Intoxicațiile cu produse

explozive munițiilor(oxizii de
azot,monoxid de azot)

Realizat: Solonaru Larisa

Conducător: Bulgac Anatolie
Din istoria protoxidului de azot:
Se cunosc 6 oxizi de azot : NO,N2O,NO2,N2O3,N2O4,N2O5

Importanța toxicologică o prezint:

-protoxidul de azot utilizat ca anestezic,agent spumant,combustibil pentru
rachete
-monoxidul de azot,dioxidul de azot denumite ca gaze/fumuri nitroase
-Trioxidul si pentaoxidul de azot produc intoxicatii prin produsi de
descompunere
- Din punctul de vedere al pericolului influenței asupra omului, o importanță
mai mare o au dioxidul (NO2,) si monoxidul de azot (NO).
• Producerea oxizilor de azot în urma exploziilor, obuzelor,rachetelor
balistice,armelor de foc se datorează arderii nitrocelulozei .Aceasta fiind
componentului prafului de pușcă.
• Pulbere de nitroceluloză-sunt fără fum și coloidale. Praful de
pușcă este nitrați de celuloză plastifiați de diverse origini din vată,
pastă primară de lemn, pergament mărunțit și fir de viscoză
pentru a tăia deșeurile de hârtie.
Următoarele tipuri de praf de pușcă sunt utilizate :
• amestecat(așa-numita praf de pușcă fumurie (praf de pușcă
neagră));
• nitroceluloza(respectiv, fără fum).
-Pulberea neagră constă din nitrat de potasiu, sulf și cărbune.
• azotat de potasiu oxidează, permite arderea într-un ritm
rapid.
• cărbune este un combustibil (care este oxidat de nitrat de
potasiu).
• sulf- o componentă care este necesară pentru a asigura
aprinderea.
• Soiuri de pulberi de fum (% compoziție KNO3, S, C.):
• cordon (pentru corzile de aprindere) (77%, 12%, 11%);
• pușcă (pentru aprinderi pentru încărcături de pulberi de
nitroceluloză și combustibili solizi mixți, precum și pentru
expulzarea încărcăturilor din proiectile incendiare și de
iluminat);
• granulație grosieră (pentru aprinderi);
• ardere lentă (pentru amplificatoare și moderatoare în tuburi și
siguranțe);
• mină (pentru sablare) (75%, 10%, 15%);
• vânătoare (76%, 9%, 15%);
• sport.
• La rândul său, praful de pușcă de nitroceluloză, datorită
complexității compoziției și aplicării largi, poate fi împărțit în:
1.piroxilină;
2.balistic;
3.cordite.

Structura compoziției pulberilor balistice este următoarea:

• 40-60% coloxilină (nitroceluloză cu un conținut de azot mai mic de
12,2%);
• 30-55% nitroglicerină (pulbere de nitroglicerină) sau dinitrat de
dietilen glicol (pulbere de diglicol) sau amestecuri ale acestora;
• Praful de pușcă este folosit în scopuri militare, iar în funcție
de direcția lor de aplicare, acestea sunt împărțite:
• rachetă(pentru taxele motoarelor rachete și generatoarelor
de gaz);
• artilerie(pentru încărcături de propulsie către piese de
artilerie);
• mortar(pentru încărcături de propulsie pentru mortare).
Combustibil solid
• Pulbere mixtă pe bază de polimeri sintetici (propulsor solid)
conține aproximativ:
• 50-60% agent oxidant, de obicei perclorat de amoniu;
• 10-20% liant polimer plastificat;
• 10-20% pulbere fină de aluminiu și alți aditivi.

• Proprietăți ale prafului de pușcă au făcut posibilă crearea de

rachete strategice cu o rază de acțiune de peste 10.000 km. Pe
pulberile balistice, S.P.Korolev, împreună cu producătorii de
pulbere, au reușit să creeze o rachetă cu o rază de acțiune
maximă de 2.000 km.
• Invenția secundară a prafului
de pușcă în Europa este
asociată cu numele călugărului
alchimist Berthold Schwartz,
care, în timpul experimentelor
sale, a obținut accidental un
amestec de salpetru, cărbune
și sulf, a început să-l măcine în
mortar, amestecul a fost
aprins de o scânteie care a
căzut accidental pe ea.
Berthold Schwarz este
creditat cu ideea creării primei
arme de artilerie.
În urma unor experimente
îndelungate, a fost dezvoltată
compoziția optimă de pulbere
neagră pentru vânătoare:
• 76% azotat de potasiu
• 15% cărbune
• 9% sulf
• Acestea gaze intră în componența așa - numitelor gaze de la explozia diferitor
tipuri de muniții și a prafului de pușcà, care se formeazà în timpul împuscàturilor,
exploziilor, lansàrii rachetelor înzestrate cu motoare ce functioneazà pe
combustibil solid.

• În aceste conditii continutul oxizilor de azot în atmosfera poate creste cu 20-40%,

ceea ce duce la intoxicare, caracterul careia este determinat de continutul gazelor
de la explozii.

• La inhalare, oxizii de azot prezinta pericol deja in concentratii de 0,1 g/m3. Dar la
o concentratie de 0,5- 0,7 g/m3 e posibila dezvoltarea edemului pulmonar. Pragul
actiunii iritante timp de 4 minute de expunere constituie 0,15 g/m3, iar timp de 15
minute - 0,09 g/m3.
 Bioxidul de azot
Este cel mai toxic dintre oxizii de azot;
- iritant puternic al cailor respiratori si al mucoaselor oculare, datorita formarii
de acizi (HINO2 si HINO3)
- actioneaza toxic asupra celulelor ciliate, producand initial o paralizie a
vibratiei si apoi disparitia cililor, ceea ce antreneaza moartea celulelor;
-pneumocitele de tip I sunt, de asemenea, foarte sensibile la actiunea toxica a
dioxidului de azot,
- pneumocitele de tip II sunt proliferate
-creste riscul de infectii pulmonare prin afectarea macrofagelor alveolare
respectiv a fagocitozei si a capacitati bactericide (actiune imunosupresoare)
- afecteaza lipidele (cu auto-oxidare) si enzimele pulmonare,
- are efect methemoglobinizant si vasodilatator: distruge, prin oxidare, gruparile
- SH al enzimelor tiolice.
• La persoanele sanatoase, expuneri la 2,5 ppm(parts per million) NO2 determina
reducerea activitati pulmonare, persoanele cu bronsita si astm find mai
sensibile: la concentratii = 2 ppm apare edem pulmonar; la concentrati > 0,1
ppm, de lunga durata (cu peak-uri de 1,0 ppm), dioxidul de azot produce
emfizem pulmonar si pneumonie.

• afecteaza functia reproductivă a femeilor și determină moarte fetală si afectarea

nou-nascuților.
Concentrația letală de dioxid de azot: 0.5 mg L aer.
• Valori limita pentru expunerea profesionala la oxizi de azot, exprimati
in NO2:
-la 8 ore - 5 mg/m3 aer;
-la 15 minute - 8 mg/m3 aer
 Intoxicația cu vapori nitroși:

• Intoxicația supraacută -bronhospasm și moarte prin asfixie

• Intoxicația acuta- tuse, iritatie oculara (cu lacrimare), astenie, cefalee,ameteli,
tulburari digestive (greturi, gust acid, pirozis prin inghitirea spumei acide),
hipotensiune (prin vasodilatatie), tahicardie, hipertermie, sufocare, constrictie
toracica
-La 5-72 ore de la expunere, toate simptomele par sa se amelioreze: se instaleaza
faza de remisiune, fapt ce induce in eroare si permite continuarea expunerii la
toxic (gaze insidioase)
Mecanismul de actiune pulmonotoxicã a
oxizilor azotului
• Activeazã formarea radicalilor liberi în celulele membrane alveolo-
capilarã
• NO2 reactioneazà cu O2 din mediul apos al pulmonilor formând
radicali superoxizi,hidroxizi si peroxizi
• Distrug elementele submoleculare ale protectiei antiradical(prin
actiunea asupra moleculelor glutationului,acidului ascorbic si
tocoferolului).
• Activeaza lipoperoxidarea lipidelor membranelor celulare din
componenta membranelor alveolo -capilară.
Schimbările care pot fi provocate de oxizii
azotului
• Acestea modificari depind de prevalarea unuia sau altuia toxic in
amestecul de gaze.
• Inhalarea dioxidului de azot in concentratii forte mari duce la
dezvoltarea rapidã a socului nitric, care deseori se termina cu decesul
afectatilor.
• La baza dezvoltàrii socului nitric stă formarea masiva a
methemoglobinei si combustia chimica a plamânilor.
Modificarile care pot fi provocate de
monoxid de azot
• La concentratii mici rolul formarii MtHb-nei în manifestarea efectelor
toxice este nesemniticativ, el creste odatà cu cresterea concentratiei
toxicului in aer

• In cazul prevalàrii in amestecul de gaze a monoxidului de azot poate

fi provocatà forma reversibila de intoxicatie manifestatà prin dispnee,
voma, scàderea TA din contul actiunii vasodilatatoare a moleculelor de
NO
Tipurile de afectàri provocate de sufocante
• În cazurile usoare schimbările pot fi in forma de catar al căilor
respiratorii superioare
• Afectiunile de gravitate medie sunt pneumonile chimice
• In stările grave se dezvoltà edemul pulmonar toxic
• In cazurile forte grave moartea poate surveni din cauza paralizilor
centrilor respiratori, laringospasmului pronuntat si arsurilor
pulmonare
• Agenția Europeană de Mediu a precizat în raportul anual că Italia este
țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de decese
premature cauzate de dioxidul de azot. În același timp, tot Italia se află
în grupul țărilor celor care depășesc sistematic limitele legale pentru
principalii poluanți atmosferici.
 Prevenirea intoxicatiilor:
• portul de mască in spatii închise cu atmosferă de oxizi de
azot
• nu vor fi angajate, in servicii cu risc la oxizi de azot,
persoane care sufera de conjunctivite , boli cronice ale căilor
respiratorii superioare, bronhopneumonii cronice (inclusiv
astm bronsic)
Protecția medicală
Protectia medicalã împotrivã agentilor cu efect asfixiant presupune un complex de másuri
ce includ:
• Măsuri sanitaro-igienice speciale:
-Utilizarea miloacelor tehnice de protectie individualã (miloacele de protectie a organelor
respiratorii) în zona de contaminare chimicã.
• Măsurile medicale speciale:
-Depistarea la timp a afectatilor;
-Aplicarea másurilor patogenetice si simptomatice in terapia stàrilor care ameninta viata,
sanatatea si capacitatea de actiune, în cursul acordarii afectatilor primului ajutor
(autoajutorului si ajutorului reciproc), ajutorului premedical si primului ajutor (elemente)
medical
-Pregatirea si efectuarea evacuarii.
Măsurile ce trebuie îndeplinite pentru afectați
aduși din focar

• Se stabileste o supraveghere medicalã minutioasã

• Periodic trebuie efectuate cercetari clinico-diagnostice(monitorizarea
frecventei respiratorie, a pulsului, TA, analiza clinica a sângelui,
radiografia pulmonilor, continutul de 02 si de CO2 in sânge).
 Acordarea primului ajutor în caz de
intoxicații cu asfixiante

• Aplicarea mastii antigaz si administrarea inhalatorie a anestezicului

ficilina(preparatul trebuie introdus sub cagula măstii antigaz)
• Incâlzirea afectatului folosind termofoare sau acoperit cu o perelinã
• Ventilatia artificialã în caz de apnee reflectorie
• În caz de laringospasm încalzirea regiunii cervicale
Acordarea primului ajutor medical afectaților
cu asfixiante
• Măsuri de eliberare a cailor respiratorie, oxigen prin preparate
antispumante
• Sângerare 200-300 ml(în caz de hipoxie albastrã), lazix 60-120 mg
per os, acid ascorbic 500 mg per os, sol calciu clor 10% 10 ml
i/v,prednizolon 90 mg per os
• Sol de barbamil 5% 5ml i/m, promedol 2% 2ml i/m,dicaina 0.5% câte
2 picäturi în ochi
• in caz de necesitate strofantinã 0,05% i/v
Acordarea ajutorului premedical la intoxicații
cu asfixiante
• Scoaterea măstii antigaz
• Lavajul ochilor, cavitätii bucale si nazale cu apà din abundenta
• Inhalarea repetatã a anestezicului ficilina, iar în caz de necesitate
analgezicului sol. promedolã 2%2 ml i-m , fenazepam 5 mg per os
• Garouri pe extremitati (pentru compresia venelor), oxigen, sol de
cordiamina 1 ml i-m
• Evacuare în pozitie cu partea superioarã a corpului ridicata
INDICATIILE DE SPITALIZARE

• mentinerea simptoamelor de afectare (tusea, dispneea, si altele.) mai

mult de 4 ore ;
• dereglarea constiintei;
• arsuri a pielii fetei;
• dureri retrosternale
Indicatiile pentru acordarea ajutorului urgent
• oprimarea constiintei;
• hipoxia;
• diminuarea volumului expirului fortat
Indicatile catre intubare:
• laringospasmul;
• edemul laringian sever;
• insuficienta respiratorie severa ce amenintã viata
DIRECTILE PRINCIPALE DE
PROFILAXIE SI TERAPIE A EDEMULUI
PULMONAR TOXIC:
• Micsorarea necesitâtii în fortarea excursiei pulmonare (repaus absolut,
încalzirea bolnavului, indicarea remediilor calmante si antitusive).
• Combaterea hipoxiei (pozitie fortatã a corpului, inhalare de remedii
antispumante, oxigenoterapie).
• Profilaxia edemului (inhalarea si administrarea sistematica a
antiinflamatorilor steroizi, indicarea remedilor antioxidante si altele).
• Diminuarea volumului sanguin din micul circuit (pozitie fortatã,
diureza fortatã, garouri pe extremitati).
• Stimularea activitati cardiace.
• Combaterea complicatiilor (anticoagulante antibiotice)
Masuri generale:
-scoaterea din mediul toxic
- reanimare cu aer pur, oxigenoterapie cu oxigen 100% umidificat
(administrarea hiperbara este contraindicata)
- repaus absolut 24-48 ore
- administrare de vitamina B12
- spalare abundentă cu apa, lavaj traheobronsic, aerosoli cu bicarbonat de
sodiu 5 %:
 Durerile :
• Fentanil - 50 mg/ml i/m
• Morfina 1% - 1 ml i/m
• Promedol 2% -1 ml i/m
Tusea :
• Codeina - 0,015 câte un tab. 3 ori pe
Excitatie psihomotorie :
• Haloperidol - 0,0015 câte o pastilà 3 ori pe zi
• Droperidol - 0,25% - 1-10 ml i/m
• Seduxen - 0,0005 câte o pastilà 3 ori pe zi
• Fenazepam - 0,0005
-Dificultăti în respiratie:
• Mentol 10% dizolvat în cloroform – inhalare
• Teofilina retard-0,2 câte o pastilà o datà pe zi
• Eufulina 0,15- câte o pastilã 2-3 ori pe zi
• Salbutamol(inhalatorie) 2-3 ori pe zi
Laringospasm: Atropina 0,1% - 1 ml s/c
Bronhospasm :
Eufilina 2,4%-10 ml i/v (lent)
Alupent 0,5% - 1 ml i/m
Hipoxia:
• Inhalări de oxigen si amestecului oxigen –aer
Prednisolon - pâna la 3000 mg i/v
Dexametazon 160 mg per os
Dexametazon - 2 1-izonicotinat – inhaläri
Beclometazon-dipropionat - inhalări,
Acid, ascorbic 5% - 5ml de 2 ori pe zi i/m
 Bibliografie
1.Manualul „Managementul sanitar în campanie”, 2009.
2.Compendiul „Toxicologia militară”, 2013.
3.Elaborare metodică „Bazele protecției medicale de armă
chimică”, 2013.
https://ik-ptz.ru/ro/diktanty-po-russkomu-yazyku--5-klass/chto-takoe-poroh-raznovidnosti-harakteristiki-primenenie-vse
-nachinalos-s.html?fbclid=IwAR1SxIH4HeDMEEeLVKniBOz030HRKFqtxjvmcdvzW3hqjUo04i6pNkXCQuc

https://www.scrigroup.com/sanatate/TOXICI-GAZOSI-HALOGENII74199.php
Mulțumesc pentru atenție!