„Alexandru Lăpușneanul,”de Costache Negruzzi

Caracterizarea personajului

STRUCTURĂ

Contextul apariției Perioada pașoptistă- Dacia literară/articolul Introducție (Mihail

Kogălniceanu);
Tema ( pentru a evidențía protagonistul operei);
Raportul realitate-ficțiune.
1. Precizarea statutului a) Tipul de personaj întruchipat de a) Exemplificarea a două
social, psihologic, domnitor: romantic; elemente pentru încadrarea
moral etc. al b) Personaj eponim (explicăm titlul); în romantism:
personajului ales. c) Personaj rotund: calități și defecte 1. Replici
(comparații între prima și a doua memorabile;
domnie); 2. Scena uciderii
d) Conflictele exterioare plasează celor 47 de
personajul într-o relație de boieri.
antiteză:
Domnitor-doamna
Ruxanda;
Domnitor-boierul Moțoc
2. Evidențíerea unei a) Structură (4 capitole+mottouri);
trăsături a b) Prezentarea subiectului (acțiunea- timp, spațiu, perspectivă
personajului ales, narativă);
prin două secvențe Două scene relevante:
comentate. întâlnirea dintre domn și Moțoc (cap. I);
disimularea/moartea (cap. al III-lea/cap. al IV-lea) .
Tipul domnitorului
medieval, tiran și crud . N.B. Povestim subiectul nuvelei și îl caracterizăm în evoluție
(hotărât, viclean, crud, disimulat, inteligent, abil politic, bun
cunoscător al psihologiei umane).
3. Analiza, la alegere, a) Conflictul:
a două componente  Principal, politic: domnitor și boieri;
de structură și de  Secundar: domnitor și Moțoc;
limbaj ale nuvelei,  Social: boieri și popor (cap. al III-lea- personaj colectiv)
semnificative pentru b) Personajele: construite potrivit esteticii romantice ( excepționale,
construcția acționează în împrejurări excepționale), aflate în antiteză.
personajului ales  Protagonistul;
 Doamna Ruxanda;
 Boierul Moțoc - Boierii Spancioc și Stroici;
 Personajul colectiv.
De asemenea, trebuie să precizăm modalitățile de caracterizare a
personajului.

Concluzia Opinie critică: “Nuvela istorică Alexandru Lăpușneanul ar fi

devenit o scriere celebră ca și Hamlet dacă literatura română ar fi avut în
ajutor prestigiul unei limbi universale.” (George Călinescu)
Nuvela lui Costache Negruzzi ilustrează principiile ideologiei
pașoptiste și ale romantismului românesc, dar elementele romantice
preponderente coexistă cu acelea clasice.
Protagonistul operei se încadrează în romantism, deoarece aparține
excepționalului prin cruzime, întruchipând tipul domnitorului medieval,
tiran și crud .