Alexandru Lăpușneanu

de Costache Negruzzi

Încadrare în perioadă & curent

• 30.01.1840, primul număr al „Dacia Literară” (Iași, Mihail Kogălniceanu), perioada pașoptistă
• Sursa de informare: „Letopisețul Țării Moldovei” (Miron Costin) → date concrete & modificarea intenționată a anumitor
aspecte (Negruzzi reintroduce în narațiune personaje dispărute în a doua domnie a lui A.L.)
• Nuvelă romantică de inspirație istorică:
o Sursa de inspirație: trecut istoric & figura unui domnitor care s-a distins ca o personalitate aparte, însă contradictorie
și sângeroasă în istoria medievală a Moldovei
o Gust pentru macabru & sângeros
o Procedee artistice:
▪ Antiteza: caracterul contradictoriu al personajului central & personajele create în antiteză (ex. A.L. - Ruxanda,
A.L. - boierii Spancioc & Stroici)
▪ Hiperbola: ilustrarea unor trăsături ale domnitorului (ex. cruzimea acestuia din punctul culminant)
o Interferența genurilor: epic & dramatic
• Accente clasice:
o Echilibru compozițional, structural & între categoriile de personaje
o Tendința moralizatoare
• Accente realiste:
o Principiile veridicității & verosimilității, mimetism
o Teme de natură socială: relația domnitor - supuși
o Limbaj: arhaic
• Accente naturaliste
o Caz patologic al unei obsesii întruchipate de Lăpușneanu (prin său comportamentul sângeros)

Temă și viziune despre lume

• Aspect tematic fundamental: istoria & destinul unei personalități de excepție, dorința de a domina (Alexandru Lăpușneanu
→ personaj despotic)
• Aspecte tematice secundare: ambiția de a reveni la tron, dorința de răzbunare, talentul de a disimula, tirania, machiavelismul
• Viziunea despre lume: tipic romantică cu accente medievale, având la bază interferența istorie & ficțiune

2 secvențe relevante temei

I. Revenirea lui Alexandru Lăpușneanu în țară - Capitolul I: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu!”
• Expozițiune & intrigă
• A.L. este întâmpinat la intrarea în țară de o delegație formată din 4 boieri: Vornicul Moțoc, Postelnicul Veveriță și Spătarii
Spancioc & Stroici → un prim indiciu asupra conflictului principal, care este de natură politică
• Aceștia pretind că poporul refuză revenirea la tron pentru a doua domnie a lui A.L. și îi sugerează să se întoarcă
• A.L. refuză → celebra replică din care se desprinde voința de putere și spiritul autoritar: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu [...]
și dacă voi nu mă iubiți, eu vă iubesc pre voi și voi merge înainte cu sau fără voia voastră. Să mă întorc, mai degrabă își va
întoarce Dunărea cursul îndărăpt!”
• Râsul diabolic relevă cinismul acestuia
• Scena evidențiază principalele teme ale textului:
o Dominarea și ambiția de revenire la tron de care A.L. dă dovadă, fiind nemișcat de spusele boierilor
o Talentul de disimulare evidențiat de ultima secvență, în care îi promite lui Moțoc, pe care îl știa trădător din prima sa
domnie, că nu va fi ucis de mâna sa
II. Scena de la mitropolie - Capitolul al III-lea: „Capul lui Moțoc vrem!”
• Punctul culminant
• Evenimentele sunt proiectate într-un spațiu cu valoare simbolică dpdv. religios, la mitropolie → accentuarea opoziției A.L. -
morală creștină
• Descrierea domnitorului: „Împotriva obiceiului său, Lăpușneanul, în ziua aceea, era îmbrăcat cu toată pompa domnească.
Purta coroana Paleologilor și peste dulama poloneză de catifea roșie, avea cabanița turcească.”
• Gesturile sale sunt aparent evlavioase, însă naratorul inserează un amănunt semnificativ, cu valoare predictivă în raport cu
evenimentele ce vor urma: (în momentul în care se apleacă pentru a săruta moaștele sfântului) „era foarte galben la față și
racla sfântului ar fi răsărit”
• Rostește un discurs pe tema iubirii aproapelui (un nou antrenament al abilității de disimulare) care relevă voința de putere,
ipocrizia & disprețul față de biserică și îi invită pe boierii prezenți la slujbă la un ospăț
• Spancioc & Stroici intuiesc ce se va întâmpla, așa că nu participă
• În timpul ospățului, sunt uciși 47 de boieri, iar A.L. poruncește ca din capetele lor să se alcătuiască o piramidă pe care o oferă
ca leac de frică domniței Ruxanda, acțiune ce denotă cruzimea exagerată a acestuia
 • Mulțimea nedumerită de zgomotele din palat se adună în curte, iar A.L. reușește să îi manipuleze către obținerea reacției
dorite, aceea ce a cere capul lui Moțoc → replica așezată în fruntea acestui capitol
• Uciderea lui Moțoc evidențiază cinismul vindicativ, prin umilirea adversarului

2 elemente de construcție
I. Tehnici narative
• Alternanță surprinzătoare pentru momentul la care aceasta a fost scrisă a narațiunii, descrierii și dialogului: urmărește mai
mult cerințele genului dramatic decât pe cele ale genului epic (structura unei piese de teatru)
• Fragmentele descriptive funcționează ca pauze narative prin care este încetinit ritmul narațiunii și este diminuată tensiunea
acumulată prin conflict, fiind menite să reconstituie atmosfera epocii: descrierea domniței Ruxanda, sau cea din capitolul al
III-lea
• Replicile de dialog sunt fie scurte, tăioase, fie elaborate, căpătând aproape formă de discurs
• Echilibrul, rigoarea construcției & integrarea unei substanțe epice vaste într-un spațiu restrâns individualizează arta lui
Negruzzi
• Construită pe principiile cauzalității & cronologiei
II. Conflict
• Dezvoltat din mai multe perspective:
o Politic (principal):
▪ Se declară încă din primele scene, dintre A.L. și solia boierească
▪ Ilustrează opoziția dintre două mari tendințe ale vieții politice medievale: fărâmarea feudală & centralizarea
puterii
o Psihologic:
▪ Urmărește și accentuează manifestările extreme ale lui A.L.: Lăpușneanu care a fost alungat de la domnie și
aspiră la ordine și dreptate & Lăpușneanu care trăiește patima răzbunării
o Social: privește relația antitetică dintre A.L. și Doamna Ruxanda & A.L. și boieri

Particularități de construcție ale lui Alexandru Lăpușneanu

Prezentarea statutului moral/social/psihologic al personajului

•
Personaj principal care se individualizează ca personaj romantic atipic ce evoluează în împrejurări excepționale
•
Tipologia conducătorului nemilos
•
Relațiile cu celelalte personaje sunt definitorii pentru stabilirea tipologiei: față de boieri este neiertător, comportamentul
despotic având ca suport dorința de a face dreptate
• Dominat de răzbunare în slujba căreia nu ezită să recurgă la cele mai nemiloase gesturi
• Deține o artă a disimulării pe care o exersează adesea pe parcursul nuvelei
• Orgolios & consecvent scopului pe care îl urmează
• Modalitățile de caracterizare = extrem de complexe & reunesc fragmente de caracterizare directă & indirectă, fiind
accentuate elemetele de portret moral
• Absența portretului fizic e suplinită de prezența unor detalii fizionomice expresive:
o Comparația „ochii scânteiară ca un fulger” → violența
o Când Lăpușneanul este contrazis de soția sa „mâna sa din deprindere se sprijini pe junghier” → impulsivitate
*Secvențele & elementele pentru construcția personajului sunt aceleași, cu completările de rigoare