite in scop partinitor.
Extinderea intarziata, caracterul si diferitele modele de dezvoltare ale intreprinderilor sociale in Grecia, au fost
influentate in mod negativ de anumiti factori specifici cum ar fi de exemplu, rolul familiei. Traditia de familie cu sfera
larga de actiune, a fost pana recent puternica si membrii acesteia gaseau in cadrul familiei, nu numai sprijin
sentimental insa si economic. Posibilitatile sociale, educationale si profesionale ale unei persoane se coreleaza in mare
masura cu puterea familiei sau ale neamurilor. In conditiile curente am putea sustine ca un nivel inalt de incredere a
existat in cadrul familiei, in timp ce sentimentul de exploatare si de concurenta ilegala a fost difuzat in afara acesteia.
Grecii nu au fost sprijini traditional in comunitate. In acest context, poate fi inteles de ce cooperativele agricole nu
aveau in vedere dezvoltarea locala sau mai larga, cum ar fi cazul Frantei, unde asociatiile agricole aveau orientari
sociale si de dezvoltare, mai extinse.
De asemenea, modelul grec de stat central de dezvoltare si lipsa unui mediu institutional avantajos, au limitat
aparitia activitatilor societatii civile. Sfera publica a predominat fata de cea privata, atat in domeniul social cat si in
domeniul aferent pietei. Existenta relatiilor de client a condus la un anumit tip de integrare a persoanelor in sistemul
politic, rezultatul fiind ca societatea civila sa nu se dezvolte suficient si diferitele organizatii de reprezentare a
intereselor economice sa continue sa depinda, in mare masura, de stat. Activarea partizana in spatii politice care, de
obicei, sunt acoperite de miscari sociale, lipsa de legalizare a multor organizatii si miscari sociale, slabiciunea acestora

29

de a exercita presiuni eficiente astfel incat sa devina parteneri de negociere a intereselor, cu statul, fragmentarea
intereselor individuale, insemnand integrarea multipla si concomitenta a subiectilor in diferite functii profesionale si
straturi sociale, etc., constituie unele dintre motivele datorita carora organizatiile din al treilea sector, din Grecia, nu sau dezvoltat suficient.
Cu toate acestea, in ultimii ani, situatia pare a se schimba, deoarece se observa o crestere a numarului de institutii
non-profit in sectorul privat, cum ar fi societatile non-profit, asociatiile si organizatiile asociative. Aceasta schimbare
este legata de modificarile care au intervenit in cadrul socio-economic mai larg al tarii. De exemplu, aplicarea
politicilor fiscale stricte si restrictive, in ultimii ani, a condus la limitarea politicii sociale de stat si la cautarea unei
solutii alternative, care pare a fi oferita de al treilea sector.
In plus, retelele informale de familie, nu mai sunt in masura sa ofere sprijinul pe care il asigurau pentru membrii lor in
trecut, datorita transformarilor care au loc in formele de familie si care se coreleaza cu noile conditii existente in viata
de zi cu zi a persoanelor umane. In al treilea rand, limitarea statului bunastarii in combinare cu extinderea
fenomenelor de excluziune sociala si a saraciei, inseamna ca o parte importanta a populatiei nu este in masura sa
ajunga pe piata in vederea acoperirii nevoilor specifice, rezultatul fiind asumarea din partea acesteia a eforturilor
colective.
In al patrulea rand, fenomenele de dezindustrializare au creat incubatoare de somaj, rezultatul fiind slabirea de
productie si criza economica a intregilor regiuni. In al cincilea rand, participarea tarii in UE a afectat-o, in ceea ce
priveste aplicarea politicilor si a programelor, configurate si promovate la nivel European. Acest efect a fost
semnificativ, in special, in ceea ce priveste finantarea pentru acoperirea initiativelor care vizau consolidarea
comunitatii locale si combaterea somajului si a excluziunii sociale prin intermediul dezvoltarii economiei sociale.

Caracteristicile intreprinderilor sociale in Grecia

14

Datele care rezulta in urma unei cercetari recente la nivel national (Geitona s.a. 2005) , pentru determinarea
impactelor sectorului economiei sociale asupra pietei muncii si a contributiei acestuia la ocuparea remunerata si
neremunerata in Grecia, ne permit o conturare initiala a profilului economiei sociale in tara (Sakellaropoulos &
Oikonomou 2007).
Majoritatea institutiilor de economie sociala se implica in sectorul de sanatate si a ingrijirii sociale, in timp ce o parte
mai mica dezvolta activitati culturale si de mediu. Cu toate acestea, pare a domina existenta activitatilor multiple. Pe
baza acestei observatii, se pot distinge doua grupuri : primul include sanatatea, ingrijirea sociala si activitatile
antreprenoriale si al doilea include activitati culturale si de mediu, educatie si sport. Obiectivele specifice ale
organizatiilor, in ordine de prioritate, este protectia mediului, sprijinirea dezvoltarii locale si combaterea inegalitatilor
socio-economice. Urmeaza crearea noilor locuri de munca si cresterea ocuparii.

14

Cercetarea lui Geitona s.a. (2005) a fost realizata pentru o sectiune de 89 de institutii de economie sociala,
care includeau asociatii, organizatii de voluntariat, ONG-uri, case de ajutor reciproc, cooperative, organizatii de
caritate si intreprinderi sociale.

30

Sectorul economiei sociale este guvernat de unitati mici si foarte mici. Un procent de 65% dintre institutii au sub 50 de
membri, in timp ce 15,3% au peste 500 de memri. Aceasta categorie include casele de ajutor reciproc si cooperativele.
Organizatiile la nivel international sunt doar un mic procent din total.
Aproximativ jumatate dintre institutii au fost create pe durata ultimului deceniu. In mare masura acest fapt a fost
posibil datorita dispunerii de fonduri comunitare (Fondul Social European, Cadrul de Sprijin Comunitar) pentru
sectorul de sanatate si ingrijire sociala. Stimulente economice au fost oferite, de asemenea, de catre guvern, in timp
ce perspectivele pentru dezvoltarea acestora in continuare, prin intermediul contractelor intre stat si ONG-uri, au
ajutat la crearea unora noi, precum si la promovarea institutiilor de economie sociala.
Cele mai multe institutii de economie sociala au o colaborare stransa intre ele, in vederea indeplinirii obiectivelor
acestora, precum si cu institutiile publice implicate in domeniu. Cu toate acestea, majoritatea institutiilor nu sunt
satisfacute de aceasta colaborare. Considera ca obstacolele cele mai importante in efortul lor de a-si exinde
activitatile, sunt de natura economica (cum ar fi disponibilitatea limitata de resurse si dificultatea de asigurare a
subventiilor de stat).
In afara de cercetarea mentionata mai sus, in ultimul deceniu, o serie de studii au incercat sa exploreze domeniul in
Grecia, vizand clarificarea conceptuala a domeniului de economie sociala si determinarea formei organizatiei si a
activitatilor institutiilor care sunt cuprinse in acest domeniu (de exemplu, Chrysakis, Ziomas, Karamitopoulou,
Chatzantonis 2002). Institutiile de baza din al treilea sector, in Grecia, par a fi cooperative, case de ajutor reciproc
auto-administrate, organizatii de voluntariat si ONG-uri sub forma de asociatii, cluburi, societati civice nonprofit,
fundatii de caritate, asociatii de personae fizice, etc. Cu alte cuvinte, iau o forma juridica diferita si activeaza la nivelul
comunitatii locale sau la nivel national si in domenii cum ar fi cultura, educatia, mediul, calitatea vietii, sportul si
furnizarea serviciilor de sanatate si de asistenta sociala.
O sursa importanta de obtinere a informatiilor legate de economia sociala in Grecia, dupa anul 2000, au constituit si
rezultatele dezvoltate in cadrul celor doua cicluri de aplicare ale Initiativei Comunitare EQUAL. Pe baza acestei
initiative s-au dezvoltat Retelele Nationale Tematice pentru Economia Sociala in cadrul carora au participat
Parteneriate de Dezvoltare, alcatuite din institutii care implementau actiuni pentru dezvoltarea economiei sociale si a
intreprinderilor sociale.
Din aceasta experienta rezulta ca modelele de intreprinderi sociale care functionau in Grecia, au urmat atat formele
traditionale de infiintare, cum ar fi asociatia sau societatea civila non-profit, cat si forme mai moderne cum ar fi
franciza sociala si incubatorul de intreprinderi. Mai precis, in Grecia, exista urmatoarele forme de intreprinderi sociale:
A) Asociatia
Istoric, asociatiile in Grecia constituie cea mai comuna forma de intreprindere sociala. In special, acestea sunt
asociatii agricole feminine cu caracter comercial, care sunt strans legate de dezvoltarea activitatii productive locale,
economie de familie si artizanat, oferind locuri de munca pentru femeile din zonele rurale, unde oportunitatile de
ocupare sunt limitate. In prezent, in Grecia functioneaza peste o suta de asociatii feminine.
B) Societate cu Raspundere Limitata (S.R.L.)
In Grecia functioneaza un mare numar de S.R.L.-uri de profit. Insa, infiintarea S.R.L. sub forma de intreprinderi sociale,
este o evolutie recenta care se leaga de activitatile dezvoltate in cadrul Initiativei EQUAL pe parcursul perioadei 20012005. Principala caracteristica a acestor societati este participarea semnificativa a adminsitratiei publice locale si a

31

partenerilor sociali la capitalul societar si faptul ca angajeaza, exclusiv, persoane care apartin grupurilor social
vulnerabile.
C) Asociatie Sociala cu Raspundere Limitata (A.S.R.L.)
A.S.R.L.-urile au fost institutionalizate in anul 1999. Forma lor deosebita se leaga de faptul ca reprezinta unitati
productive si comerciale care pot activa in orice activitate economica si in cadrul carora se ocupa minim 1/3 dintre
persoanele cu boli mintale. In acest mod detin un rol triplu: ofera reabilitare sociala, ofera activitate profesionala si
asigura persoanelor cu probleme psiho-sociale, o suficienta economica. Astazi, in Grecia functioneaza aproximativ 70
A.S.R.L.-uri.
D) Societate civila non-profit
Caracteristica principala a societatilor civile non-profit este non-distribuirea profiturilor pentru parteneri, insa
reinvestirea acestora in societate. Acest model de societate s-a dezvoltat in Grecia, pe parcursul deceniului 1990, in
principal, in legatura cu furnizarea serviciilor sociale. Constituie forma de baza pe care o iau activitatile economice ale
persoanelor cu dizabilitati.
E) Corporatie
Corporatiile constitue asociatii de persoane care isi propun scopuri non-profit. Obiectivul acestora este oferirea
protectiei sau a sprijinului moral si material pentru persoane sau grupuri de persoane care se afla in situatii precare.
Cu alte cuvinte, furnizeaza servicii sociale pentru segmente de populatie socialmente vulnerabila. Caracterul nonprofit nu inseamna ca exclude asumarea activitatilor in scop economic mai larg, precum se intampla cu asociatiile
profesionale sau casele de ajutor reciproc.
F) Fundatie caritabila
Fundatia caritabila este infiintata pe baza existentei patrimoniului care isi propune servirea scopurilor sociale in
conformitate cu vointa fondatorului. In cazul de fata, dispunerea proprietatii privat isi propune servirea obiectivelor
de bunastare. In Grecia functioneaza destule fundatii de caritate care servesc anumite grupuri de populatie, accentul
fiind pus pe copii si persoane varstnice.

G) Model de franciza sociala (Social Franchising)

Acest model se bazeaza pe functionarea unei intreprinderi-mama care coordoneaza, indrumeaza si sprijina din punct
de vedere antreprenorial, activitatilor unei retele de intreprinderi sociale care reprezinta intreprinderi comune ale
fondatorilor lor, pe baza de egalitate. Aceste intreprinderi sociale activeaza in sectorul de productie, standardizare si
comert al produselor ecologice, traditionale si alternative si isi propun dezvoltarea antreprenoriatului tinerilor someri
si al persoanelor cu dizabilitati in miscare.
H) Modelul incubatorului de intreprinderi (Business Incubator)
Aceste intreprinderi isi propun sa sprijine crearea si functionarea noilor intreprinderi sociale sau reordanizarea
intreprinderilor care deja functioneaza, astfel incat, in continua, sa devina viabile si independente. Un astfel de
exemplu de incubator de intreprinderi a fost si Parteneriatul de Dezvoltare SYN INTREPRINZAND pe baza caruia s-a

32

infiintat parcul institutional de comert al produselor ecologice si traditionale, care include 15 intreprinderi, centru
antreprenorial care ofera servicii pentru persoane aflate in somaj si antreprenori candidate, precum si inspectie de
birou si certificare a produselor ecologice.
In ceea ce priveste experienta greceasca se precizeaza ca, in ciuda pasilor pozitivi realizati in ultimii ani, in total, spatiul
economiei sociale in Grecia se afla inca intr-o etapa de experimentare si cautare a identitatii. Indicativa a situatiei este
ca inca nu au fost rezolvate problemele institutionale, juridice, fiscale si financiare, statul nu a determinat clar relatia
sa cu intreprinderile sociale, nu au fost dezvoltate suficient institutionalizarile de suport si nu exista o coordonare
generala a activitatilor in domeniu. Aceasta situatie inca ridica intrebari cu privire la evolutiile viitoare si creaza
provocari serioase in ceea ce priveste conditiile necesare in care economia sociala sa reprezinte parghia dezvoltarii
economice si sociale in Grecia.
2.5. Constatari
Precum a rezultat din prezentarea anterioara, exemplele formelor de economie sociala si ale intreprinderilor sociale
difera de la o tara la alta. Acest fapt se leaga de cadrul social, cultural, politic si institutional, configurat in fiecare
societate.
In Europa, conceptul de intreprindere sociala a aparut pentru prima data la inceputul deceniului 1990, in urma unui
impuls deosebit care a avut loc in Italia. Cooperativele sociale au rezultat ca raspuns la nevoile, insuficient acoperite
de catre serviciile publice. Intr-o a doua faza, cercetatorii europeni au observat existenta unor initiative similare, desi
intr-o masura mai mica, si in alte tari din Europa.
La inceputul deceniului 2000 s-a observat o alta accelerare a procedurilor, atunci cand Marea Britanie a demarat la
constituirea Unitatii Intreprinderilor Sociale in scopul imbunatatirii informarii si a cunoasterii, in ceea ce priveste
economia sociala si extinderea functionarii acesteia in toata tara.
In acest context, initiativele Uniunii Europene vizeaza identificarea si evidentierea bunelor practici intre tarile
membre. In cadrul redefinirii relatiilor de public, ale sectorului de profit si de voluntariat, apare o tendinta care sustine
ca sectorul economiei sociale constituie, deja, o mare industrie la nivel international, insa, concomitent poate si
trebuie sa reprezinte o noua piata emergenta.
2.6. Economia sociala la alte lungimi si latimi
In ciuda faptului ca la scara mondiala si in special in tarile dezvoltate, economia sociala si, mai ales, diversele forme ale
intreprinderilor sociale constituie sector nou si inovativ al economiei cu exemple ce se refera la o mare gama de
activitati si servicii, nu ne vom extinde in acest domeniu in cadrul acestui modul educational. Cu toate acestea,
deoarece ar fi o mare omisiune sa nu ne referim la alte tari, se propune vizionarea urmatoarelor filme de scurt metraj
din diferite tari, ce se refera la experiente si bune exemple ale intreprinderilor sociale.
A) Social Entrepreneurs: Pioneering Social Change. In acest de scurt metraj puteti viziona pe Muhammad Yunus sa
vorbeasca despre experienta lui Grameen Bank in Bangladesh precum si despre modul prin care, unele persoane au
putut scapa de cercul vicios al saraciei, avand numai 27 de dolari.
http://www.youtube.com/watch?v=jk5LI_WcosQ

33

B) Site-ul lui Skoll Foundation in cadrul caruia puteti viziona filme care au ca subiect organizatii axate pe profit, din
toata lumea (de exemplu, Afganistan, Brazilia, iNdia, Iordania, Cambodgia, Kenya, Pakistan, Paraguay, Peru, etc.) care
se ocupa ce teme legate de mediu, salvarea ecosistemelor, reciclare, educatie, modalitati alternative de finantare a
intreprinderilor
mici,
etc.,
si
isi
impartasesc
experientele
si
succesele
in
sectorul.
http://www.skollfoundation.org/skoll-entrepreneurs/
C) Social Entrepreneurship: Creating Change in care il puteti viziona pe profesor si autorul cartii How to change the
world. Social Entrepreneurs and the power of new ideas, David Bornstein, sa vorbeasca despre antreprenoriatul social
si economia sociala.
http://www.youtube.com/watch?v=r4ECkTKXHao&feature=related
D) Not just a piece of cloth: In acest film il puteti vedea pe Anshu Gupta, fondator al Goonj - centru de reciclare care
functioneaza pe baza de voluntariat in Noul Delhi, sa vorbeasca despre reciclarea hainelor inutile si transformarea
acestora in genti scolare, serviete, precum si in alte tipuri de haine pentru persoanele sarace din India.
http://vimeo.com/3357538

3. Economia sociala intr-un nou stat membru al Uniunii Europene: cazul Romaniei
3.1. Date introductive
Datele prezentate in acest modul edcational se bazeaza pe informatii care au rezultat in cadrul studiului Comisiei
15
Europene cu titlul Study on Practices and Policies in the Social Enterprise Sector in Europe , ce se referea la analiza
sectorului economiei sociale in 31 de tari europene: cele 27 state membre ale Uniunii Europene, Islanda, Norvegia si
Turcia. Studiula fost elaborat de Institutul de Cercetari pentru Mici Intreprinderi din Austria (Austrian Institute for SME
Research) in colaborare cu TSE Entre, Turku School of Economics din Finlanda.
Conform studiului, nu exista o definitie privind intreprinderile sociale in Romania. Cu toate acestea, in ultimii ani, atat
soceitatea civila cat si guvernul au inceput sa examineze conceptul de intreprindere sociala, valorificand defintia data
de Ministerul Comertului si Industriei din Marea Britanie (2002). Potrivit acestei definitii "intreprinderea sociala, in
primul rand, are scopuri sociale, profiturile acesteia sunt reinvestite, in principal, in activitatea economica sau in
comunitate si nu sunt valorificare pentru maximizarea profitului propriu al intreprinderii sau a proprietarilor acesteia".
Mai aproape de aceasta definitie si de perceperea privind intreprinderile sociale, se afla ONG-urile in Romania.
Diferenta de baza intre ONG-uri si intreprinderile sociale consta in faptul ca activitatile economice directe ale ONGurilor sunt abordate ca activitati secundare, precum si in faptul ca ONG-urilor le este dificil sa le finanteze. Partea
principala veniturilor a ONG-urilor provine de la sponsori, donatori, sau subventii, si, in al doilea rand, din activitati
economice.

15

Study on Practices and Policies in the Social Enterprise Sector in Europe , Final Report , Submitted by: Austrian
Institute for SME Research and TSE Entre, Turku School of Economics, Finland - Vienna, June 2007

34

3.2. Sectorul intreprinderilor sociale in Romania

La nivel national, datele aferente persoanelor juridice fara scopuri patrimoniale, sunt administrate de Ministerul
Justitiei prin intermediul registrului aferent. Cu toate acestea, datorita lipsei de date statistice, informatiile cu privire
la ONG-uri sunt insuficiente.
In aprilie 2006 a fost publicat decretul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si al Familie, privind crearea unui unic
registru electronic national pentru serviciile sociale si furnizorii de servicii sociale (Decret nr. 280/2006).
Conform diverselor surse (Civil Society Development Foundation, 2002), numarul de ONG-uri in Romania este de
aproximativ 30.000, ritmul anual de dezvoltare fiind de 10%. Dintre acestea, aproximativ 5.000 - 7.000 sunt active. Si
dintre acestea, aproximativ 1/5 (18% cu 19%) se ocupa cu servicii sociale, in timp ce aproape 6% se ocupa cu
dezvoltarea economica si sociala si sub 2% cu actiuni de caritate si de voluntariat. Sectorul non-profit este, in primul
rand, civil, iar ONG-urile care activeaxa in regiuni rurale reprezinta 10% - 14% din total. Mare este si raspandirea
geografica a ONG-urilor: in zona de S-E al tarii, initiativele cooperativiste si non-profit sunt extrem de limitate, iar in
zona Bucurestiului si a Transilvaniei sunt extrem de dese.
Exista diverse forme de intreprinderi care, intr-un mod, se subordoneaza definitiei mentionate anterior. Totalul
intreprinderilor vizeaza protectia sociala chiar si in cazuri in care nu indeplinesc cele trei caracteristici necesare (scop
social, spirit antreprenorial, distributie non-profit). Cu toate acestea, organizatiile care raspund definitiei privind
intreprinderea sociala, sunt asociatii non-profit, social orientate, fundatii si federatii.

Guvernul Romaniei a creat un fond de asistenta sociala prin L. 129/1998 privind constituirea, organizarea si
functionarea Fondului Roman de Dezvoltare Sociala. Acest fond este ONG cu personalitate juridica si este monitorizat
de catre guvern. Fondul cofinanteaza programe care sunt puse in aplicare de catre persoanele direct interesate.
Atunci cand este necesar, fondul ofera asistenta rehnica si servicii de consultanta pentru programe si angajatiicandidati. Cand se furnizeaza finantare de catre fond, pentru a se semna contractul aferent, institutia finantata de
catre fond trebuie sa se inregistreze ca persoana juridica intr-una dintre formele recunoscute de lege si sa se
conformeze la specificatiile programului aprobat de catre fond. Subventiile sunt acordate direct grupului/comunitatii
tinta sau unei institutii de tip umbrela care poate fi, fie ONG, fie institutie a administratiei publice locale. Acest fapt
nu inseamna ca dupa inregistrarea in registre, totalul intreprinderilor se incadreaza in categoria intreprinderilor
sociale. Cu toate acestea, statul considera ca prevenirea somajului reprezinta, de asemenea, un obiectiv social care
este indeplinit de catre intreprinderile sociale. Astfel, marea majoritate a noilor persoane juridice opteaza sa se
inregistreze in cadrul registrelor ca si ONG.
De la crearea fondului de asistenta sociala, in total au fost depuse si evaluate 3.749 de programe. Dintre acestea au
fost finantate 1.085, si anume: 734 pentru infrastructuri, 194 pentru activitati de profit, 141 pentru servicii sociale si
16 pentru programe de continuare (follow-up).
De asemenea, de acum multi ani, functioneaza unitati cooperativiste pentru pesoane cu handicap care ofera locuri de
munca calitative si asistenta medicala. Scopul acestor unitati este de a oferi persoanelor cu handicap, posibilitatea de
a se integra in mod activ in viata economica. In ciuda faptului ca unitatile cooperativiste nu dispun de caracteristicile
sectorului non-profit, au scop social.

35

In conformitate cu datele Consiliului National pentru Intreprinderile Mici

dizabilitati, muncesc in cadrul acestor unitati cooperativiste.

16

aproximativ 3.000 de persoane cu

O ultima categorie a intreprinderilor cu scopuri sociale sunt "intreprinderile protejate". Ne referim la unitati speciale
infiintate de persoane fizice sau juridice care angajeaza persoane cu dizabilitati (cel putin 30% din numarul total de
angajati). Aceste intreprinderi sunt autorizate de catre Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Dizabilitati si pot lua
orice forma juridica, permisa de lege. Se consolideaza din punct de vedere economic de catre institutiile administratiei
publice locale, de catre inspectorate regionale pentru persoanele cu dizabilitati si de ONG-uri care realizeaza actiuni
de asistenta pentru persoanele cu dizabilitati intr-adevar, ONG-urile in cele mai multe cazuri, sunt institutii-umbrela
pentru aceste unitati. De asemenea, prin lege se permite infiintarea unitatilor protejate care nu au statut juridic, ca
sectie de munca pentru persoanele cu dizabilitati in intreprinderi sau ONG in cazul in care persoanele protejate
reprezinta 30% din totalul celor angajati si daca dispun de carti si date distinse. Aceste unitati sau sectii de munca pot
fi: cu scop de profit, sau non-profit. De asemenea, unitatile protejate pot organiza programe de formare pentru
persoanele cu dizabilitati.
In conformitate cu Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Dizabilitati, la sfarsitul anului 2005 au existat 41 de
"unitati protejate" cu 932 de angajati-persoane cu dizabilitati, precum si 11 centre de incluziune-reabilitare cu 1.468
persoane protejate.
Tipurile de intreprinderi, mentionate mai sus, se implica in diverse sectoare economice: prelucrarea lemnului, legume
si fructe, agricultura, constructii, servicii sociale, activitati artistice, etc. De asemenea, diversitatea acestora este mare,
in ceea ce priveste scopurile sociale pe care le au: prevenirea saraciei in regiunile urbane si rurale, dezvoltare durabila
pentru comunitatile defavorizate, prevenirea marginalizarii, dezvoltarea capacitatii institutionale sociale orientate la
nivel local, etc. Grupurile tinta la care se adreseaza, sunt: grupuri care apartin comunitatilor rurale sarace, persoane
sarace de etnie Rroma, precum si alte grupuri etnice, copii abandonati sau orfani, care au crescut in institutiile de
protectie, persoane cu dizabilitati, persoane care traiesc in adaposturi, producatori care traiesc in comunitati sarace
(de exemplu, fermieri, mestesugari, dulgheri, etc.), comunitati izolate.
Precum s-a mentionat mai sus, formarea si actiunile de incluziune a grupurilor tinta, se realizeaza de catre organizatii
non-guvernamentale care, concomitent, functioneaza si ca institutii-umbrela pentru grupuri productive sau organizatii
comunitare. In cazul persoanelor cu dizabilitati, aceasta activitate se realizeaza in cadrul unitatilor protejate care se
coreleaza cu alte persoane juridice sau/si institutii ale adminsitratiei publice locale. De asemenea, ONG-urile ofera
servicii personalizate (asistenta pentru persoanele defavorizate, servicii pentru persoanele in varsta, ajutor la
domiciliu, cazare in pensiuni, etc.).
In cele mai multe cazuri, cu dezvoltarea locala, se ocupa grupurile productive sau organizatiile comunitare, indiferent
de statutul juridic care le reglementeaza sau de statutul juridic al institutiilor sau al organizatiilor cu care colaboreaza
sau se coreleaza.

16

National SME Council (NASMEC) http://www.smibusinessdirectory.com.my/

36

Proiectele la scara mica, referitoare la lucrari de infrastructura, de asemenea, se considera ca au un scop social,
datorita faptului ca sunt necesare pentru comunitate si faciliteaza dezvoltarea unei regiuni si se finanteaza de la
Fondul Roman de Dezvoltare Sociala. Autoritatile locale, in colaborare cu fiecare grup tinta, sunt responsabile pentru
mentinerea si administrarea noilor intreprinderi (pentru lucrari de infrastructuri la scara mica).
In ceea ce priveste domeniul si dimensiunea intreprinderilor, se mentioneaza ca foarte putine ONG-uri cu scop social,
cum ar fi de exemplu, Fondul si ONG-urile care apartin societatii civile, sunt mari. Celelalte intreprinderi sunt, in mare
parte, intreprinderi mici.
Organizatiile non-profit functioneaza din anul 1924 si sistemul de cooperare din anul 1901. Unitatile productive si
organismele sau organizatiile comunitare, sunt foarte recente si, prin urmare, nu au o istorie mare.
3.3. Forma juridica, caracteristici organizatorice, precum si alte caracteristici ale intreprinderilor sociale in Romania
In conformitate cu Ordinul Guvernamental 26/2000, asociatiile si fundatiile sunt persoane juridice non-profit de drept
privat care au ca scop realizarea unui interes general comun, ce se refera la nevoile locale sau la nevoile unui grup.
Asociatiile, fundatiile si federatiile pot dezvolta activitati economice directe cu conditia ca respectivele activitati sa fie
strans legate de obiectivul lor principal. De asemenea, pot dezvolta si activitati indirecte prin intermediul societatilor
pe care le infiinteaza.
Organizatiile non-guvernamentale sunt caracterizate, in primul rand, de faptul ca activitatile lor, in niciun caz, nu
reprezinta obtinerea de profit si redistribuirea profiturilor. Scopul acestora trebuie sa aiba un continut social.

Din punctul de vedere al structurii organizatorice, asociatiile sunt constituite din cel putin trei persoane fizice sau
juridice care se denumesc: membri sau parteneri. Fundatiile sunt constituite din una sau mai multe persoane fizice
care se denumesc membri fondatori, iar in cadrul federatiilor pot participa doua sau mai multe asociatii si fundatii.
Grupurile productive si asociatiile sociale trebuie sa fie formate din minim zece membri ai comunitatii.
Veniturile asociatiilor, fundatiilor si ale federatiilor provin din dividendele societatilor comerciale pe care le infiinteaza,
din activitati economice directe, donatii si cu exceptia fundatiilor din cotizatiile membrilor.
Daca excludem subventiile de la stat si de la administratia publica locala, in cazul ONG-urilor, principala sursa de
finantare (in procent de peste 90%) provenea din finantari externe pana in anul 2001. Situatia nu s-a schimbat, in
special in ultimii ani, insa se poate observa o imbunatatire privind participarea administratiei centrale si locale, de la
care ONG-urile obtin resurse. De asemenea, au crescut procentele de finantare de la fondurile publice nationale.
Importanta este si schimbarea opiniei publice in ceea ce priveste contributia ONG-urilor, in primul rand datorita
campaniilor si dezbaterilor publice, organizate de catre ONG-uri. Cu toate acestea, perceptia privind caritatea, este
modesta.
In ceea ce priveste personalul intreprinderilor sociale, se evidentiaza ca, de obicei, se implica personal remunerat, in
timp ce in unele cazuri, angajatii/angajatele sunt, in acelasi timp, receptorii asistentei sociele oferite de catre
organizatiile in cadrul carora lucreaza.
ONG-uriule valorifica munca voluntara. Cu toate acestea, in ciuda faptului ca voluntariatul constituie resursa
principala a ONG-urilor, participarea beneficiarilor la activitatile unei organizatii nu a devenit o practica uzuala si de
rutina si este un fenomen care creaza dificultati pe parcursul procesului de comunicare intre beneficiarii serviciilor
sociale si ai furnizarilor. Exceptie sunt asociatiile de parinti cu copii cu dizabilitati, sau alte particularitati, in cadrul

37

carora, parintii participa in mod foarte activ. De asemenea, conform societatii civile, pe perioade de criza,
voluntariatul scade dramatic si persoanele refuza sa participe in cadrul actiunilor de voluntariat.

3.4. Cadrul actual si perspective pe viitor

La inceputul anului 2006 guvernul a elaborat un studiu pentru relatia intre administratia publica si mediul
total de cooperare. Conform studiului, problemele principale ale ONG-urilor se refereau la insuficienta de informare,
reticenta sau si transparenta insuficienta atat din partea institutiilor publice cat si din partea asociatiilor si fundatiilor.
Este de remarcat faptul ca destule ONG-uri au refuzat sa acorde, institutiilor administratiei publice locale, informatii
privind proiectele pe care le-au implementat in trecut sau pe care le implementeaza in perioada actuala. In cele mai
multe cazuri, informatiile au provenit de la directiile finantelor publice si de la instanta de judecata, deoarece pentru
aceste ONG-uri, dorinta autoritatilor de a intelege activitatile lor, constituia, in esenta, o procedura de control.
Din partea societatii civile, se considera ca si ONG-urile trebuie sa-si imbunatateasca functionarea, cu privire
la planificarea strategica (de exemplu, 70% din ONG-uri nu isi planifica bugetul pe o baza anuala), in rapoartele lor
anuale (unele ONG-uri nu depun niciodata un bilant), in asistenta tehnica pe care o valorifica (unele ONG-uri nu au
calculatoare). Pe de alta parte, exista ONG-uri care tind sa se bazeze foarte mult, pe principiile de stat si nu
demonstreaza o independenta in actiunile lor. De asemenea, accesul la resurse (economice, informatii, cunostinte,
etc.), care constituie forta motrice in zonele urbane, este destul de limitata in provincie.
In vederea facilitarii colaborarii si dialogului cu asociatiile si fundatiile societatii civile, guvernul a creat Comisia
Consultativa pentru Asociatii si Fundatii care s-a intrunit, pentru prima data, in martie 2006, cu participarea a 33
dintre cele mai importante ONG-uri ale tarii. Interesul declarat din partea statului, privind domeniul economiei
sociale, conduce la concluzia ca pozitia guvernului este favorabila, desi perceptia publica privind conceptul de
economie sociala, pana de curand, a fost practic necunoscuta.

3.5. Masuri de consolidare a intreprinderilor sociale

Masurile prezentate in continuare, se refera la trei cazuri:
A) Fondul Roman de Dezvoltare Sociala,
B) Articolul 37 privind infiintarea unitatilor protejate (Ordonanta de Urgenta 102/1999) si
C) Acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si
administreaza unitati de asistenta sociala).

Fondului Roman de Dezvoltare Sociala

Obiectivele Fondului sunt:

prevenirea saraciei,

dezvoltarea capitalului social si

promovarea incluziunii sociale prin intermediul incurajarii grupurilor sociale marginalizate, sa se implice la
nivel local.
Fondul (FRDS), a fost infiintat prin L. 129/1998 si finanteaza in procent de pana 85% programele axate pe
prevenirea si combaterea saraciei si marginalizarii comunitatilor rurale si urbane. Programele sunt propuse de catre

38

beneficiarii insisi, si conditia pentru aprobarea acestora este implicarea directa a beneficiarilor. Subventiile se acorda
fie direct la comunitatea/grupul tinta sau la institutia intermediara responsabila (ONG sau institutie a administratiei
publice locale).
FRDS finanteaza urmatoarele programe:
subventii la mici intreprinderi pentru grupuri sau comunitati dezavantajate,
asistenta pentru infiintarea noilor intreprinderi mici,

lucrari de infrastructura la scara mica pentru consolidarea dezvoltarii comunitatilor rurale si izolate
servicii sociale pentru persoanele dezavantajate sau persoanele cu dizabilitati.

Articolul 37 privind infiintarea unitatilor protejate (Ordonanta de Urgenta 102/1999)

Obiectivul art. 37 consta in integrarea ocupationala a persoanelor cu dizabilitati (prin intermediul unitatilor
protejate, a atelierelor sau si a locurilor de munca protejate) si dezvoltarea serviciilor de asistenta pentru persoanele
cu dizabilitati, in vederea integrarii acestora pe piata muncii. Articolul 37 promoveaza ingrijirea sociala speciala prin
intermediul institutionalizarilor protejate si consolideaza infiintarea centrelor de asistenta sociala.
Unitatile protejate reprezinta unitati speciale create de persoane fizice sau juridice, care incadreaza persoane cu
dizabilitati (un procent minim de 30%). Sunt acreditate de catre Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Dizabilitati
si isi pot alege forma juridica, in conformitate cu legea. Aceste unitati sunt consolidate din punct de vedere economic,
pe intreaga durata a vietii acestora, de catre autoritatile publice locale, inspectorate locale de stat pentru persoanele
cu dizabilitati, precum si de ONG-urile care se implica in protectia speciala a persoanelor cu dizabilitati, care, in cele
mai multe cazuri, sunt si organizatii-umbrela pentru aceste unitati.

Acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si
administreaza unitati de asistenta sociala

Prin aceasta masura se acorda subventii la ONG-uri si unitati de asistenta sociala care ofera servicii sociale
persoanelor care se confrunta cu situatii dificile, sunt vulnerabile sau dependente de substante. ONG-urile si alte
unitati de ajutor social (publice sau private) sau persoane fizice autorizate, primesc subventii anuale, pentru furnizarea
serviciilor sociale. Aceste unitati trebuie sa fie recunoscute ca furnizori de asistenta sociala, de catre Ministerul
Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (Directia Ajutorului Social si a Familiei). In afara de subventiile anuale, se
furnizeaza si masuri de formare speciala conform L. 34/1998.
Tipurile de servicii sociale preventive sunt urmatoarele:
A) Servicii sociale primare care vizeaza prevenirea si reducerea situatiilor de vulnerabilitate care, eventual,
conduc la marginalizare sau excluziune;
B) Servicii sociale speciale pentru reabilitarea si reintegrarea persoanelor care s-au confruntat cu excluziunea,
marginalizarea sau si cu situatii sociale urgente.
Beneficiarii serviciilor sociale pentru ingrijirea sociala sunt: persoanele in varsta, persoane cu dizabilitati, persoane
care sufera de boli cronice, copii cu nevoi speciale si victime ale violentei domestice.

39

3.6. Forme de finantare ale strucurilor de Economie sociala; instrumente, politici

organizaii voluntare care ofer servicii pentru grupuri sociale vulnerabile sau aflate n risc
- unitatea pe lng care funcioneaz (uniti de cult, asociaiisau ageni economici), din veniturile proprii ale acesteia;
- fonduri externe atrase (programe de finanare);
- alte fonduri: donaii.
grupuri de ntrajutorare ale cetenilor
- contravaloarea activitilor de voluntariat;
-gestionarea surselor locale (sprijin n implementarea unor activiti sociale finanate de comunitatea local primrii
etc.);
- donaii ale membrilor grupului sau donaii de la ageni economici, organizaii etc.
societi cooperative
- entiti comerciale profitul acestora se u lizeaz pentru scopuri sociale;
- atragerea de surse externe prin proiecte;
-donaii ale membrilor cooperativelor sau/ i donatori externi independeni (persoane juridice sau fizice).
case de ajutor reciproc i organizaii mutuale
- fonduri proprii din participarea membrilor, potrivit schemelor participative asumate prin vot democratic de ctre toi
membrii
fundaii i asociaii
- finanare prin atragere direct de fonduri sponsorizri, donaii, transferuri, parteneriate
asociaii i fundaii care desfoar activiti economice prin entiti comerciale i folosesc veniturile sau
profitul realizat n beneficiul social sau public
- finanare din profit
ntreprinderi individuale i familiale
- cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectaiune;
- venituri din activiti economice pentru susinerea de aciuni sociale;
- activiti cu finalitate n promovarea incluziunii sociale (consiliere, instruire,
recalificare sau perfecionare);
- promoveaz activiti economice pentru ocuparea persoanelor n dificultate (produc i comercializeaz produse i
servicii).

Nr.

Surse de finanare

Subvenii, granturi, fonduri

nerambursabile interne
sau externe

40

Taxe
de
membrilor

nscriere,

cotizaiile

Dobnzi i dividende rezultate din

plasarea sumelor
disponibile, n condiiile legii

Venituri sau profit realizat din

activiti economice
directe

Dividendele societilor comerciale

nfiinate de asociaie sau uniune
Donaii, sponsorizri, legate

Resurse obinute de la bugetul de

stat i/sau de la bugetele locale, n
condiiile legii
Aport la capitalul social, contribuiile
membrilor

6
7

10

11

12

Surse atrase din sistemul financiarbancar, al creditului agricol i altele

asemenea
Depozite sau alte fonduri
rambursabile de la membrii
acestora, precum i de la persoane
fizice, juridice ori alte entiti, care
domiciliaz, au reedina sau locul de
munc, respectiv au sediul
social i desfoar activitate, n raza
teritorial de operare
Fondul social al membrilor, constituit
prin contribuiile acumulate ale
acestora, la care se
adaug dobnzile anuale, fondurile
proprii i mijloacele bneti obinute
de la uniunea teritorial
judeean sau de la uniunea
naional
Venituri din organizarea
manifestrilor culturale,
artistice i de agrement

41

13

Alte venituri prevzute de lege

Sursa: legislatia in vigoare

LEGENDA:
a Societile cooperative de gradul 1 i de gradul 2
b Asociaiile i uniunile de societi cooperative
c Societile cooperative agricole
d Uniuni de ramur ale societilor cooperative agricole
e Organizaiile cooperatiste de credit: cooperativele de credit i casele centrale ale cooperativelor de credit
f Asociaii/federaii, fundaii
g CAR

3.7 Finanarea ES din Romnia prin fonduri structurale europene

Pentru perioada 2007-2013, fondurile structurale care vizeaz i obiective ale ES sunt: FEDR i FSE mpreun
cu alte instrumente financiare precum: Fondul de Coeziune, Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rural ,
Fondul European pentru Pescuit, Banca European pentru Investiii etc.
n concordan cu Cadrul Naional Strategic de Referin POS DRU 2007-2013 s-au stabilit o serie de axe
prioritare i domeniile majore de intervenie ale Romniei n domeniul resurselor umane, n cadrul Obiectivului
Convergen.
Axa prioritar 6 Promovarea incluziunii sociale are ca domeniu-cheie de
intervenie dezvoltarea Economiei Sociale.Prin obiectivele promovate de FSE prin liniile de finanare deschise pentru
Romnia se urmresc finaliti cu impact asupra incluziunii sociale i dezvoltrii ES: mbuntirea accesului la
angajare i includerea durabil pe piaa muncii a celor care caut un loc de munc i a persoanelor inactive;
consolidarea includerii sociale a persoanelor dezavantajate, cu scopul asigurrii integrrii durabile i combaterii
tuturor formelor de discriminare de pe piaa muncii; promovarea parteneriatelor, acordurilor i a iniiativelor comune
prin crearea unor legturi ntre partenerii sociali i ONG-uri, la nivel (trans)naional, regional i local. Implementarea
FSE n Romnia se face prin POSDRU, coordonat de MMFPS, ca principal component a fondurilor structurale cu
impact asupra Economiei sociale.
Dezvoltarea ES n noile state membre ale UE pe fundamente de performan i etic n afaceri presupune o
reconstrucie a sistemelor naionale, pe de o parte prin preluarea exemplelor de bun practic i a celor mai noi
orientri ale dezvoltrii sectorului i, pe de alt parte, prin realizarea unei coerene legislative i a unor instrumente i
mecanisme de sprijin adecvate. Finanarea social competitiv nu se poate realiza fr un sprijin real din partea
mediului politic i a mediului de afaceri,
completate de un sistem de reglementri stimulente, de suport. Romnia se numr printre statelecu un sistem
permisiv al dezvoltrii ES, aflat n plin reformare i, de aceea, devin necesare msuri care s asigure definirea clar
a sectorului, asigurarea egalitii de oportuniti pentru toate categoriile de uniti aparinnd ES i pentru grupurile
vulnerabile, aflate n situaie de risc. Nivelul de dezvoltare economic, sistemul naional de protecie si asisten
social, precum i msurile deausteritate ale perioadei de criz sunt restricii care impun o strategie a sectorului

42

bazat pe crearea de mecanisme care s permit pe de o parte o dezvoltare instituional i o activitate

performant,auto-susinut i, pe de alt parte, care s promoveze msuri active de incluziune social a
persoanelor vulnerabile, pe fondul dezvoltrii locale durabile. Reconstrucia strategic a ES se sprijin
pe promovarea de mecanisme de incluziune, inseriei i dezvoltrii locale:
promovarea de politici care s permit dezvoltarea i modernizarea instituiilor ES (inclusiv
antreprinderilor sociale i a instituiilor de intermediere a finanrii micilor antreprenori i
amicrofirmelor), a promovrii iniiativelor inovatoare la nivel local i a parteneriatului social
pentru antrenarea actorilor de pia locali;
promovarea unui pachet coerent i performant de servicii sociale pe criterii de asisten
personalizat orientat spre incluziune activ;
realizarea unui sistem de finanare a sectorului combinat i flexibil (din economia de (non)pia
i din economia non-monetar), bazat pe mecanisme de finanare responsabilesocial, asociate
cu instrumente i msuri de sprijin i ncurajare (contracte pentru bunuri i servicii ale ES,
avantaje fiscale, subvenii directe, donaii private, voluntariat etc.);

schimbarea structurii finanrii, cu accent pe msuri active, respectiv n principal prin

asigurarea, facilitarea accesului liber la surse variate de finanare asociate cu consiliere de
specialitate oferit prin instituiile sociale i doar n completare, n situaii bine justificate, prin
discriminare pozitiv la finanare, care nu susine conceptul modern de incluziune socialactiv;
dezvoltarea unei reele de bnci sociale, respectiv construirea unui model bancar alternativ
care s se adreseze nu numai comunitilor marginalizate n cazul crora deja au nregistrat
succese, ci i celor pe care nc nu-i deservesc pe deplin: comunitile de imigrani,de romi,
precum i cei deposedai care au necesiti ce includ att economiile, ct i asigurrile, ca i
mprumuturile;
recunoaterea importanei efectelor propagate ale dezvoltrii ES asupra mediului local: de
afaceri i social-cultural i promovarea iniiativelor suport din partea autoritilor locale,
partenerul cel mai important al actorilor de pia pentru dezvoltarea ES ;
Specializarea resurselor umane implicate n activiti specifice ES prin promovarea educaiei permanente:
antreprenori sociali, personalul instituiilor ES, formatori sociali, formarea despecialiti n consultan (pentru scrierea
de proiecte i management n implementarea proiectelor destinate dezvoltrii ES pentru dezvoltarea infrastructurii i
a instituiilor capabile s implementeze activiti sociale i de derulare activiti cu finalitate n incluziunea social a
persoanelor vulnerabile; o component important o reprezint identificarea nc din perioada de derulare a unor
mecanisme care s permit continuarea activitii dup finalizarea finanrii prin proiecte). n acest context, devin
importante crearea i susinerea parteneriatelor educaionale, inclusiv cu instituiile locale.
n domeniul finanrii este necesar crearea unei culturi a participrii, cu promovarea instrumentelor i mecanismelor
capabile s asigure sustenabilitatea sistemului financiar al ES pe termen mediu i lung:
reorientare strategic a filozofiei finanrii ES: de la cadouri, donaii la investiii, de la finanare
tradiional la investiii responsabile etic i social; utilizarea cu preponderen amecanismelor
inovatoare de finanare (precum venture philanthropy), flexibile, cereduc/(re)distribuie riscul
investiiei, utilizarea unor fonduri instituionalizate prinorganizaii specifice;
diversificarea/ adaptarea surselor i mecanismelor de finanare potrivit ciclului dedezvoltare a
unitilor ES: pregtire pentru nfiinarea unei ntreprinderi, consolidare,cretere, maturitate i
particularizarea nevoilor specifice;
redefinirea rolului statului n susinerea ES: un sistem mixt de implicare: direct prin granturi sau
co-finanare i indirect prin politici de atragere a finanrii (stimulente fiscale, publice

43

responsabile social, finanare prin parteneriate, dar i prin mecanisme de contribuii alternative
ocuparea persoanelor vulnerabile sau plata unor taxe echivalente etc.);
dezvoltarea pieei capitalului social, suport n promovarea formelor inovatoare de finanare
(fie ca forme moderne, dezvoltate din mecanismele cunoscute de finanare -venture philantropy
- sau formele moderne ale microcreditrii, fie ca forme noi bazate pe filozofia modern a
finanrii sociale - finanarea solidar, investiii instituionale, instrumente quasi-echitabile i
echitabile precum patient capital), pentru susinerea ntreprinderilor sociale hibride i
dezvoltrii afacerilor sociale.

3.8 Indicatori de msurare a eficienei finanrii ES

Sistemul de indicatori utilizai la nivel UE pentru definirea ES are n vedere:
dezvoltarea instituional: numrul de organizaii, companii, pe cele dou sub-sectoare definite anterior;
organisme guvernamentale cu competen n domeniul ES; dinamica crerii sau desfiinrii; durata de
existen (1 an, 3 ani, peste 5 ani)
dimensiunea ocuprii: numrul de persoane ocupate n ES (total persoane, echivalent norm ntreag,
extinderea activitilor cu timp parial, numr membri ai organizaiilor, numrul voluntarilor, inclusiv analiz
structural pe criterii semnificative pentru domeniile i respective activitile ES etc.);
sfera muncii remunerate: numrul persoanelor ocupate i remunerate n cooperative, societi mutuale i
asociaii; ponderea celor remunerai n total ocupare; numrul i ponderea salariailor din organizaiile ES
etc.;
sfera muncii voluntare: numrul i ponderea voluntarilor (total persoane i echivalent norm ntreag) n
populaia economic activ, ponderea voluntarilor n populaia adult;
sistemul de finanare, respectiv sustenabilitatea operaional a organizaiilor ES; surse i tipuri de finanare,
mrimea i structura finanrii, durata i dinamica surselor de finanare, rata de rambursabilitate a sumelor
mprumutate, costul finanrii .

Competitivitatea ES se msoar pe dou coordonate globale similare sub-domeniilor de pia i, respectiv, de nonpia:
a) competitivitatea de pia este definit multidimensional i include:
promovarea incubatoarelor de afaceri pentru iniierea, dezvoltarea de noi iniiative economice i sociale,
adaptate condiiilor locale, cu valorificarea resurselor naturale existente, inclusiv a resursei umane;
incluziunea social prin ocupare remunerat (n asociaii, fundaii, ntreprinderi sociale etc.), ceea ce reduce
riscul srciei, determin independena personal i stimuleaz participarea la viaa social, accesarea
oportunitilor de utilizare a serviciilor i facilitilor pentru dezvoltare social.
Incluziunea sociala prin ocupare se susine prin educaie profesional, dezvoltare de competene i schimbarea
culturii dezvoltrii personale, contribuind la incluziunea de grup (minoriti etnice, imigrani etc.) i dezvoltarea local,
reducerea excluziunii legate de accesul la servicii i activiti,la sisteme de finanare i de consum.
incluziunea financiar prin intermediul sistemului de microcreditare permite reducerea riscului srciei i
ulterior autosusinerea unor mici afaceri generatoare de confort social i standard de via, reducerea
marginalizrii, minimizarea disparitilor i evitarea polarizrii sociale;
revitalizarea local prin activitile ES care permit antrenarea potenialului endogen: formele de organizare a
ES pot reprezenta plasa-suport pentru relansarea economic, la costuri relativ mai reduse, reconsiderarea
avantajelor competitive, reducerea dezechilibrelor locale;

44

Susinerea inovaiei i dezvoltarea de noi domenii de ni, inclusiv cu valorificarea potenialului de munc
(voluntariat) al cetenilor - servicii suport pentru persoanele vulnerabile, dependente prin valorificarea
inovaiei tehnologice, unde ES i gsete resurse de modernizare organizaional sau
funcional;
b) competitivitatea n sfera non-pia, care se definete prin dezvoltarea de pachete de servicii destinate direct
mediului social - ngrijirea btrnilor, persoanelor cu dizabiliti sau copiilor, servicii de sntate i culturale, asisten
asigurat refugiailor sau altor grupuri dezavantajate.
Ocuparea ca form de incluziune activ rmne cea mai competitiv form de promovare a Economiei sociale
:contribuie la crearea de noi locuri de munc, permite restructurarea activitilor n criz prin reocupare i /sau
recalificare, contribuie la ieirea la suprafa a economiei subterane (prin faciliti fiscale), genereaz noi ocupaii
(formator social) din acordarea de asisten categoriilor vulnerabile i promovarea de aciuni de incluziune social
activ, perpetueaz meteugurile i arta artizanal, conserv deprinderi, tradiii de munc i ntrajutorare local etc.
Indicatorii financiari sunt generali, atunci cnd definesc efortul financiar total (ca volum, dinamic, structur a alocrii
pe destinaii i pe perioade de timp etc.) i specifici pe categorii de servicii sociale (cnd se msoar de regul costul i
eficiena consumului specific pe activiti sau persoane asistate).
Eficiena finanrii ES se msoar:
prin indicatori de eficien economic a potenialului i a rezultatelor: alocare a resurselor financiare, costuri
pe categorii de activiti;
prin indicatori de msurare a impactului activitilor ES asupra cererii de servicii sociale: reducerea cererii;
reducerea duratei de asistare; raportul cazuri rezolvate, cazuri ce solicit servicii permanente; indicele
costului asistrii pe categorii de activiti; necesarul optim de finanare pe categorii de nevoi;
prin parametri specifici eficienei economico-financiare pentru componenta de finanare din profit, din
activiti comerciale;
prin indicatori calitativi parametrici sau non-parametrici care definesc beneficiul social brut i net al
consumului de resurse: capacitatea de finanare (raport ntre finanri curente i nevoia de finanare);
ponderea msurilor active finanate n total nevoi saucerere.
Sistemul de indicatori de msurare a eficienei finanrii ES se dezvolt i perfecioneaza permanent i include att
indicatori financiari uzitai pentru definirea sustenabilitii financiare a oricrui agent de pia ct i indicatori specifici
organizaiilor ES. Fr a prezenta o list complet (datorit diversitii destul de largi a indicatorilor) vom prezenta
doar cei mai relevani indicatori sub aspectul oportunitii finanrii, a potenialului de finanare i a accesibilitii:
Sustenabilitatea operaional a instituiei este considerat ca fiind unul dintre indicatorii principali n evaluarea
eficacitii costurilor pentru interveniile de microfinanare de ctre donatorii, investitorii semnificativi: BM, USAID;
UNDP sau UE. Focalizarea pe sustenabilitatea instituiei ca o condiie preliminar a asigurrii de servicii financiare pe
termen lung pentru antreprenorii dezavantajai nu mai este abordarea exclusiv de evaluare a performanei.Este
completat i deseori depit ca importan de evaluarea sustenabilitii beneficiarilor i, mai recent, de impactul de
mediu.
Costul mediu per mprumutat este considerat a fi msura eficienei instituiei. Msurile de reducere a costurilor i
efectele acestora sunt evideniate printr-un sistem de indicatori (ntre care: mbuntirea structurii portofoliului;
punctajul creditului etc.) precum i prin evaluarea incidenei n ajustarea costurilor din folosirea unor metodologii
moderne de gestionare a activitilor associate asigurrii finanrii (comitete de credite on line care apeleaz la
Yahoo messenger ori Skype23 gratuit; banking fr filiale ori banking mobil, prin utilizarea de brokeri, aparatur
mobil special ori telefoane mobile pentru colectarea, nregistrarea, evaluarea i acordarea mprumuturilor n zonele
n are structura bancar este n curs de dezvoltare).
Calitatea portofoliului i riscul portofoliului. Indicatorii asociai sunt legai nu numai de stabilitatea instituiei, dar
reflect i msura n care mediul extern influeneaz beneficiarii int i indirect, unitile finanatoare. Dezvoltarea
rapid n ceea ce privete portofoliul, gradul de acoperire i personalul, diversificarea portofoliului produselor, noile

45

industrii, noile metodologii, noile servicii etc. introduse fr o pregtire corespunztoare duc la deteriorarea calitii
portofoliului.
Exist o diferen semnificativ n privina surselor ntrebuinate pentru finanarea portofoliului: bncile pentru IMM
se bazeaz pe depozite, investitorii n sectorul privat i datoria comercial, n timp ce IFNurile se bazeaz pe veniturile
ctigate, reinvestirea profitului i capitalul donat iniial, precum i pe programe specializate cofinanate de guvernul
Romniei.
Capacitatea de a genera valoare.
Toate organizaiile ES genereaz valoare care const din componentele valorice economice, sociale i de mediu iar
investitorii (fie c o fac la dobnda pieei,
fie caritabili, ori printr-o combinaie ntre cele dou) genereaz simultan toate cele trei tipuri de valoare prin
asigurarea de capital pentru organizaii. Rezultatul acestei activiti este crearea de valoare, care n sine este
indivizibil i, de aceea, este o combinaie a acestor trei elemente.
Msurarea statistic se face prin indicatori combinai: mrimi (non) parametrice ce evideniaz efectele directe i
externalitile. Msurarea impactului social este costisitoare dac este realizat cu rigurozitate analitic. n acelai
timp, finanatorii solicit evaluri, dar sunt contieni c aceasta implic costuri semnificative. Dar practica a dovedit
c msurtorile ample ale impactului social au valoare limitat i pot genera inte inadecvate. Pe de alt parte,
investitorii n domeniul pieei capitalului social au exigene diferite (de ex. investitorul mediu prefer msurtori ale
impactului care sunt simplu i uor de neles, n timp ce donatorii impun msurtori i instrumente sociale
sophisticate pentru cuantificarea impactului investiiei lor).
Estimarea dimensiunii i trendului sectorului prin anchete periodice care au n vedere: estimarea impactului asupra
economiei i comunitii; actualizarea numrului i caracteristicilor dimensionale ale organizaiilor ES; monitorizarea
dezvoltrii sectorului; identificarea restriciilor i oportunitilor. ntre restriciile avute n vedere se numr:
finanarea, competenele antreprenoriale i pregtirea profesional, politica guvernamental i cadrul legislativ,
partenerii de afaceri, locaia etc. Subliniem faptul c sistemul de finanare i sursele finanrii constituie cea mai
important restricie, implic cel mai ridicat risc pentru activitatea social (realizarea ei i eficiena obinut), dar este
i cea mai mare oportunitate pentru dezvoltarea ES.

3.9 Surse
-

Campeanu, Cosmin (2004) Economical or Communitarian Development, Romanian Social Development Fund,
case study, September 2004, www.frds.ro/pagini(romana)/study/dezv_eco_com.pdf.
Raport de cercetare privind Economia sociala in Romania 2010
Civil Society Development Foundation (2002) Document de programare multianuala 2003 2007 a sectorului ,
Societate civila, Document de lucru (Multi-Annual Programming Document 2003 -2007 of the Sector Civil
Society, Work Document), www.fdsc.ro/ro/documentmie/Documentul %20de %20programare-Phare,
%20var %201.doc.
Department of Trade and Industry (2002): Social Enterprise: A strategy for success. London,
www.sbs.gov.uk/SBS_Gov_files/services/socialenterprise.pdf?pubpdfdload=02 %2F1054.
Governments Ordinance 26/2000 regarding the organisation and functioning of associations and
foundations, completed and modified, published in the Official Gazette No. 39 from January 31, 2000
(Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 26/2000 publicata in Monitorul Oficial nr. 39 din 31 ianuarie 2000 cu
privire la asociatii si fundatii, completata si modificata).
Governments Urgency Ordinance 102/1999 regarding the special protection and the employment of the
persons with disabilities, completed and modified published in the Official Gazette No. 310 from June 30,
2000 (Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 26/2000 publicata in Monitorul Oficial nr. 310 din 30

46

iunie 2000 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap completata si
modificata).
Law 129/1998 regarding the establishment, organisation and functioning of the Romanian Social
Development Fund, completed and modified. Republished in February 3, 2006 in the Official Gazette No.483
from June 8, 2005, completed and modified till January 31, 2006, enforced from February3, 2006 (Legea
129/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Fondului Roman de Dezvoltare Sociala, completata
si modificata, Republicata in 3 februarie 2006 in Monitorul Oficial nr. 483 din 8 iunie 2005, completata si
modificata pana in 31 ianuarie 2006, intrata in vigoare la 3 februarie 2006).
Law 571/2003 regarding the Fiscal Code, published in the Official Gazette no. 927 from December 23, 2003,
completed and modified, last version enforced from August 26, 2006 (Legea 571/2003 privind Codul Fiscal,
publicata in Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003, completata si modificata, ultima versiune in
vigoare din data de 26 august 2006).
Law 1/2005 regarding the organisation and functioning of the cooperating system published in the Official
Gazette no. 172 from February 28, 2005 (Legea nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei
publicata in Monitorul Oficial nr. 172 din 28 februarie 2005).
Order No. 280 from April 11, 2006 enforced by the Ministry of Labor, Social Solidarity and Family. Published
in the Official Gazette No. 330 from April 12, 2006 regarding the approval of the Work procedure for the
instituting, actualization and accessibility of the Unique Electronic Register of the Social Services (ORDINUL
280 din 11 aprilie 2006 al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei,-publicat in Monitorul Oficial nr.
330 din 12 aprilie 2006 privind aprobarea Procedurii de lucru in vederea constituirii, actualizarii si accesarii
Registrului electronic unic al serviciilor sociale).
National Agency for Protection of Persons with Disabilities (2005): Informative Statistical Bulletin from
September 30, 2005 (Raport al Autoritatii Nationale pentru persoanele cu handicap -Buletin statistic
informativ din 30 septembrie 2005), using as data sources the intra-counties and Bucharest municipality
rapports of the General Directions for Social Assistance and Child Protection (Directiile Generale de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti) www.anph.ro/statistici.htm.
Romanian Government (2006): Conclusions over the Relations between the Territorial Public Administration
and the Associative Organisations, Department for Institutional and Social Analysis
www.gov.ro/socciv/rapoarte/200607/060706-raport-conferinta.doc;
www.gov.ro/socciv/rapoarte/200607/060706-english-raport.doc;
www.gov.ro/socciv/afisrubrica.php?idrubrica=10&iddep=304&opti=afis

3.10. Pagini utile de Internet

-

Civil Society Development Foundation www.fdsc.ro

Ministry of Labour, Social Solidarity and Family www.mmssf.ro
National Agency for Protection of Persons with Disabilities www.anph.ro
Open Society Foundation www.osf.ro
Romanian Government www.gov.ro/socciv
Romanian Social Development Fund www.fdsr.ro
ANIMMC -Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (NASMEC National Agency for
SMEs and Cooperatives) www.mimmc.ro

47

4. Antreprenoriatul social al femeilor

4.1. Antreprenoriatul cooperative al femeilor din spatiul rural : Cazul Greciei
In ciuda imbunatatirii situatiei femeilor, care a fost cucerita prin lupte si revendicari ale miscarii feministe, egalitatea
intre barbati si femei in Grecia, continua sa reprezinte o problema. Inegalitatea si relatiile de putere de gen sunt mult
mai evidente in societatea rurala.
Potrivit Kotsinopoulou (2010), contractia continua a sectorului primar care reprezinta rezultatul modificarilor
succesive ale Politicii Agricole Comune, in beneficiul agriculturii intensive si al marilor intreprinderi si, in consecinta,
reducerea drastica a venitului agricol si a populatiei rurale in Grecia, au actionat in detrimentul, printre altele, si al
ocuparii feminine in zona rurala. In plus, modelul de dezvoltare inegala intre centru si regiune, care a fost aplicat de
catre guvernele din ultimele decenii, a accelerat depopularea zonelor rurale si declinul economic, social si cultural al
acestora.
Daca in aceste constatari se numara si stereotipurile sociale de gen pentru rolul femeilor, descurajarea de catre
mediul apropiat de familie, declinul serios in educatie si formare si insuficienta infrastructurii inadecvate si a
mecanismelor de asistenta, este evident ca femeia din mediul rural se confrunta cu probleme majore in integrarea sa
pe piata muncii sau in mentinerea locurilor de munca.
La antipodul politicilor neoliberale, care au fost invocate ca moderne si au prezentat contractia sectorului agricol ca o
cale unica si esantion de intrare a Greciei in economiile dezvoltate, economia civila juxtapune un model de
echilibrare a dezvoltarii care va contribui la reducerea decalajului intre centru si regiune si va avea ca pilon-cheie al
reconstructiei zonei rurale, economia agricola. Un model care este absolut necesar in cadrul prezentei crize acute.
In ciuda faptului ca insuficienta observata in inregistrarile surselor oficiale statistice privind datele impartite pe gen,
complica dezbaterea pentru situatia femeilor in aceasta activitate de productie primara, si anume, productia agricola,
constituie constatarea comuna ca sporirea tipica a femeilor-lideri de exploatare agricola (ca beneficiare a ajutoarelor
agricole), in principal, se datoreaza la orientarea fortata (datorita reducerii venitului agricol) a barbatilor spre alte
profesii si nu la ocuparea femeilor in sectoul agricol.
Pe de alta parte, in ultimii ani au fost marcate o serie de evolutii pozitive. De exemplu, se constata crearea sau aparitia
noilor domenii de activitate, legate in mod direct sau indirect cu dezvoltarea agricola (de exemplu, promovarea si
salvarea mediului agricol si a patrimoniului cultural, producerea produselor locale si a serviciilor de calitate, servicii
sociale, agroturism, etc.). Aceste noi domenii apar in ultimele decenii in cadrul activitatii femeilor din zonele rurale, in
special, prin cooperative feminine.
Conform Gidarakou (2010) in spatiul rural, crearea intreprinderilor mici de catre femei sau si idependent de ferma
familiei, caracterizeaza calea de tranzitie a femeii din gospodaria rurala, de la rolul informal de membru de familie
neplatit la noul rol economic ca antreprenor in unitate mica de afaceri, cu caracter individual sau si colectiv.
Cooperativa feminina constituie o forma de intreprindere cu caracter colectiv.

48

Dezvoltarea cooperativelor feminine in Grecia, este datata din deceniul 1950, primele cooperative nereusind, insa, sasi faca simtita prezenta ca unitati economice. In acest context, prezinta o deosebita dinamica in ultimele doua decenii,
ca rezultat al concentrarii politicii pe teme aferente egalitatii de gen si pe obiective de valorificare a fortei feminine de
munca, in cadrul obiectivului mia larg de dezvoltare endogena. Incurajarea antreprenoriatului feminin reprezinta
componenta politicilor care vizeaza atat combaterea somajului cat si promovarea conditiilor de egalitate intre cele
doua sexe.
Infiintarea cooperativelor feminine a fost sprijinita, in forma de incurajare, consiliere, formare profesionala si, in
unele cazuri, asistenta financiara, de la multe instituitii ale statului grec, cum ar fi Secretariatul General pentru
Egalitatea de Gen, Minsiterul Dezvoltarii Rurale si a Alimentelor, PASEGES, Banca Agricola a Greciei, EOMMEX, insa si
institutii locale.
Organizarea si functionarea a marii majoritati bazate pe legea privind organizatiile agricole cooperative. Putine sunt
guvernate de regimul cooperativelor civile. Marea majoritate sunt producatori care valorifica fie produsele agricole
rurale, pe care le transforma in produse de gastronomice locale, fie produc obiecte de artizanat si arta populara, sau
se ocupa cu colectarea, uscarea si comercializarea plantelor. O categorie de cooperative aparute sunt cele care se
ocupa cu aprovizionarea (catering).
Din partea teoretica, cooperativele feminine pot constitui celule de dezvoltare in zona rurala, cu contributii economice
si sociale, semnificative, la nivelul individual al cooperativelor feminine, la nivel de familie si local. Reprezinta forme
de ocupare flexibila, compatibile cu limitarile cu care se confrunta femeile pentru a concilia obligatiile de familie cu
obligatiile ocupationale, ofera venit personal si venit suplimentar in familie, promoveaza dezvoltarea identitatii
colective a femeilor, creativitatea si increderea de sine. De asemenea, contribuie la valorificarea resurselor locale, la
conservarea si promovarea patrimoniului cultural, sprijina tesutul social al societatii locale si cultiva conditii de
mentinere a populatiei in zonele lor.
17

Conform cercetarii Universitatii Charokopio (2003) caracteristicile demografice ale membrilor cooperativelor
agroturistice si producatorilor agricoli in tara sunt dupa cum urmeaza:
Caracteristicile demografice ale membrilor cooperativelor agroturistice si de productii agricole
Varsta variabila
Varsta
15-19 ani
20-24 ani
25-29 ani
30-44 ani
45-50 ani

Frecventa

Procent (%)

0
2
12
76
38

0,00
1,07
6,42
40,64
20,32

17 In cercetare au participat 16 cooperative agroturistice si de produse agricole din 82 care exista in tara, in timp
ce responsabilul cercetarii a fost profesorul K. Apostolopoulos de la Sectia de Economie Casnica si Ecologie
(Katsinopoulou, 2010).

49

51-55 ani
56-65 ani
Peste 65 de ani
Total
Starea civila
Casatorita
Divortata
Necasatorita
Vaduva
La distanta
Total
Nivelul de instruire a membrilor familiei
Fara scoala
Unele clase de scoala primara
Scoala primara
Unele clase de gimnaziu
Gimnaziu
Liceu Tehnic /Scoli tehnice
Liceu
Institut de Formare Profesionala IEK
Centru de Formare Profesionala KEK
Institut Educational Tehnologic TEI
Institut Educational Superior AEI
Studii postuniversitare
Total

23
33
3
187

12,30
17,65
1,60
100,00

152
3
16
15
1
187

81,28
1,60
8,56
8,02
0,54
100,00

1
6
98
11
17
3
42
5

0,53
3,21
52,41
5,89
9,09
1,60
22,46
2,67

2
2
0
187

1,07
1,07
0,00
100,00

Insa cele mai multe cooperative se confrunta cu probleme importante de functionare, nu reusesc sa reprezinte o
ocupare alternativa esentiala si, prin urmare nu reusesc sa-si indeplineasca rolul lor de dezvoltare. Dintre probleme, se
evidentiaza cele de organizare si management al intreprinderii, de promovare a produselor pe piata, de dificultate in
utilizarea tehnicilor de reclama a produselor si serviciilor lor, de capital cooperativ scazut si de retinerea femeilor
asociate de a efectua imprimuturi externe. De asemenea, obstacole importante in dezvoltarea cooperativelor
feminine este abandonul din partea statului, dupa absorbirea primelor fonduri de la programele europene relevante,
capitolul cooperative scazut si marile dificultati de finantare, concurenta de catre intreprinderile conventionale care
produc produse similare la preturi mai scazute, utilizand materie prima de calitate inferioara, dificultati in
comercializarea produselor, lipsa de informare, absenta educatiei, deprecierea ideii de cooperativa si insuficienta
structurilor sociale in zona rurala pentru consolidarea ingrijirii membrilor de familie dependenti.
Pentru a functiona eficient intreprinderile cooperative feminine sunt necesare promovarea si consolidarea
procedurilor de participare si colaborare a cooperativelor feminine intre acestea, si retelizarea in reteaua activitatilor
de dezvoltare ale dezvoltarii locale si regionale a spatiului in care functioneaza.

50

Masurile care pot contribui la dezvoltarea antreprenoriatului feminin colectiv sunt urmatoarele:
1. Consolidarea participarii femeilor la organe de luare a deciziilor si de actiuni specifice (masuri pozitive) ale
programelor de dezvoltare.
2. Infrastructuri de servicii de consiliere la nivel regional, cu accent pe planificarea antreprenoriala initiala si
monitorizarea intreprinderii.
3. Facilitarea combinarii/ reconcilierii vietii de familie cu viata profesionala, cu sporirea serviciilor de asistenta pentru
furnizarea ingrijirii la copii, persoane in varsta, persoane cu dizabilitati.
4. Facilitarea accesului la finantare de cost-scazut, cu dezvoltarea instrumentelor alternative de finantare.
5. Reduceri sau si scutiri fiscale pentru primii ani de functionare a cooperativei (de exemplu, primii cinci ani).
6. Acces la informare si la programe de formare profesionala.
7. Retelizarea orizontala a cooperativelor in scopul crearii unui sistem de distribuire si dispozitie a produselor.
8. Programe specifice pentru tinerele femei, cu scop de formare profesionala si dezvoltare a competentelor.
9. Simplificarea procedurii birocratice pentru infiintarea intreprinderii si a procedurii de finantare de la programe de
dezvoltare.
10. Promovarea, prin intermediul mass-media, a exemplelor de bune practici privind antreprenoriatul feminin.
11. Eliminarea subordonarea obligatorie la Organismul de Asigurare a Profesionistilor Liberi (OAPL) a membrilor
cooperativelor feminine, asigurarea la Organismul de Asigurare Agricola (OAA) cu sporire drastica a pensiilor si
pensionare completa la 55 de ani.
Femeile din zonele rurale reprezinta o forta de coeziune sociala si sursa de creatie. Au dreptul sa contribuie prin
munca lor, la reconstruirea si dezvoltarea zonei rurale, la eliminarea abandonarii si la imbunatatirea pozitiei
economice a populatiei rurale. Prin urmare, si asigurarea muncii la femeile care traiesc in zone rurale, in paralel cu
imbunatatirea beneficiilor sociale si a conditiilor de trai sa reprezinte obiective prioritare ale politicilor relevante.
4.2. O evaluare critica a antreprenoriatului social al femeilor
Programele de economie sociala axate pe incluziunea sociala a femeilor care apartin in grupuri vulnerabile sau
excluse, prin integrarea lor in economia de piata ca micro-intreprinzatori, beneficiari de mici imprumuturi/credite sau
membri fondatori sau ai consortiului, a castigat, in ultimii ani, recunoasterea ca modalitate sustenabila a activitatii
economice si ca un instrument de politica progresiva.
Initiativele care urmaresc sa plaseze economia in societate subliniind legatura economiei sociale, schimbarii
sociale si a dezvoltarii economice in plus, au devenit un program global prin intermediul celor doua dimensiuni

51

interdependente: dimensiunea geopolitica si dimensiunea referitoare la institutionalizari/institutii care proiecteaza,

promoveaza si implementeaza interventiile relevante. Imbratisata de organizatiile mondiale, consolidata de donatori
internationali puternici, aprobata de guvernele nationale si aplicata de ONG-uri si organizatiile societatii civile,
incluziunea sociala a grupuriloir vulnerabile de femei, prin intermediul pietelor, frecvent este prezentata ca panaceu
pentru compensarea costului social al politicilor neoliberale in tarile slabite din Sud, si dereglementarea statului social
in economiile, pana in prezent prospere, din Nord.
In acest context, este important sa cunoastem care sunt, exact, organismele sau institutionalizarile care se implica in
consolidarea economica mondiala a femeilor si sa realizam o evaluare critica a acestei incercari care este promovata
ca o solutie inovatoare pentru problemele sociale persistente si ca un catalizator pentru transformarea sociala.
Intrebarea aici este daca motivele (discourses) pentru consolidarea femeilor si a incluziunii lor sociale reproduce
proiectarea neoliberala de auto-dependenta, "antreprenoriat", si responsabilitate individuala, limitand, concomitent,
drepturile sociale si economice ale femeilor.
Berkovitch & Kemp (2009) examineaza transformarea dubla care rezulta in lumea de micro-creditare, si anume,
trecerea de initiativele locale si de jos la o miscare mondiala care, pe de o parte, a activat actori mondiali puternici
si a ajuns sa afecteze regiuni mai largi si, pe de alta parte, schimbarea de la un compendiu de economie sociala
progresiva care ofera cunostinte si expertiza la nivel international, la un motor de tendinte dominante ale neoliberalismului, care urmareste nu numai extinderea pietelor existente spre populatii necartografiate pentru piata,
sau domenii si zone, insa si crearea noilor pieti.
Precum sustin Berkovitch & Kemp, crearea noilor pieti prin miscarea de micro-credite are ca rezultat crearea noilor
bunuri si depunerea investitiilor de micro-credit la regulamentele de concurenta pe piata, reintroducand prin acest
mod, profitabilitatea ca un mecanism important de directionare a activitatii de micro-credit. Din acest punct de
vedere, micro-creditele si ONG-urile care si-au asumat sa indeplineasca promisiunile, sunt sau devin, fie ca o inteleg
fie ca nu, mesagerii noii ordini internationale economice si mijloacele de legalizare a acesteia.
Femeile aflandu-se in etapa centrala a acestui proces, functioneaza in doua moduri. Contribuie la activarea legalitatii si
consolideaza perceptia ca femeile sunt portretizate ca un simbol al grupurilor de populatie mai sarace si ca autori ai
schimbarii sociale. Pe de alta parte, clientii de incredere cu record mare de plata, contribuie la sustenabilitatea si mai
recent la profitabilitatea organismelor de creditare, precum si la atragerea de noi piete economice.
Globalizarea crescuta si comercializarea micro-creditelor, submineaza distinctia intre societate si piata si intre ONG-uri
si teoriile corespunzatoare ale pietei privind aplicarea practica. Insa cel mai important lucru este ca procedura aceasta
indica o inversare interesanta la economia morala a neo-liberalismului: sustenabilitatea ONG-urilor pe piata constituie
conditia prealabila de responsabilitate sociala a acestora. Desi multe au fost scrise despre modurile in care societatile
dezvolta practici care le fac social responsabile, in timp ce concomitent, compenseaza critica sociala si protestele,
interpretand responsabilitatea sociala ca o conditie pentru profitul pe piata, miscarea care a fost creata in spatiul
micro-creditelor se indreapta spre o alta directie.
Accentul miscarii mondiale de micro-credite, etapizat, modifica logica actiunilor si a motivelor pentru ceea ce se
sustina, precum ca o mai mare orientare pe piata, are ca urmare investitii mai sociale prin micro-credite. Insemnand

52

ca prin respectarea principiilor de rentabilitate si a legilor privind concurenta, interventiile sunt mai eficiente, corecte
si mai orientate spre a face bine si a ajuta.
Problemele privind socialul" si "economicul", contribuie la perceperea rolului femeilor sau, mai corect a rolului pe
care l-a jucat notiunea de femei in extinderea si institutionalizarea micro-creditelor. Cele doua criterii principale pe
baza carora se evalueaza programele de micro-credit, sunt eliminarea limitelor de disponibilitate (outreach) si
durabilitatea. Eliminarea limitelor de disponibilitate in ceea ce priveste amploarea si profunzimea, masoara suprafata
la care diferitele programe pot ajunge la un numar mare de populatii sarace care, pana in prezent, nu reprezentau
beneficiari ai programului. Sustenabile sunt programele care sunt autonome din punct de vedere economic si pentru
care nu sunt necesare subventii si sponsorizari.
Desi aceste doua criterii par sa fie contradictorii, devin compatibile prin femei si in numele lor. Femeile care, in mod
repetat, sunt intelese ca emblema a populatiilor excluse, in dezvoltare si mai ales, in micro-credite simbolizeaza
social. De asemenea, deoarece impactele consolidarii femeilor se extind si in familiile lor sau si in comunitatea
locala, bunul social care rezulta cu concentrarea asupra femeilor este chiar mai mare. Cu toate acestea, femeile, nu
indeplinesc numai criteriile sociale insa si economice (de exemplu, ritmurile mai mari de rambursare reduc riscul
economic si contribuie la sustenabilitatea economica a programelor de micro-creditare).
Din ce motiv se intampla acest lucru? Femeile sunt considerate ca fiind cele mai bune in investitii si cu conditii sociale
si economice, datorita caracteristicilor de gen atribuite acestora. In ciuda faptuilui ca nu se asteapta de la femei sa
devina actori economici tipici care se intereseaza numai pentru interesele proprii si maximizarea profitului lor, cu
toate acestea se anticipeaza ca vor deveni antreprenori economici activi, continuand, concomitent sa fie mediatori in
sanatatea, alimentatia si educatia celorlalti membri de familie. Cu alte cuvinte se anticipeaza ca femeile vor continua
sa joace rolul lor, crescand membrii de familie si avand principala responsabilitate de ingrijire. Numai atunci se
produce un profit mai mare, din punct de vedere social.
Femeile sunt creditori mai buni decat barbatii si se conformeaza mai mult cu planurile de rambursare care le permit
continuarea programului, deoarece au mai multe posibilitati alternative de imprumut sau de optiuni financiare. Un alt
motiv, direct legat de caracterul patriarhal al societatilor este mica mobilitate a femeilor care sunt rezultatele unor
restrictii mai mari privind libera lor circulatie. Din acest punct de vedere, femeile prezinta o problema morala mai mica
si este mai putin probabil sa ia banii si sa plece. Am putea spune ca discriminarile si opresiunea femeilor care conduc
la lipsa de putere si de solutii alternative, sunt exact acele elemente care le fac sa fie clientii cei mai profitabili pentru
micro-credite.
In concluzie, faptul ca femeile sunt considerate ca fiind cei mai (buni) mici investitori si cu conditii sociale si
economice, va trebui sa se perceapa contextul larg al globalizarii de micro-credite/micro-finantari si al comercializarii
acestora. Desi nu constituie principalul factor, accentul pe femei a cotribuit la mobilizarea consolidarii materiale si
ideologice care sunt necesare pentru program, in special in stadiul ulterior. De asemenea, caracterul de gen al
programului a permis realinierea intre logica privind social si economic printr-un mod care consolideaza
profitabilitatea institutiilor comerciale de credit si rolul lor ca actori legali in domeniul schimbarii sociale. Intrebarea

53

este daca micro-creditele pun sub semnul intrebarii, relatiile de gen de putere si daca, intr-adevar, ajuta si
consolideaza femeile. Pana in prezent, datele raman neconcludente.

54

Activitati propuse
1. VAZAND ECONOMIA PRIN OCHII UNEI FEMEI
Durata activitatii : 90 minute
La care cuvinte va ganditi atunci cand auziti cuvantul femeie antreprenor ? Inregistrati-le pe o foaie de hartie. In
continuare urmariti discursul lui Halla Tomasdottir.
Halla Tomasdottir este co-fondator al unei intreprinderi de furnizare a serviciilor economice Audur Capital si a jucat un
rol deosebit de important in reconstructia economiei din Islanda dupa colapsul din anul 2008. Urmariti-o cum explica
modul in care a reusit sa asigure sustenabilitatea intreprinderii sale in furtuna economica in Islanda aplicand cinci
valori feminine in serviciile economice.
Accesati urmatorul site:
http://www.ted.com/talks/halla_tomasdottir.html
pentru a urmari discursul acesteia, selectand subtitrarea in limba romana. Discursul are o durata de 09:45 minute.
A. Ce ganduri sau sentimente apar? In ce mod raspunde la idea dumneavoastra despre ce inseamna femeia
antreprenor, discursul lui Halla Tomasdottir?
B. Inregistrati si discutati asupra valorilor feminine pe care le mentioneaza vorbitoarea pe baza exemplelor pe care le
cunoasteti:

Constientizarea riscurilor (risk awareness)

Sa se spuna lucrurile asa cum sunt (straight talking)
Importanta capitalului emotional (emotional capital)
Profitul care se bazeaza pe valori (profit with principles)
Echilibrul diferitelor elemente (balance)

Considerati ca, intr-adevar, aceste valori sunt importante pentru sustenabilitatea unei intreprinderi? Puteti mentiona
si altele?
C. In ce mod puteti valorifica aceste valori in munca dumneavoastra cu femeile somere care intentioneaza sa devina
antreprenori?
D. Vorbitoarea mentioneaza unele cazuri si unele persoane care i-au afectat in mod pozitiv viata si au contribuit in
ceea ce priveste constientizarea valorii pe care o au femeile pentru societate si economie. Un exemplu este Vigdis
Finnbogadottir, prim-ministrul din Islanda si prima femeie prim-ministru. Puteti sa va ganditi la modele pozitive (role
models) care v-a afectat viata ? In ce mod v-a influentat?

55

Impartasiti-va gandurile, propunerile si sentimentele, initial, in perechi sau mici grupuri. In cazul in care ajungeti la
anumite concluzii, puteti sa le impartasiti in grup.

56

2. ECONOMIA SI PRODUCTIA AGRICOLA

Durata activitati : 60 minute
Accesati urmatorul site:
http://www.ted.com/talks/elene_gabre_madhin_on_ethiopian_economics.html
pentru a urmari discursul lui Eleni Gabre-Madhin selectand subtitrare in imba romana. Discursul are o durata de 20:37
de minute.
Eleni Gabre-Madhin, care este economista, vorbeste despre o viziune ambitioasa: infiintarea primei pieti de produse
in Etiopia. Planul sau este de a crea bogatie si de a minimize riscul agricultorilor.
A. Care este argumentul sau in legatura cu micii agricultori din Etiopia? Ce limiteaza libertatea lor?
B. Exista similitudini privind fermierii si fermierele din Romania?
C. In opinia dumneavoastra, care sunt factorii inhibitori pentru dezvoltarea economiei agricole locale in Etiopia ?
D. Care sunt solutiile pe care propuneti? Considerati ca s-ar putea aplica si in cazul Romaniei?
Impartasiti-va gandurile, propunerile si sentimentele, initial, in perechi sau mici grupuri. In cazul in care ajungeti la
anumite concluzii, puteti sa le impartasiti in grup.

57

3. CAND O INTERVENTIE SOCIALA POATE AVEA REZULTATE

Durata activitatii : 50 minute
Accesati urmatorul site:
http://www.ted.com/talks/esther_duflo_social_experiments_to_fight_poverty.html
pentru a urmari discursul lui Esther Duflo selectand subtitrarea in limba romana. Discursul are durata de 16:47
minute. Esther Duflo prezinta modalitati pentru combaterea saraciei examinand diferite abordari si propuneri practici.
A. Valorificand intrebarile puse de Esther Duflo, ganditi-va la ocuparea femeilor si diferite programe care au fost
aplicate pentru integrarea femeilor somere pe piata muncii. a) Care sunt programele sau politicile care au mers
bine/au avut rezultate bune? b) Care programe sau politici nu au mers bine/nu au avut rezultate pozitive? c) De ce?
B. Puteti sa va ganditi si sa propuneti moduri pentru combaterea saraciei femeilor sprijinind propunerile
dumneavoastra pe nevoile lor?
C. Ce propuneti pentru a se mobiliza si consolida femeile somere care apartin la grupuri vulnerabile?
Impartasiti-va gandurile, propunerile si sentimentele, initial, in perechi sau mici grupuri. In cazul in care ajungeti la
anumite concluzii, puteti sa le impartasiti in grup.

58

4. REVOLUTIONARA POLITICOASA
Durata activitatii : 40 minute
Accesati urmatorul site:
http://wowelle.com/2010/11/05/ela-r-bhatt-co-founder-of-sewa-wins-the-social-entrepreneur-of-the-world-award/
18

si urmariti interviul lui Ela R. Bhatt, co-fondator al Asociatiei pentru femeile angajate pe cont propriu (SEWA) o retea
care cuprinde 1 milion de femei-antreprenoare din India. Ela R. Bhatt, a fost onorata de catre Forului Global de
Antreprenoriat, cu Premiul Mondial de Antreprenoriat in categoria antreprenor social ca recunoastere a capacitatii
sale de a mobilize populatiile sarace prin intermediul obiectivelor antreprenoriale. Ela R. Bhatt, de asemenea, este
unul dintre fondatorii Bancii MOndiale a Femeilor si membru fondator al grupului de lideri din lume, create cu
initiative lui Nelson Mandela.
A. Sunteti de acord cu definitia data conceptului de animare, consolidare (empowerment)? De ce este necesar sa
treaca femeile prin aceasta etapa? Cum putem sa o reusim? CE putem face pentru a consolida femeile somere in
cadrul asistentei de consiliere si orientarii profesionale ?
B. Ce impiedica femeile sa participe la proceduri colective si modele? Care sunt similitudinile si diferentele privind
obstacolele cu care se confrunta femeile in Romania si India, conform celor spuse de Ela R. Bhatt;
C. De ce Ela R. Bhatt considera ca recunoasterea (ownership) este importanta? Ce rol a jucat in recunoastere,
Asociatia Femeilor Angajate pe cont propriu (SEWA)? Prin ce mod isi ajuta membrii ? Puteti sa va ganditi la alte
modalitati de spriijin pentru femeile angajate pe cont propriu in Romania?
Impartasiti-va gandurile, propunerile si sentimentele, initial, in perechi sau mici grupuri. In cazul in care ajungeti la
anumite concluzii, puteti sa le impartasiti in grup.

5. NOI ABORDARI DE AJUTOR & CONSOLIDARE A ANTREPRENORIATULUI

Durata activitatii: 50 minute
Accesati urmatorul site: http://www.ted.com/talks/jacqueline_novogratz_a_third_way_to_think_about_aid.html
Pentru a urmari discursul lui Jacqueline Novogratz selectand subtitrarile in limba romana. Discursul are o durata de
17:05 de minute.

18

A se vedea: http://www.sewa.org/

59

19

Jacqueline Novogratz fondatoarea si liderul lui Acumen Fund , o intreprindere non-profit care sprijina antreprenori
sociale din toata lumea, vorbeste despre ceea ce numeste "capital pacient" (patient capital) oferind bune exemple de
inovatii de afaceri din diferite locuri din lume, care au condus la schimbarea sociala si iesirea din ciclul saraciei, in ceea
ce priveste populatia locala.
A. Din ce motiv, pana in prezent, ajutorul mondial nu a avut rezultate in zonele sarace din lume, conform Jacqueline
Novogratz? Sunteti de acord sau nu? Va puteti gandi la exemple sau cazuri in care au fost cheltuite mari sume de bani,
pentru consolidarea grupurilor social vulnerabile insa rezultatele au fost sarace si limitate? De ce credeti ca s-a
intamplat acest lucru?
B. Care este opinia lui Jacqueline Novogratz pentru societatea civila si participarea acesteia la diferite interventii
sociale care vizeaza eliminarea saraciei? Exista exemple similare in Romania?
C. Din ce motiv este atat de importanta, conform Jacqueline Novogratz, demnitatea? Sunteti de acord? Ce ati adauga
pentru a consolida aceasta opinie? In ce mod puteti valorifica aceasta opinie la locul de munca?
Impartasiti-va gandurile, propunerile si sentimentele, initial, in perechi sau mici grupuri. In cazul in care ajungeti la
anumite concluzii, puteti sa le impartasiti in grup.
Pagini utile de Internet

19

The Civil Society Development Foundation (CSDF) Hungary http://www.ctf.hu/kezdooldal/

Neziskovky.cz, p.b.c. is a non-profit organization whose mission is to raise the awareness of the general
public about the non-profit sector and to strengthen its role in civic society in the Czech Republic and on the
international level. http://neziskovky.cz/cz/ostatni/2493.html
Jeunesses Musicales International (JMI) is the largest youth music NGO in the world, created in Brussels,
Belgium in 1945 with the mission to "enable young people to develop through music across all boundaries".
With a vast array of activities, JMI has established four priority activity fields: Young Musicians, Young
Audiences,
Youth
Empowerment
and
Youth
Orchestras
&
Ensembles.
http://www.jmi.net/page.php?n=2&s=1
Milieukontakt international is an organization of committed professionals with a huge network of
individuals, organizations and institutions working for a better environment throughout the world.
http://milieukontakt.net/en/?page_id=4
The Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe (REC) is an international organisation
with a mission to assist in solving environmental problems. http://www.rec.org/about.php?section=mission
The Via Foundation assists people who have taken the initiative to create positive change in their
communities. In cultural heritage, the environment, community development, and youth projects, the means
to address clear needs in local communities are blossoming, but are extremely difficult to accomplish due to
a lack of funds and experience. http://viafoundation.org/about-via/
Oneworld platform for south east europe (owpsee) is a civil society network in the virtual online
space.www.oneworldsee.org

A se vedea: http://www.acumenfund.org/

60

Euricses mission is to promote knowledge development and innovation for the field of cooperatives, social
enterprises and other nonprofit organizations engaged in the production of goods and services.
http://www.euricse.eu/about/mission
Prowess is the UK association of organisations and individuals who support the growth of women's business
ownership. Our work encompasses raising awareness, sharing of best practice, advocacy and information.
http://www.prowess.org.uk/default.asp
Women's Bean Project has been dedicated to helping women break the cycle of poverty and unemployment.
Our Mission: To change women's lives by providing stepping stones to self-sufficiency through social
enterprise. http://www.womensbeanproject.com/
The Women Unlimited Vision Our aim is to be a catalyst for change and to double the percentage of female
entrepreneurs in the UK over the next 20 years. There are two main reasons that for creating the Women
Unlimited community. The first is to help women who are thinking about starting their own business. To give
them a place where they can ask questions and engage with other women that are out there doing it already.
The other is to help women that have their own businesses already and want to grow their business and take
it to the next level. http://www.women-unlimited.co.uk/
Ldere is a non-governmental organization, which unites women entrepreneurs and leaders in their
professional area. The organization was established by eight women entrepreneurs and professionals in
February 3, 2003.http://www.lidere.lv/en_merkis.html
Small
and
medium-sized
enterprises
(SMEs)
Women
Entrepreneurship
Portalhttp://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting-entrepreneurship/women/portal/

5. Structuri de sprijin pentru antreprenoriatul social

5.1. Introducere
Deoarece in realitatea europeana si internationala, intreprinderea sociala este stabilita, dezvoltarea acesteia este
incurajata si sustinuta in mod activ. Acest fapt este evident prin intermediul diferitelor institutii si programe de
asistenta si finantare, precum si prin preocuparile si dezbaterile publice privind intreprinderile sociale. Cu alte cuvinte,
la nivel international, intreprinderile sociale nu constituie noi activitati, nici simple solutii alternative privind furnizarea
serviciilor sau a propunerilor inovative operationale pentru diverse aspecte sociale. Din contra, se dezvolta si creaza
noi domenii de activare si interventie pentru societatea civila.
In acest context, multe tari, deja, au adoptat sau inregistrat noile tipuri de intreprinderi care se includ in aria
economiei sociale. In cele mai multe cazuri, chiar, au avansat si la recunoasterea juridica a acestor forme hibride de
intreprinderi care s-au dezvoltat in acest domeniu. Astfel de cazuri sunt cooperativele sociale (Social co-operatives)
din Italia, cooperativele de solidaritate sociala (Social solidarity co-operatives) din Portugalia, cooperativele de interes
general (co-operatives of general interest) din Franta si intreprinderile cu scop social (enterprise a finalite sociale) din
Belgia.
Pe de alta parte, sunt destul de multe organizatiile si diversele institutii, care pe termen lung, exercita activitati care ar
putea fi determinate ca si activitati de economie sociala, fara a fi necesar sa se foloseasca termenul "intreprindere
sociala" pentru a-si descrie organizatia. De exemplu, pentru organizatiile de caritate si de voluntariat, interesul pentru
antreprenoriatul social s-a dezvoltat, mai ales, de la sfarsitul anului 1990, ca un mod de proiectare a strategiilor de
viabilitate pe termen lung, care este direct legat de diversificarea surselor de finantare a acestora, precum si de
valorificarea expertizei si a experientei acumulate. Astfel, organizatiile care si-au propus sa reduca independenta lor
fata de donatii sau subventii, s-au indreptat spre antreprenoriatul social

61

De asemenea, in multe tari, sectorul public, prin intermediul initiativelor si a politicilor nationale, regionale si locale, isi
propune sa incurajeze dezvoltarea antreprenoriatului social. Acest lucru se datoreaza, in parte, la vointa politica de a
consolida organizatiile sociale si de voluntariat, pentru a coopera cu sectoare publice in vederea furnizarii serviciilor
publice.
Datorita interesului crescut pentru intreprinderile sociale, s-au dezvoltat o serie de servicii de asistenta si finantare
care vizeaza, in mod special, dezvoltarea intreprinderilor sociale. Structurile de sprijin ale antreprenoriatului social, la
nivel european, consolideaza sansele de succes ale organizatiilor din sectorul social, oferind posibilitatea de retelizare
cu experti in domeniu, precum si cu alti potentiali sustinatori. In paralel, structurile de sprijin, ofera asistenta tehnica
corespunzatoare pentru infiintarea intreprinderilor sociale.
Cele mai multe dintre structurile de sprijin din lume, indiferent de scara, ofera servicii de asistenta, retelizare si
consiliere care se considera ca fiind factori cruciali pentru crearea si dezvoltarea intreprinderii sociale.
Orientativ, asistenta se poate referi la:
Servicii de asistenta de consiliere
Consilierea se refera la furnizarea serviciilor de consiliere si indrumare de catre colaboratori specializati ai structurii,
privind orice tema aferenta unei intreprinderi sociale in curs de dezvoltare sau deja existente, in orice stadiu de
dezvoltare a acesteia si pentru diverse aspecte (economice, operationale, actiuni de promovare, etc.). Multe structuri
functioneaza cu membri, care selecteaza structurile, pe baza unor criterii si proceduri stricte, oferandu-si serviciile
numai in acestea. Multe structuri de sprijin furnizeaza si servicii de finantare directa, sub forma de subventii,
imprumuturi sau, si premii.

Servicii de furnizare a spatiilor de instalare a intreprinderilor sociale

Servicii de gasire a unui loc de munca (managementul ofertei si al cererii)
Servicii de retelizare

Isi propun legatura intre antreprenorii sociali sau dezvoltarea contactelor cu alte institutii (intreprinderi private sau
institutii guvernamentale). Includ forum, intalniri, evenimente speciale, furnizare de adrese utile, etc.
5.2. Institutii de sprijin pentru antreprenoriatul social la nivel mondial
In acest modul, se prezinta, experienta si actiunea institutiilor care au dezvoltat actiuni de sprijin pentru economia
sociala la nivel international. Astfel de tip de institutii sau structuri sprijina antreprenoriatul social prin intermediul
colaborarii cu o retea mondiala de colaboratori, compusa din antreprenori, institutii de trasare a politicii, investitori,
academicieni si jurnalisti si vizeaza asigurarea sustenabilitatii intreprinderilor sociale si diseminarea inovatiilor
acestora. Intr-adevar, deoarece modelele de antreprenoriat social prezinta diferente semnificative in diferse tari,
corelarea si diseminarea informatiilor si a bunelor practici privind modul de organizare, finantarea, dotarea cu
personal, etc., au o, bineinteles, mare importanta.
Orientativ, aceste institutii sunt urmatoarele:

ASHOKA (www.ashoka.org)

Incepand cu anul 1981, in India, Ashoka s-a dezvoltat intr-o asociatie cu peste 1.800 de colaboratori in peste 60 de tari
ale lumii. A recunoscut semnificatia colaborarii cu celelalte sectoare, in special in intreprinderile din sectorul privat, in

62

care nivelul de concurenta si inovare ofera lectii folositoare pentru organizatiile sociale. A dezvoltat instrumente si
mecanisme pentru sprijinirea intreprinderilor sociale, cum ar fi:
i. Initiativa Sociala (Citizen Base Initiative - CBI) Din anul 1997, functioneaza pentru a ajuta organizatiile sectorului
social sa-si diferentieze baza economica, astfel incat sa nu ramana dependente de finantari. Misiunea CBI este de a
redirectiona gandirea si comportamentul sectorului social fata de inovare, in vedcerea dezvoltarii unei baze sociale de
asistenta a persoanelor, capitalelor, informatiilor si intreprinderilor in vederea realizarii sustenabilitatii si asigurarii
impactului social maxim, si, prin urmare, se aplica trei strategii interindependente: Cauta inovatia Sustine
persoanele care au idei inovatoare Difuzeaza ideile inovatoare.
ii. Antreprenor catre Antreprenor (Entrepreneur to Entrepreneur-E2) Multi antreprenori, care activeaza in sectorul
privat, cauta noi solutii de caritate si modalitati pentru a integra valoruile sociale in intreprinderile si in viala lor.
Antreprenorii sociali isi propun sa invete de la strategiilor intreprinderilor, cu succes, din sectorul privat, in vedcerea
construirii retelei lor. Programul E2 faciliteaza legaturile intre antreprenorii, care se implica in sectorul privat si in cel
al antreprenorilor sociali. In calitatea de membri ai programului E2, antreprenorii care activeaza in sectorul privat au
posibilitatea de a investi sau de a oferi asistenta antreprenorilor sociali care intentioneaza sa-si dezvolte ideile si sa-si
disemineze activitatile si actiunile. Posibilitatile pe care le ofera se refera la: contributia financiara si asistenta,
informare, formare si retelizare.
iii. Academia Globala, (Global Academy) pentru antreprenoriatul social Este compusa din institutii internationale
care furnizeaza diferite tipuri de consiliere si indumari pentru sectorul antreprenoriatului social. Academia indica si
stabileste modul in care antreprenorii sociali pot aborda problemele globale la scara mondiala.
iv. Servicii Sociale Financiare (Social Financial Services SFS)- Imbunatatesc accesul la finantare si la capitalul durabil in
sectorul social, avand in vedere lipsa consolidarilor economice institutionale, suficiente si diferite, care sunt necesare
pentru succesul intreprinderilor sociale. Strategiile de baza SFS includ: angajamentul institutiilor economice
importante, de a furniza surse alternative de capital, crearea modelelor economice pentru a se permite difuzarea
acestor idei, sprijinirea altor grupuri de caritate si a colaboratorilor Ashoka in vederea asigurarii investitiilor prin
intermediul cailor traditionale, sau prin stimulente si formare.

ECHOING GREEN (www.echoinggreen.org)

Furnizeaza finantare si asistenta pe parcursul primilor pasi ai persoanelor cu viziuni si idei indraznete pentru
schimbarea sociala. Determina, finanteaza si ii sprijina pe antreprenorii cei mai importanti din lume precum si pe
organizatiile pe care acestia le promoveaza. Prin intermediul unui program de burse, cu o durata de doi ani, ofera
ajutor antreprenorilor sociali sa dezvolte noi solutii privind unele dintre cele mai dificile probleme ale societatii. Din
anul 1987, Echoing Green a ajutat ca aproximativ 450 de persoane sa aduca o schimbare sociala in mai mult de 40 de
tari. Scopul acestuia este sa identifice vizionarii, sa investeasca in inovatie, sa furnizeze asistenta in mod practic, sa
coreleze si sa retelizeze persoane din intreaga lume. Se estimeaza ca a investit mai mult de $25 de milioane in
subventii, in vederea crearii si lansarii intreprinderilor sociale.
Eficacitatea institutiei este mare, deoarece aproximativ, doua dintre cele trei organizatii infiintate prin intermediul
unei investitii a Echoing Green este viabila, 54% dintre colaboratori continua sa mentina organizatiile initiale, 72%

63

dintre colaboratorii care au avansat, continua sa lucreze in sectorul social, in timp ce 85% din totalul colaboratorilor
sunt responsabili de organizatii din sectorul social.
Alte organizatii similare sunt urmatoarele:

INTERNATIONAL CENTRE OF RESEARCH AND INFORMATION ON PUBLIC, SOCIAL AND COOPERATIVE

ECONOMY CIRIEC (www..ulg.ac.be/ciriec)
Este un organism de promovare si sprijin pentru economia sociala (a intreprinderilor, institutiilor, sectorului public si a
persoanelor fizice).
SCHWAB FOUNDATION www.schwabfound.org()
Reteaua de antreprenori sociali importanti, izolati, din intreaga lume, care se coreleaza cu Forumul Economic Mondial
(World Economic Forum).

ACUMEN FUND (www.acumenfund.org)

Fondul international cu sediul in SUA, care coreleaza organizatiile de caritate cu antrepretori sociali inovatori.

INTERNATIONAL CO-OPERATIVE ALLIANCE (www.ica.coop/ica)

A fost infiintata in anul 1995 si asociaza, reprezinta si sprijina cooprative la nivel mondial.
5.3. Institutii si actiuni de sprijin pentru antreprenoriatul social in SUA, Canada, America Latina si Europa
In destul de multe tari, s-au dezvoltat institutii care sprijina consolidarea antreprenoriatului social. Se evidentiaza ca
institutiile acestea variaza, in ceea ce priveste structura si scopul lor, in functie de cele mai importante forme de
intreprindere sociala pe care le dezvolta fiecare tara separat, deoarece guvernul fiecarei tari promoveaza al treilea
sector de intreprinderi, cu diferite directionari (de exemplu, intr-o tara sunt incurajate, in special ONG-urile si in alta
tara sunt promovate si tipurile de intreprinderi sociale de profit).
. Exemple din SUA, Canada si America Latina

SOCIAL ENTERPRISE ALLIANCE (www.se-alliance.org)

Este un organism de sprijin pentru intreprinderile sociale. Are scopul de a influenta mediul public si privat, in
beneficiul intreprinderilor sociale si promoveaza dezvoltarea acestora. Conform datelor acordate de Social Enterprise
Alliance, intreprinderile sociale se dezvolta mai mult in sectorul de ingrijire a sanatatii si de furnizare a serviciilor
sociale, de sustinere si ajutor pe teme de locuinte, in domeniul imigrarii, al drepturilor umane, precum si in alte
sectoare mai putin dezvoltate.

CSF CANADIAN SOCIAL ENTERPREUNERSHIP FOUNDATION (www.csef.ca)

Este o institutie recunoscuta in Canada, pentru crearea on-line a sistemelor si a programelor inovatoare axate pe
sprijinul candidatilor-antreprenori sociali pentru a contribui la dezvoltarea economica si sociala a tarii. Componentele

64

cheie ale modelului aplicat, sunt educatia, resursele si retelizarea pentru antreprenorii sociali. In mod practic, aceasta
activitate este prezentata prin crearea diferitelor programe de sprijin pentru antreprenoriatul social, cum ar fi:
i. Program: IDEAS Challenge pentru antreprenorii sociali: Ofera o oportunitate studentilor, oamenilor de stiinta &
profesionistilor sa-si dezvolte in mod creativ ideile si sa aplice, in scopul dezvoltarii proiectelor, strategiile, mijloacele
si mecanismele care ajuta societatile locale, nationale sau internationale, utilizand premiile in bani ale CSEF, precum
si subventii suplimentare de dezvoltare.
ii. Program: Provocatie pentru antreprenorii sociali (Social Entrepreneurs Challenge - SEC): Prin intermediul organizarii
unui concurs anual, studentii si tinerii sunt invitati sa creeze planuri de blended-value (blended-value plans) cu o
organizatie non-profit pe care o aleg pentru a colabora. SEC organizeaza workshop-uri (workshops) si ajuta grupurile
sa gaseasca consilieri in vederea dezvoltarii acestor planuri.
Astfel, prin intermediul spiritului de competitie, tinerii intra in contact si colaboreaza cu organizatii non-profit, creste
constientizarea acestora cu privire la diferite teme sociale, colaboreaza cu institutii si dezvolta interese, planuri unice
si viabile, care ajuta organizatia privind infiintarea unei intreprinderi sociale.
iii. Program: "La o distanta de cate mile se afla antreprenorul social fata de dumneavoastra?": Progamul de baza de
date in curs de dezvoltare. CSEF actioneaza ca un portal pentru cautarea antreprenorilor sociali in orasul si in provincia
persoanelor interesate.
iv. Ghid al Canadian Social Enterprise (Canadian Social Enterprise Guide.): Acest ghid reprezinta prima sursa extensiva
si cuprinzatoare, publicata, un instrument si o colectie de istorii privind antreprenoriatul social. Ghidul, printre altele,
contine lectii si bune practici, care au rezultat in urma dezvoltarii si aplicarii programului de Antreprenoriat Non-Profit

SKOLL FOUNDATION (www.skollfoundation.org)

A fost creata in anul 1999 pentru a promova schimbarea sistematica, in beneficiul societatilor, in intreaga lume,
investind, conectand si premiind antreprenorii sociali. Structura acesteia a evoluat pentru a satisface nevoile crescute
ale celor pe care ii deserveste. Astfel, astazi include doua societati diferite : o institutie privata, Institutia Skoll, si o
institutie publica de caritate, denumita Fondul Skoll (Skoll Fund). Fondul Skoll, care a fost creat in anul 1999,
reprezinta o structura de sprijin, asociata cu institutia comunitara Silicon Valley Community Foundation of San Jose,
din California. Actiunea institutiei include urmatoarele:
i. Investitii, realizate pentru antreprenorii sociali, prin intermediul programelor de premii pentru antreprenoriatul
social si sprijina continuarea sau extinderea programelor care s-au dovedit de succes in abordarea unei game largi de
aspecte sociale critice.
ii. Retelizarea antreprenorilor sociali cu persoane-cheie, se realizeaza prin forumul mondial al lui Skoll, iar in paralel s-a
infiintat si dezvoltat Social Edge, o comunitate on-line pe Internet site www.socialedge.org, unde antrprenorii sociali
si, in general, cei care se implica in sectorul social, invata, se inspira si isi impart resursele.
De asemnea, Skoll, isi asuma organizarea evenimentelor, precum si crearea filmelor si a documentarelor, care descriu
istoriile antreprenorilor sociali individuali si vizeaza constientizarea publicului.

ROBERTS ENTERPRISE DEVELOPMENT FUND (www.redf.org)

65

Organism care colaboreaza cu persoane umane fara adapost. De asemenea, a descis noi trasee in intreprinderea
sociala din USA.

INSTITUTE FOR SOCIAL ENTREPRENEURS www.socialent.org()

Furnizeaza formare si servicii de consiliere pentru intreprinderi sociale din SUA.

AVINA www.avina.net()

Retelizeaza societatea civila si antreprenorii sociali din America Latina.

. Exemple din Europa

SOCIAL ECONOMY EUROPE (www.socialeconomy.eu.org)

Este un organism european reprezentant care dezvolta activitati de consolidare a economiei sociale. Din anul 2000,
functioneaza cu denumirea CEP-CMAF.

CONFEDERATIA INTREPRINDERILOE SOCIALE, A INITIATIVELOR DE OCUPARE SI A COOPERATIVELOR

SOCIALE EUROPENE (www.cefec.de)

Ne referim la reteaua europeana a institutiilor sociale (Social Firms Europe), a cooperativelor sociale si a organizatiilor
non-guvernamentale cu obiectivul comun axat pe ocuparea remunerata, in special, pentru persoanele cu dizabilitati.

CECOP - THE EUROPEAN CONFEDERATION OF WORKERS CO-OPERATIVES, SOCIAL CO-OPERATIVES AND

SOCIAL AND PARTICIPATIVE ENTERPRISES (www.cecop.coop)

Este o asociatie europeana non-profit, care reprezinta cooperative (productive, lucrative, sociale) si alte tipuri de
intreprinderi relevante. Intre membrii acesteia, se includ 29 de asociatii nationale de cooperative si intreprinderi
participative, care reprezinta 60.000 de intreprinderi, in cadrul carora lucreaza 1,3 de milioane de angajati si 7
organizatii care promoveaza acest tip de intreprinderi.

REVES EUROPEAN NETWORK

(http://www.revesnetwork.net)

OF

CITIES

AND

REGIONS

FOR

THE

SOCIAL

ECONOMY

Institutia este o retea care reuneste autoritatile locale si factori din economia sociala, pentru a crea cooperari stabile
si politici comune in vederea promovarii dezvoltarii locale sustenabile si a integrarii sociale.

EUROPEAN SOCIAL COOPERATIVE - ESCOOP SCE (www.escoop.eu)

Isi propune realizarea interesului general al comunitatii, in ceea ce priveste incluziunea sociala. Sprijina imbunatatirea
conditiilor de munca si de continuare a sanselor de ocupare, prin intermediul promovarii celui mai bun management
al intreprinderilor de forma colectiva.

ALIANTA COOPERATISTA DIN EUROPA (www.coopseurope.coop)

66

Organizatie care promoveaza modelul cooperatist de intreprindere, obiectivul constand in economia viabila si
incluziunea sociala. Asociaza, reprezinta, promoveaza si sprijina cooperativele.
C. Marea Britanie

THE SOCIAL ENTERPRISE COALITION, SEC (www.socialenterprise.org.uk)

Coalitia Sociala Antreprenoriala este o institutie nationala britanica pentru intreprinderile sociale. Sprijina totalul
intreprinderilor sociale si furnizeaza asistenta tehnica pentru a se asigura ca intreprinderile sociale pot invata si se pot
sprijini una pe cealalta.
De asemenea, este responsabila si isi asuma o gama larga de activitati, cum ar fi de exemplu, asistenta financiara si
juridica, formare pentru intreprinderile sociale, etc.

BUSINESS LINK FOR LONDON (www.bl4london.com)

Sprijina intreprinderi sociale pentru elaborarea planului de afaceri, proceduri de infiintare, la nivel de dotare cu
personal, identificarea resurselor, vanzari, marketing, etc.

THE NATIONAL COUNCIL FOR VOLUNTARY ORGANISATIONS - NCVO CABINET OFFICE, OFFICE FOR THE
THIRD SECTOR (www.ncvo-vol.org.uk)

Oficiul Sectorului III a fost creat in mai 2006, concentrand responsabilitatile Directiei Comunitatilor Active a
Ministerului de Interne si ale Unitatii Sociale Antreprenoriale din Serviciul Comertului din Industriei in Marea Britanie.
Obiectivul acestuia este de a dezvolta un mediu care permite sectorului III sa se extinda, majorandu-si contributia in
societate, economie si mediu.

SOCIAL ENTERPRISE HUMBER (www.sehumber.co.uk)

Vizeaza un sector social de antreprenoriat, puternic si sustenabil din punct de vedere economic, astfel incat
intreprinderile sociale sa fie viabile.

RISE NETWORK (www.rise-sw.co.uk)

Sprijina si reprezinta intreprinderile sociale in Marea Britanie.

COMMUNITY ACTION NETWORK - CAN (www.can-online.org.uk)

A fost infiintat in anul 1998. In vederea crearii intreprinderilor sociale viabile, antreprenorii sociali necesita sprijin,
experienta altor antreprenori, capitale si spatiu pentru a se dezvolta. CAN furnizeaza acest tip de asistenta.
UNLTD (www.unltd.org.uk)
Furnizeaza un pachet complet de finantare si asistenta, pentru a ajuta ca ideile persoanelor sa devina o realitate. A
fost infiintat de sapte mari organizatii care promoveaza antreprenoriatul social.

67

UPSTARTS AWARDS (www.newstatesman.co.uk)

Premii anuale pentru intreprinderea sociala si antreprenorii sociali, ale revistei New Statesman and Society.

SOCIAL FIRMS UK (www.socialfirms.co.uk)

Retelizare nationala, informare si asistenta pentru intreprinderile care sunt infiintate ca sa creeze locuri de munca
pentru persoanele cu nevoi speciale.

SOCIAL ENTERPRISE UNIT (www.dti.gov.uk/socialenterprise)

Institutie guvernamentala care promoveaza intreprinderile sociale.

SOCIAL ENTERPRISE LONDON http://www.sel.org.uk()

Retea de asistenta a intreprinderilor sociale in Londra.

LONDON REBUILDING SOCIETY http://www.londonrebuilding.com()

Ofera imprumuturi pentru intreprinderile sociale care au sediul sau activeaza in Londra.

THE BIG BOOST (http://www.thebigboost.org.uk)

Sprijina intreprinderi sociale, incubate, din Marea Britanie, in varsta de 11-25 de ani.
D. Europa Centrala & de Est, Australia si Noua Zeelanda

NESST www.nesst.org()

Organizatii non-profit care sprijina dezvoltarea intreprinderii sociale in Europa Centrala si de Est, precum si in America
Latina.

AUSTRALASIAN SOCIAL ENTREPRENEUR NETWORK www.sen.org.au()

Retea cu membri, antreprenori sociali, din Australia si Noua Zeelanda.

5.4. Sprijinul antreprenoriatului social prin intermediul Internet-ului

68

Asistenta de consiliere prin intermediul Internet-ului constituie o forma diferita de asistenta a antreprenoriatului
social care, de asemenea, este importanta si necesara pentru antreprenorii sociali. Orientativ, se mentioneaza
urmatoarele doua exemple:

ECommunityLink (www.ecomlink.org)

Este o retea non-profit de voluntariat, care ofera cunostinte si informatii prin intermediul forumului on-line, care
foloseste o platforma avansata pentru participarea la cunoasterea mondiala. Ofera diferite forumuri pentru sprijinirea
antreprenorilor sociali si economici, privind dezvoltarea oportunitatilor eBusiness si utilizarea TIC pentru activitatile
sociale.

Vita Europe (www.vita-europe.com)

Este un site pentru sectorul european non-profit. Vita Europe ofera un buletin informativ lunar, in limba engleza,
provenit de la Vita non profit content Company, care dispune de o retea de cincisprezece colaboratori europeni din
treisprezece tari diferite. Buletinul informativ al Vita Europe este trimis la peste 1.000 de reprezentanti selectati ai
sectorului non-profit, la jurnalisti si politicieni din intreaga Europa.

69

6. Structura model de sprijin pentru antreprenoriatul social

6.1. Introducere
Sectorul economiei sociale continua sa constituie o modalitate importanta de ocupare pentru grupurile de populatie
vulnerabile sau excluse, atat in Europa, cat si la nivel international. In acest context, reprezinta un factor semnificativ
care va contribui la dezvoltarea antreprenoriatului social, precum si la dezvoltarea, in continuare, a Structurilor de
Sprijin pentru Antreprenoriatul Social.
La nivel european, functionarea Structurilor de Sprijin pentru Antreprenoriatul Social, a fost consolidata, in special, si
in cadrul Initiativei Comunitare EQUAL, mai ales, prin intermediul structurilor inovatoare si pilot. Atat modul de
organizare, cat si tipul serviciilor furnizate, au variat considerabil, deoarece fiecare structura a actionat pe baza
nevoilor specifice identificate, pe baza obiectivelor specifice stabilite, insa si in functie de posibilitatile proprii. Atat
experienta dobandita in cadrul implementarii Initiativei Comunitare EQUAL, cat si experienta internationala,
reprezinta materialul principal pentru proiectarea si elaborarea propunerilor referitoare la functionarea Structurilor
de Sprijin pentru Antreprenoriatul Social. In fiecare caz, obiectivul este asigurarea calitatii inalte privind furnizarea
serviciilor, adoptarea structurii organizatorice adecvate, precum si proiectare si furnizarea serviciilor integrate de
asistenta.

6.2. Activitati si servicii furnizate de structura

Activitatile si serviciile furnizate de catre structura, in prima faza, sunt determinate de obiectivele structurii. In acest
context, si datorita faptului ca obiectivul principal al unui model de Structura de Sprijin pentru Antreprenoriatul Social
consta in promovarea economiei sociale, sprijinul intreprinderilor sociale existente, precum si al celor viitoare,
structura trebuie sa asigure urmatoarele:
- promovarea si evidentierea economiei sociale si a avantajelor comparative ale acesteia
- crearea intreprinderilor sociale viabile
In special, structura va trebui:
- Sa colecteze si sa valorifice datele referitoare la antreprenoriatul social, la nivel national, regional si local.
- Sa creeze material informativ si de suport
- Sa fie direct corelata cu institutiile si societatea locala, in vederea identificarii nevoilor de infiintare a noilor
intreprinderi sociale si domeniile de activitate corespunzatoare
- Sa furnizeze asistenta specializata grupurilor antreprenoriale interesate sau persoanelor la toate nivelurile de
infiintare si functionare a intreprinderii sociale.
- Sa cunoasca intrprinderile sociale existente din zona si sa le furnizeze sprijin
- Sa promoveze retelizarea intreprinderilor sociale atat intre acestea, cat si cu institutii din sectorul public si
privat.
-

Sa promoveze concluzii si propuneri la institutii de trasare a politicilor relevante si la centre similare de luare
a deciziilor

Rolul distinct al unei astfel de structuri este urmatorul:

70

Deoarece este posibil ca persoanele interesate, in mare masura, sa apartina la grupuri vulnerabile sau excluse social,
va fi necesar sa fie sprijinte in mod multiplu si pe termen lung si sa se aiba in vedere nevoile, particularitatile,
experienta si expertiza acestora, precum si dorintele lor, in vederea asigurarii ca activitatea antreprenoriala pe care sio vor asuma, va fi sustenabila si eficienta, atat pentru persoanele insasi, insa si pentru comunitate. De asemenea,
trebuie luat in consideratie faptul ca implementarea cu succes a initiativelor antreprenoriale, in conditiile actuale ale
economiei internationale si europene si ale crizei economice, nu depinde numai de cercetare, calitate, inovatie si noi
cunostinte, insa si de posibilitatile si perspectivele pietei, care, in conditiile prezente, de multe ori, nu pot fi prevazute
sau percepute. Acest fapt inseamna ca antreprenorii sociali-candidati, trebuie sa fie sprijiniti pentru a se reduce
eventualul risc de afaceri si pentru a se consolida in vederea abordarii riscurilor si esecurilor care pot aparea. Din acest
motiv, serviciile furnizate nu se refera numai la antreprenoriatul propriu-zis, insa si la asistenta de consiliere si de
consolidare a personalor interesate, precum si la constientizarea comunitatii locale (profesionale si nu) in special,
privind eliminarea stereotipurilor si a prejudecatilor impotriva persoanelor si grupurilor care difera si mentin un diferit
stil de viata si ocupare.
De asemenea, datorita lipsei unui cadru institutional integrat si coerent, pentru economia sociala in Romania, insa si
datorita faptului ca sectorul economiei sociale va continua sa se afle inca in curs de dezvoltare si dupa
institutionalizarea reglementarilor relevante, conditia de baza pentru functionarea Structurii este implicarea acesteia
in domeniul de colectare si prelucrare a datelor aferente, la nivelul regiunii de interventie, la nivelul tarii sau si la nivel
international. Cu alte cuvinte, nu este suficienta doar cunostinta privind aspecte ce se refera la tipul clasic de
antreprenoriat. Este necesar studiul conceptului si al practicilor aferente antreprenoriatului social, precum si inovatia
in ceea ce priveste proiectarea actiunilor si modul de actiune al Structurii. In plus, deoarece o astfel de Structura va
contribui la configurarea sectorului economiei sociale in Romania, este necesara retelizarea acesteia cu alte structuri,
precum si cu institutii de trasare a politicilor sociale si a politicilor de ocupare.
In cele din urma, deoarece intreprinderile sociale au, prin definitia lor, un rol social distinct, structura va trebui sa
dezvolte colaborari cu multe institutii locale (sociale si alte). Necesitatea privind colaborari extinse, raspunde atat
nevoii de identificare a grupurilor si persoanelor care sunt interesate sa creeze intreprinderi sociale, cat si nevoii de
retelizare a intreprinderilor sociale, pentru a putea fi sprijinite de institutii, precum si pentru a-si maximiza beneficiile
lor sociale prin intermediul parteneriatelor cu alte institutii.
Urmeaza un tabel orientativ al actiunilor de baza pe care o structura trebuie sa le dezvolte si o referire succinta la
acestea.

ACTIUNI SERVICII FURNIZATE

1

Abordare informare activarea persoanelor si a grupurilor care sunt interesate sa participe la

procedura de constituire a intreprinderilor sociale

Animarea si consolidarea persoanelor si grupurilor a membrilor intreprinderilor sociale

existente, sau in curs de infiintare
Asistenta tehnica pe parcursul procedurii de infiintare a noii intreprinderi sociale, insa si pentru
intreprinderile sociale deja existente

Promovarea dezvoltarii retelelor intreprinderilor sociale intre acestea, cu intreprinderi, institutii,

voluntari

71

Realizarea actiunilor de promovare a intrprindrilor sociale si, in general, a economiei sociale

Respectarea si actualizarea continua a registrului intreprinderilor sociale din regiunea de

interventie

Colectare, creare si distribuire a materialului informativ

8
9

Participarea structurii la retele internationale si nationale

Dezvoltarea sistemelor de evaluare care vor evidentia bunele practici si deficientele structurii

1. Abordarea informarea activarea persoanelor sau a grupurilor care sunt interesate sa participe la procedura de
infiintare a intreprinderilor sociale.
Abordarea persoanelor si a grupurilor in scopul dezvoltarii noilor intreprinderi sociale, nu se poate limita numai la
actiuni conventionale de publicare cu tema referitoare la dezvoltarea antreprenoriatului social, in general, sau la
prezentarea actiunilor si a serviciilor furnizate de catre Structura.
Sunt necesare metode speciale, cum ar fi:
- Realizarea intalnirilor cu institutii locale & expedierea adreselor informative si a materialului informativ
Institutiile sociale locale precum si alte institutii comunica cu grupurile social vulnerabile si in cadrul
competentelor acestora este posibil sa identifice interesul persoanelor sau grupurilor pentru constituirea
unei intreprinderi colective. In plus, institutiile locale din moment ce se informeaza despre functionarea
Structurii, in continuare, pot furniza aceasta informare, persoanelor sau grupurilor, pe care, in continuare, le
pot indruma spre Structura. Din functionarea Structurilor, pana in prezent, s-a inregistrat rolul semnificativ al
organizatiilor administratiei publice locale in aceasta directie.
- Realizarea intalnirilor deschise informative in zone specifice in zona de resedinta a beneficiarilor
potentiali, in urma actiunilor de informare privind programarea acestora Organizarea acestor intalniri este
deosebit de importanta deoarece ofera persoanelor interesate dintr-o societate locala, sa se informeze si sa
examineze eventualitatea de a se implica in actiuni similare. Astfel de intalniri prezinta beneficii multiple,
datorita faptului ca majoreaza in mod semnificativ, receptorii de informare.
Actiunile de mai sus functioneaza in mod complementar cu practicile de informare cunoscute, care sunt:
- Distribuirea de brosuri si pliante informative
- Realizarea conferintelor si a evenimentelor
- Furnizarea informatiilor prin intermediul paginilor de Internet
- Publicarea anunturilor si a publicatiilor in presa locala si la alte mijloace mass-media
Obiectivele actiunilor de informare sunt: informarea asupra serviciilor furnizate de catre Structura si informarea
asupra notiunii si perspectivelor de antreprenoriat social. Informarea trebuie sa se realizeze intr-un mod simplu si usor
de inteles de catre fiecare receptor al acesteia. Termenii tehnici si notiunile complexe trebuie omise. De asemenea,
trebuie dedicat timp suficient, astfel incat sa se ofere receptorilor posibilitatea de a adresa intrebari si de a-si clarifica
anumite aspecte. Trebuie de remarcat faptul ca valabilitatea informatiilor este extrem de importanta, deoarece
aceasta prima informare, de cele mai multe ori, este cruciala pentru aparitia interesului legat de crearea
intreprinderilor sociale.

72

2. Animarea consolidarea persoanelor si a grupurilor membrilor intreprinderilor sociale existente sau in curs de
infiintare
Aceasta actiunea include, in special, furnizarea serviciilor de asistenta psiho-sociala, atat la nivel individual, cat si la
nivel colectiv. Acest tip de servicii sunt necesare si pe parcursul constituirii unui grup antreprenorial (selectarea
persoanelor care vor participa) si pe parcursul procesului de organizare a activitatii antreprenoriale si de asumare a
rolului antreprenorial de catre persoane (luarea deciziilor cu privire la constituirea intreprinderii, repartizarea
lucrarilor, stabilirea responsabilitatilor). Aceste servicii sunt la fel de importante si in cadrul de sprijin pentru
intreprinderile sociale existente, in toate etapele lor de dezvoltare (solutionarea problemelor de colaborare intre
membrii grupului antreprenorial, dezechilibre datorita tranzitiei intreprinderii sociale la un alt stadiu de dezvoltare).
Punctele limita sunt urmatoarele:
- Diagnoza si inregistrarea nevoilor specifice, aptitudinilor, competentelor profesionale si a experientei
profesionale a persoanelor
- Asistenta persoanelor astfel incat sa obtina o imagine de sine pozitiva si de competentele lor sociale si
educationale si sa-si stabileasca obiective profesionale personale
- Consolidarea competentelor de colaborare a persoanelor invatarea metodelor de solutionare a conflictelor
familiarizarea cu procedura de luare a deciziilor familiarizarea cu cerinrele aferente rolului de antreprenor
/dezvoltarea spiritului antreprenorial
-

Consolidarea persoanelor astfel incat sa aiba o estimare reala cu privire la competentele lor privind
participarea la intreprinderea sociala

Antreprenoriatul social presupune colaborarea mai multor persoane pentru infiintarea unei intreprinderi sociale, prin
urmare furnizarea serviciilor specializate la nivel de grup este deosebit de importanta si se refera la marea parte a
furnizarii serviciilor de consiliere. De asemenea, pe parcursul procedurii de constituire a noului grup antreprenorial
social, este necesara o atentie deosebita privind evaluarea unei idei antreprenoriale si in functie de caracteristicile
specifice si nevoile persoanelor interesate. Importanta acestei etape este deosebit de mare deoarece, printre altele,
trebuie sa se identifice eventualele slabiciuni (de exemplu, entuziasm excesiv, lipsa de percepere a eventualelor
riscuri, lipsa de educatie si formare, etc.).
3. Asistenta tehnica pe parcursul constituirii noii intreprinderi sociale, insa si pentru intreprinderile sociale exsitente
Asistenta tehnica pentru crearea intreprinderii sociale, include:
- Furnizarea asistentei pentru redactarea planului de afaceri: stabilirea conditiilor tehnice/economice,
determinarea actiunilor necesare si ierarhizarea acestora, determinarea obiectivelor pe teremen scurt si lung,
etc.
- Informare juridica si asistenta privind procedurile de constituire a intreprinderii: selectia formei juridice,
redactarea statutului, teme de munca, emiterea permisului de functionare, etc.
- Diagnoza nevoilor intreprinderii pe teme de finantare si informare privind programele de finantare locale si
nationale: informare pe teme de finantare-financiare si asistenta tehnica referitoare la posibilitatile de
integrare a investitiei in programe de finantare relevante, prezentare, explicare si sprijin pentru selectia si
utilizarea produselor financiare relevante (imprumuturi profesionale, participare la societati de garantii
reciproce, leasing, factoring, emiterea scrisorilor de garantie, micro-creditare, fondul de garantii, etc.). Este
bine stabilit faptul ca majoritatea intreprinderilor sociale se confrunta cu dificultati deosebite privind sistemul
financiar de credit, de exemplu, datorita garantiilor insuficiente.
- Configurarea marketing plan si a strategiei de comunicare astfel incat sa se realizeze o patrundere mai mare
a produselor si serviciilor intreprinderii sociale pe piata locala.

73

Informare - asistenta economica, fiscala, de asigurare si de contabilitate privind modurile de respectare a

registrelor de venituri-cheltuieli, gestionarea salarizarii, etc.
Asistenta si informare pe teme de educatie: programe de educatie a auto-angajatilor sau a somerilor in cazul
in care formarea este prealabila infiintarii intreprinderii, programe de instruire a altor institutii
Promovarea legaturii cu institutii nationale si locale de sprijinire a antreprenoriatului sau de alt tip: pentru
diferite teme legate de infiintare, intreprinderile sociale se pot indrepta spre institutii cum ar fi societatile de
dezvoltare, camere, centre de primire a investitorilor, centre de dezvoltare antreprenoriala si tehnologica,
municipalitati, etc.

Informare, insa si serviciile legate de birocratia de infiintare a intreprinderilor sociale (de exemplu cooperative), sunt
deosebit de importante pentru decizia propriu-zisa de promovare a unei investitii, mai ales cand este vorba de
antreprenori potentiali care provin din grupuri social vulnerabile fara o familiarizare anterioara cu proceduri similare.
Este necesar ca personalul competent sa furnizeze informatii complete si valabile cu privire la cerintele aferente
infiintarii unei intreprinderi sociale.
Acest tip de servicii sunt furnizate si intreprinderilor deja existente, in scopul modernizarii, extinderii functionarii
acestora, solutionarii eventualelor probleme de sustenabilitate si functionare.
4. Promovarea dezvoltarii retelelor intreprinderilor sociale intre acestea, cu intreprinderi, institutii si cu voluntari
Aceasta actiune este strans legata de actiunea de animare si consolidare. In cadrul furnizarii serviciilor de consiliere,
unul dintre obiective una dintre temele specifice poate fi dezbaterea temelor de retelizare dezvoltarea
colaborarilor intreprinderilor sociale atat intre ele (de exemplu pentru crearea retelelor intreprinderilor sociale
similare pentru promovarea lor comuna), cat si cu institutii din sectorul public sau privat (dezvoltarea parteneriatelor
pentru promovarea scopurilor sociale, promovarea produselor si a serviciilor, valorificarea oportunitatilor in cadrul
dezvoltarii CSR, etc.). Este important ca structura sa furnizeze informare privind cerintele si beneficiile retelizarii, insa
si sa se ofere persoanelor posibilitatea de a dezbate problemele legate de obligatiile, riscurile si posibilitatile aferente
retelizarii.
5. Realizarea actiunilor de promovare a intreprinderilor sociale si , in general a economiei sociale
In mod complementar cu actiunile intreprinderilor sociale pentru promovarea acestora, structura poate oferi
oportunitati de promovare (de exemplu, gazduire in expozitii, promovarea prin intermediul site-urilor si a publicatiilor
relevante, etc). In plus, important este rolul structurilor si in domeniul de evidentiere a economiei sociale insasi, a
evolutiilor aferente si a perspectivelor.
6. Respectarea si actualizarea continua a registrelor de venituri-cheltuieli ale intreprinderilor sociale din zona de
interventie
Structurile de sprijin pentru Antreprenoriatul Social trebuie sa se afle intr-un contact continuu cu totalul
intreprinderilor sociale din zona lor de interventie, sa monitorizeze evolutia acestora si sa pastreze datele lor de baza
(date de comunicare, activitati, etc.). Astfel, vor fi in masura sa ofere persoanelor si institutiilor interesate, informatii
relevante, insa si sa realizeze un feedback pentru institutiile centrale de monitorizare a economiei sociale (de
exemplu, observatoare care pot fi create, ministere competente, etc.)
7. Colectarea, crearea si distribuirea materialului informativ

74

Structura va trebui sa pastreze material specializat si instrumente pentru antreprenoriatul clasic si sa furnizeze noi
instrumente, in cazul in care acest lucru este posibil. Aspectele de economie sociala sunt specializate si fiecare
formular relevant sau ghid sunt deosebit de utile in munca consilierilor. In mod orientativ, mentionam studiile
speciale, ghidurile si modelele de proiecte operationale, precum si alte instrumente referitoare la antreprenoriatul
clasic, cum ar fi ghiduri de antreprenoriat, etc.
8. Participarea structurii la retele nationale si internationale
Structura trebuie sa fie deschisa in ceea ce priveste colaborarile cu alte institutii co-responsabile ale acesteia, la nivel
national, insa si la nivel european si international. Este necesar sa se monitorizeze evolutiile relevante, in special in
stadiul crucial de dezvoltare a antreprenoriatului social in tara. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul participarii
structurii la retele relevante, la grupuri de lucru si intalniri, precum si prin intermediul urmaririi paginilor de Internet
aferente.
9. Dezvoltarea sistemelor de evaluare care vor evidentia bunele practici si deficientele structurii
Favorabil este ca structura sa dezvolte metode de evaluare a lucrarilor acesteia si a rezultatelor acestor lucrari. Astfel,
va fi in masura sa participe la anumire propuneri in cadrul colaborarilor acesteia cu alte institutii. De asemenea, isi va
putea imbunatati modul de functionare.
6.3. Organizarea structurii model de sprijin pentru antreprenoriatul social
. Structurarea organizatorica a structurii
O Structura-Model de Sprijin pentru Antreprenoriatul Social trebuie sa urmeze un model simplu de organizare, astfel
incat sa asigure un grad maxim de functionalitate si flexibilitate pe teme referitoare la functionarea acesteia. Avand in
vedere serviciile pe care le furnizeaza, grupurile tinta la care se adreseaza si rolul pe care trebuie sa il joace, se
propune urmatoarea organizare a structurii:

Director Responsabil de Structura :

Este responsabil pentru dezvoltarea strategiei generale si a politicilor Structurii, precum si pentru
coordonarea sectiilor specifice si a activitatilor, monitorizarea si evaluarea rezultatelor aferente activitatilor
desfasurate si contactul permanent cu responsabilii celorlalte structuri sau si ai unitatilor regionale aflate in
subordinea structurii.

Sectia de Asistenta de consiliere:

Proiecteaza si furnizeaza servicii antreprenorilor sociali-candidati interesati, intreprinderilor sociale precum si
altor institutii si organizatii. Personalul se compune din experti (personal permanent si colaboratori externi)
in diferite domenii cognitive.

Sectia de Management al Informatiei & Justificarii:

Concentreaza si inregistreaza informatiile necesare in sistemul IT, prelucreaza datele si produce rezultatele
concentrate atat ale monitorizarii evolutiei functionarii Structurii cat si ale monitorizarii activitatii
antreprenoriale in economia sociala.

75

Sectia de Promovare si Comunicare:

Proiecteaza, dezvolta si monitorizeaza planul integral al strategiei de comunicare. Dezvolta si implementeaza
actiuni de promovare si informare la nivel regional si local pentru activitatile si serviciile furnizate ale
Structurii.

Colaboratori externi/experti:
Se dezvolta reteaua colaboratorilor externi/experti care isi asuma lucrari speciale in cadrul functionarii
Structurii (de exemplu, asistenta pentru sistemul informatic, promovare, etc.), precum si asistenta de
consiliere pentru antreprenoriicandidati interesati si intreprinderile sociale, pe teme de interes special
(marketing, informatica, dezvoltare regionala, etc.).

Suport administrativ si de secretariat:

Din punct de vedere administrativ si secretarial, sprijina totalul sectiilor si functionalitatilor Structurii. Este
dotat cu o persoana permanenta si este sprijinit de colaboratori externi pentru monitorizarea de contabilitate
si asistenta juridica a Structurii.
In mod alternativ, serviciile mentionate mai sus pot fi furnizate de institutii care, eventual, gazduiesc
structurile de sprijin sau de agentii, in primele etape de functionare a structurii.

Structura organizatorica a Structurii-Model de Sprijin pentru Antreprenoriatul Social este pezentata in urmatoarea
Organigrama:

76

Structurarea organizatorica propusa a structurii reprezinta o organizare tipica minima pe baza serviciilor si
functionarilor prevazute si nu este exhaustiva in ceea ce priveste marimea si extensiunile pe care le poate lua. In orice
caz, organizarea interna a structurii va trebui sa raspunda nevoilor si particularitatilor locale, insa si capacitatii
partenerilor locali privind organizarea furnizarii serviciilor de consolidare a antreprenoriatului social.
. Dotarea structurii cu personal
Structura-Model de Sprijin pentru Antreprenoriatul Social include personal permenent, cu relatie de munca
dependenta sau independenta precum si colaboratori externi.
Se propune ca personalul permanent sa fie compus din minim trei persoane, astfel incat sa se asigure functionarea
armonioasa a Structurii. Se mentioneaza urmatoarele locuri de munca:
- Responsabil de Structura
- Profesionist in Asistenta de Consiliere
-

Secretar / Responsabil pentru suportul administrativ

Colaboratorii externi configureaza o retea de experti care se implica atat in administrarea functionarilor speciale ale
structurii cat si in furnizarea asistentei de consiliere pentru grupul tinta, pe teme de antreprenoriat social. Numarul
acestora poate varia in functie de gama serviciilor furnizate, nevoile grupului tinta si cerere la intervale regulate de
timp. In mod orientativ, se propun urmatoarele calificari:

77

 Resurse umane in domeniul de Economie-Management

- Economist
- Specialist pe teme referitoare la managementul intreprinderilor
- Regionalist (specialist pe teme legate de dezvoltarea regionala)
- Consultant fiscal - contabil
- Specialist pe teme de marketing si reclama
Specialist IT
Jurist
Specialist in domeniul de comunicare
Sociolog / Antropolog social
Asistent social
Structurarea personalului mentionat in sectiunile de mai sus, precum se descrie in organigrama Structurii de Sprijin
pentru Antreprenoriatul Social, este urmatoarea:
Directia: Responsabilul Structurii
Sectia de Asistenta de Consiliere: este dotata cu un consilier stiintific (resursa umana permanenta) si colaboratori
externi.
Sectia de management al informatiei & justificarii: este dotata cu un colaborator extern.
Sectia de promovare si comunicare: sectia este administrata de catre Responsabilul Structurii care este asistat de un
colaborator extern.
Asistenta adminsitrativa si de secretariat: este dotata cu o resursa umana cu norma intreaga si este sustint de
colaboratori externi pentru monitoricarea de contabilitate si asistenta juridica a structurii.

C. Infrastructuri
C.1. Cladirile
Structura de Sprijin pentru Antreprenoriatul Social poate fi instalata fie in spatiul care se ofera in instalatiile existente
ale institutiilor participante (ca si gazduita), fie intr-un spatiu independent propriu (privat sau inchiriat). In orice caz,
un model minim de specificatii ale spatiilor, include :
- Spatiu de primire secretariat
-

Doua birouri (Birou Director Responsabilul Structurii si Biroul de asistenta de Consiliere)

In plus, si in afara de alte birouri pe care le poate avea Structura pentru resursele umane ale acesteia, spatiile care pot
contribui la dezvoltarea serviciilor sunt:
- Spatiu de conferinte Suport Consultativ
- Sala cu utilizari multiple
- Biblioteca
- Alte spatii auxiliare

78

C.2. Echipament
Echipamentul minim necesar include:
- Server pentru baza de date si conectarea acesteia la alte Structuri
- Calculatoare, cu tehnologie moderna, pentru utlizarea de care consilieri
- Periferice (printer, scanner, UPS,etc.)
- Software pentru a fi utilizat de catre Structura (aplicatii de birou, e-mail)
- Software de suport consultativ
- Alt software (antivirus, backup, baza de date, etc.)
- Echipament de sprijin (PBX, fax, copiator, etc.)
-

Conexiune la Internet

6.4. Promovarea si publicarea actiunilor

In cadrul dezvoltarii Promovarii si Comunicarii Structurii, se propune elaborarea si aplicarea Planului Integral de
Strategie de Comunicare si Publicitate, pentru promovarea Structurii si a Serviciilor acesteia, prcum si abordarea
persoanelor interesate. In vederea implementarii planului se pot utiliza atat instrumente traditionale de informare si
diseminare, cat si cele moderne, cu valorificarea noilor tehnologii si multimedia.

In continuare se prezinta pe scurt, unele instrumente, care pot fi valorificate in cadrul promovarii si publicitatii
actiunilor Structurii:

79

Dezvoltare website / pagina de Internet

Se refera la proiectarea si construirea site-ului, al carui continut, in mod orientativ, trebuie sa includa:
- Prezentarea activitatilor si serviciilor structurii
- Prezentarea articolelor, noutatilor si a altor materiale informative
- Link-uri la site-uri relevante
- Reviste, buletine informative
- Posibilitatea de adresare electronica a intrebarilor
- Forum utilizatori
Website-ul poate avea forma de platforma digitala de incubator virtual, oferind o valoare adaugata semnificativa, atat
Structurii, cat si serviciilor acesteia.
Material informativ tiparit
Se refera la proiectarea si producerea materialului informativ tiparit, pentru promovarea generala a activitatilor
Structurii si abordarea grupurilor tinta carora li se adreseaza. In materialul tiparit se includ:
- Brosuri informative
- fis
- Foldere cu material de publicitate
- Rapoarte, review-uri si alte publicatii
Publicatii in mijloace electronice si tiparite
Se refera la publicarea articolelor, rapoartelor si anunturi in mijloacele de informare tiparite si electronice si, in
special, in presa (locala sau nationala), in mass-media on-line, in reviste tematice si de ramura, etc.
Anunturi Invitatii de exprimare a interesului
Se refera la actiuni de promotie prin intermediul anunturilor si invitatiilor, axate pe grupurile tinta, pentru participarea
la activitatile Structurii si valorificarea serviciilor furnizate in vederea sprijinirii antreprenoriatului social.
Mijloace Radio-TV
Se refera la valorificarea emisiunilor de radio sau de televiziune, la nivel local sau national, pentru prezentarea
activitatilor Structurii, promovarea rezultatelor acesteia si abordarea grupurilor-tinta. Include spot de reclama,
prezentari in emisiuni speciale, interviuri, etc.
Activarea Municipalitatilor si a altor institutii locale
Se refera la abordarea sistematica, informare si mobilizare a Municipalitatilor si a altor institutii locale, datorita
faptului ca activarea si contributia acestora se considera ca fiind foarte importanta pentru realizarea obiectivelor de
consolidare si dezvoltare a antreprenoriatului social.
Organizarea conferintelor si a evenimentelor
Se refera la organizarea conferintelor cu scop de informare, in vederea promovarii obiectivelor si aspiratiilor structurii,
informarea grupurilor tinta si prezentarea rezultatelor (sprijinirea candidatilor-antreprenori sociali si a intreprinderilor
sociale).
Participare la expozitii

80

Se refera la participarea la expozitii tematice si internationale, in vederea prezentarii si promovarii activitatilor

structurii.
Intalniri publice informationale
Cuprinde intalniri cu scop de informare si prezentari axate pe abordarea grupurilor tinta la care se adreseaza serviciile
structurii, precum si pe mobilizarea institutiilor nationale si locale in vederea sprijinirii sectorului economiei sociale.
Alte instrumente de promovare, publicitate si comunicare
In afara de instrumentele de promovare si publicitate, mai sus mentionate, exista posibilitatea de asumare si a altor
actiuni, cum ar fi linii telefonice speciale pentru informarea publicului, crearea de info kiosk, etc., care pot fi
valorificate de catre Structuri, in functie de planul strategic si de resursele disponibile.
7. Plan de Afaceri (Business Plan) Cooperativa feminina: Un exemplu din Grecia
Pentru facilitarea specialistilor in domeniul stiintelor sociale, precum si a femeilor care se vpr forma pemtru a infiinta
intreprinderi agricole in sectorul economiei sociale, se anexeaza Planul de Afaceri a Cooperativei Feminine Mileon
care a fost elaborat in cadrul Initiativei Comunitare Equal, "Plan integrat CAI DESCHISE Pentru dezvoltarea
Economiei Sociale". KEKANAM SA., Societate de dezvoltare Magnisia SA, Noiembrie
2004.

81

BIBLIOGRAFIE
In limba greaca
Geitona M. s.a (2005), Domenii de Dezvoltare a Sectoarelor Societatii Civile si Impacte in Ocupare" Universitatea
Thessalias, Facultatea de Stiinte Economice.
Gidarakou I. (2010) Antreprenoriatul cooperativ feminin in spatiul rural, In gen, Rasaritul, 23/09/2010.
Giddens A., (2001), Consecintele Modernitatii, Atena, Kritiki.
Ziomas D. (2001), Sectorul Economiei Sociale in Grecia, in conformitate cu perspectiva evolutiilor internationale
contemporane, in: Portretul Social al Greciei 2001, EKKE, Atena.
Katsinopoulou E. (2010) Cooperative feminine: Baza pentru dezvoltarea zonelor rurale, In gen, Rasaritul, 23/09/2010.
Mitrosyli M., Ziomas D., Chatzantonis D., (2007), Studiul Cadrului Institutional si Juridic al Sectorului de Economie
Sociala: Reglementarea Intreprinderii Sociale in Grecia, EKKE, Atena.
Oikonomou Ch.., Feronas A. (redact.) (2006), Cei din afara Zidurilor. Saracia si Excluziunea Sociala in Societatile
Contemporane, Atena, Dionikos.
Rozanvalon P. (2003), Noul Aspect Social. Reexaminand statul bunastarii, Metaichmio, Atena.
Sakellaropoulos Th. si Oikonomou Ch., (2007) Studii specifice de Dezvoltare a Economiei Sociale, Universitatea
Panteio, Centrul de Cercetari Sociale si Economice, Atena
Sakellaropoulos Th. (2003), Texte de Istorie Economica si Sociala, Dionikos, Atena
Sakellaropoulos Th. (redact.) (1999), Reforma Statului Social, vol. , Kritiki, Atena
Stasinopoulou O. (1996), Aspecte afrente politicii sociale contemporane, Gutenberg, Atena.
Tsoukalas K., (2000) Viitorul muncii, (ziarul) To Vima, 2/7/2000, pag: 04.
Chrysakis M., Ziomas D., karamitopoulou Nt., Chatzantonis D. (2002), Perspective de ocupare in Sectorul Economiei
Sociale, Institutul National al Muncii, Sakkoulas, Atena
Chrysakis M., Ziomas D. (2002), Economia Sociala si Ocuparea: Perspective si Interventii Necesare, Inspectoratul
Relatiilor de Munca, 26 (70).
In limba engleza
Bauman Z. (1998), Work, Consumerism and the New Poor, Open University Press, Buckhingham.
Berkovitch, Nitza. and Adriana, Kemp (2009) "'Economic Empowerment of Women' as a Global Project: The Limits of
Social Change in the Neo Liberal Era" Paper presented at the annual meeting of the SASE Annual Conference, Sciences
Po, Paris, France, Jul 16, 2009.

82

Borzaga C., Maiello M. (1998), The Development of Social Enterprises, in: C. Borzaga and A.Santuari (eds), Social
Enterprises and New Employment in Europe, Trento, Regione Autonoma Trentino-Alto Adige/European Commission
DG5:73-92.
Bucek J., Smith B. (2000), New Approaches to Local Democracy: Direct Democracy, Participation and the Third
Sector, Environment and Planning C, 18: 3-16.
Davister C., Defourny J., Gregoire O, (2004) Work integration - Social Enterprises in the European Union: An overview
of existing models, WP no. 04/04, EMES European Network, Brussels.
Defourny J., Nyssens M. (2006), Defining Social Enterprise, in: Social Enterprise At the crossroads of market, public
policies and civil society, edited by Marthe Nyssens with the assistance of Sophie Adam and Toby Johnson, Routledge,
p.p. 3-26.
Defourny, J. (2004). Lmergence du concept dentreprise sociale. Reflets Perspectives de la vie conomique, Tome
XLIII, no 3, pp.9-24.
EMES European Network, (1999), The emergence of Social Enterprises in Europe: A Short Overview, Brussels.
(www.emes.net)
Evers A. and J.-L. Laville, eds. (2004), The Third Sector in Europe, Edward Elgar, Cheltenham.
Flores F., Gray J. ( 2000), Entrepreneurship and the Wired Life, Demos, London.
Giddens A., (2000), The Third Way and its Critics, Polity Press, Cambridge.
Hewitt, P. (2002). Social enterprise. A strategy for success. London: Department of Trade and Industry
(www.dit.gov.uk).
Hoggett P. (1997), Contested communities, : P. Hoggett (ed.) Contested communities: experiences, struggles,
policies, Policy Press, Bristol.
Kramer R., (1987), Voluntary Agencies and the Personal Social Services, in: W. Powell (ed.), The Non-profit Sector
Handbook, Yale, Yale University Press.
Lamiceli P., (2006), Strengthening the Development of Social Entrepreunership. Comparing International Experience,
Paris, AVISE-OECD LEED Program.
Leadbeater C. (1997), The Rise of the Social Entrepreneur, Demos, London.
Lohmann R., (1995), Commons: Can this Be the Name of Thirdness?, Nonprofit and Voluntary Sector Quarterly, vol.
24, no 1, p.p. 25-29.
Lohmann R., (1992), A New Approach: The Theory of Commons, in: S. Ott (ed.), The Nature of Non-profit Sector,
Oxford, Westview Press.
O.E.C.D. (1999). Social Enterprises. Paris.

83

Procacci G., (1978), Social Economy and the Government of Poverty, Ideology and consciousness, 4: 55-72.
Putnam, R. (1993), The Prosperous Community. Social Capital and Public Life, American Prospect (13), 35-42.
Putnam R. (1994), Making Democracy Work, New Jersey: Princeton University Press.
Rifkin J., (2000), The Age of Access, Tarcher/Putnam, New York.
Rifkin J. (1995), The End of Work, Putnam, New York.
Rimke H. (2000), Governing citizens through self-help literature, Cultural Studies, 14 (1): 61-78.
Rose N. (1998), The crisis of the social: beyond the social question, : S. Hanninen (ed.), Displacement of Social
Policies, Jyvaskyla, SoPho.
Sakellaropoulos T., Bergman J., (eds) (2004), Connecting Welfare Diversity within the European Social Model,
Intersentia, Antwerpen.
Salamon M.L. et al., (1999), The Emerging Sector Revisited. A Summary, Revisited Estimates, The Johns Hopkins Center
for Civil Society Studies.
Sennett R. (1998), The Corrosion of Character,. WW Norton and Company, New York.
Smith D. (2000), Social Justice Revisited, Environment and Planning, 31:1149-62.
Van Til J., (2000), Growing Civil Society. From Non-profit Sector to Third Space, Bloomington and Indianapolis, Indiana
University Press.

84