NEUROFIZIOLOGIA

TULBURARILOR
PSIHOSOMATICE
 Conceptele de bază a biosintezei sunt extensii ale reprezentărilor lui W. Reich şi A. Lowen

Straturi germinale Mezoderma Endoderma Ectoderma

Înpământarea Înpământarea Centrarea Vederea, sunet

propriu-zisă

Cuierasa Musculară şi de ţesut Viscerală Ectodermală

Fluxuri energetice Postura şi mişcările; Emoţiile Procesele cognitive

comportamentul în (gândirea logică şi
general abstractă,
percepţia,
memoria)
 Stadiu de dezvoltare Vârsta cronologică (ani)

Nou născut 0-1

Prima copilărie 1-3

Vârsta preşcolară 3-6/7

Vârsta şcolară timpurie (mică) 6/7 - 10

Vârsta şcolară medie 10 - începutul pubertăţii

Pubertate - fete 11/12 băieţi 12/13

Prima fază pubertară Fete 11/12-13/14 Băieţi 12/13 - 14/15

A doua fază pubertară (adolescenţa) Fete 13/14-17/18 Băieţi 14/15 - 18/19

Vîrsta adultă Fete peste 18

Băieţi peste 19
 Periodizarea dezvoltării psihologice în funcţie de vârsta
după L. Marcher
Stadiu de dezvoltare Limite de vârstă Conţinutul psihologic
Existenţă Perioada prenatală şi Comunicarea cu mama
până la 3 luni de la
naştere
Nevoi De la 1 lună la 1,5 ani Internalizarea sentimentului de
grijă din partea altora,
satisfacerea nevoilor

Autonomie De la 8 luni la 2,5 ani Deplasarea autonomă şi

comunicarea cu cei din jur
Voinţa De la 2 la 4 ani Capacitatea de a-şi atinge scopul
şi de a influenţa pe ceilalţi
Iubire De la 3 la 6 ani Capacitatea de a menţine relaţii
afective
Formarea de opinii De la 5 la 8 ani Formarea gândirii logice,
capacitatea de a lua decizii
bazate pe norme culturale

Colectivism De la 7 la 12 ani Abilitatea de a fi un membru al

grupului / societăţii
 Organizarea sistemului nervos

Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos vegetativ Sistemul nervos somatic

Ach-rec N
Simpatic Parasimpatic

Ach-rec M, N Neuromodulatori
Neuroni postggl MSR

Norepinefrina Ach Dopamina 80% Epinefrina 20% Norepinefrina

 SISTEM INTRODUCERE PROCESARE SISTEM AFIŞARE
DATE REZULTATE
(senzorial; aferent) (motor; eferent)
fibre senzitive ale nervilor cranieni  SCOOARTA  fibre motorii ale nervilor cranieni
CEREBRALĂ

fibre senzitive ale nervilor spinali  MADUVA  fibre motorii ale nervilor spinali
SPINARII
Corp celular

Dendrite
Strangulatii Ranvier

Neurilema Teaca
de mielina Axon

Nucleul celulei Schwann

Axon
Teaca de mielina
Neurilema
Structura neuronului
Placa motorie
Corp neuronal

Nucleul celulei Schwann

Strangulatii Ranvier

Figura 2.39. (a) Neuron motor; (b) Neuron senzitiv

A. Sinapsa; B. Tipuri de sinapse. (a) axodendritica; (b)
axoaxonica; (c) dendrodendritica; (d) axosomatica.
 Neurotransmitatori
Amine - Acetilcolina
(Neuroamine) - Dopamina
- Noradrenalina
- Adrenalina
- Serotonina
- Histamina
 
Aminoacizi - Glicina
(Neuroaminoacizi) - Acid glutamic
- Acid aspartic
- Acid gamaaminobutiric (GABA)
 
Neuropeptide - Tachikinine - substanta P
- neurokinine a,b, g, K
- Peptide opiacee - Endorfine a,b,Y
  - Enkefaline - Met-enkefaline
- Leu-enkefaline
-Dismorfine
Înregistrări cardiace în timpul unor stări de frustrare
Înregistrări cardiace în timpul unor emoții
pozitive, de apreciere
SNV
 SNV

Simpatic Parasimpati
c

Origine toraco- Raspuns Origine cranio Raspuns specific

lombara 1.in conditii de stres – sacrata Nv Digestie, somn,
T1-T12 si L1-L3 generalizat 3,7,9,10 si S1-S2 mictiune
2. in conditii bazale
specific – Distributie Efect anabolic
antagonizarea localizata (pentru Conservarea
parasimpaticului fiecare sistem energiei
separat)

Distributie larga Creste catabolismul

Relatia dintre simpatic si parasimpatic
• Reciproca sau antagonista
- Simpaticul stimuleaza si parasimpaticul
inhiba
- Ex frecventa cardiaca
- Parasimpaticul stimuleaza si simpaticul
inhiba
- Ex motilitatea gastro-intestinala
• Complemetara
– defecatie, mictiune,
- Simpaticul pentru umplere
- Parasimpaticul pentru golire
- Erectie (PS)- Ejaculare (S)
Structura componentei simpatice
a SNV
SNV Simpatic
Sistemul simpatic este
componenta vegetativa a
sistemului nervos periferic prin
care se realizeaza controlul
visceral pentru a pregati
organismul in a raspunde rapid
si corespunzator la o activitate
musculara intensa sau la o
situatie de stres, raspuns
adesea numit reactie de lupta
sau fuga.
Lupta sau
fugi

• Midriaza
• Vasoconstrictie
mucoasei si decongestia
(scade secretia nazala)
• Sudoratie
• Creste frecventa
cardiaca
• Vasoconstrictie
• Creste presiunea
arteriala
• Scade motilitatea
tractului GI
• Contractia sfincterelor
• Creste tonusul muscular
 Eferentele vegetative simpatice
-neuronii vegetativi din MS din coarnele
laterale
Fibre slab mielinizate radacina anterioara
a nervilor spinali ramura comunicanta alba
lant simpatic paravertebral:
• Ggl simpatici paravertebrali:
– 3 cervicali –superior: neuroni postggl
asigura inervatia simpatica a capului,
- mijlociu si inferior: inervatia
inimii,
– 11 sau 12 toracali: inervatia simpatica a
inimii, plamanilor si bronhilor,
– 4 sau 5 lombar,
– 4 sau 5 sacrali
– 1 coccigian.
Organizarea lantului
simpatic
paravertebral

Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.

 Lantul paravertebral simpatic
Fibrele preganglionare simpatice in lantul paravertebral:
- fac sinapsa cu neuronii din ggl paravertebral
- urca sau coboara prin lantul paravertebral si fac sinapsa in ggl
- traversarea lantului ggl spre ggl simpatic prevertebral
si formeaza :
- Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi splahnici
lombari)
- Se termina in MSR

Dupa realizarea sinapsei fibrelor preggl cu neuronii postggl din

lantul simpatic paravertebral:
- fibre amielinice  ramura comunicanta cenusie  nervii
spinali
 piele si vase de sange
- fibre amielinice  ramuri periarteriale in regiunea cefalica
- fibre amielinice  nervi simpatici
O parte din fibrele
fac sinapsa cu
preggl
Neuroni
neuronii postggl din
lantul simpatic
postganglionar
paravertebral i
Axonii sunt nemielinizati
si formeaza:
-fibre postganglionare 
ramura comunicanta
cenusie  nervi
spinali
 piele si vase de sange
- fibre postganglionare
 ramuri periarteriale
in regiunea cefalica
- fibre postganglionare
 nervi simpatici
inerveaza inima si
plamanii
 Ramurile periarteriale cefalice
• Din lantul paravertebral simpatic cervical
pornesc fibre lungi amielinice perivascular
asigurand inervatia:
– dilatator pupilar  midriaza
– pielea fetei  sudoratie
– m muller (ridicator al pleoapei)  marirea
fantei palpebrale
– vasodilatatie  roseata
• Inima  efecte beta 1
• Afectarea ggl cervical superior sau a ramurilor
acestuia = sd Hornermioza, anhidroza si
ptoza palpebrala de partea afectata
Sd Horner Ptoza
palpebrala

Enoftalie

Mioza
 Nervii splahnici
• O parte din fibrele preganglionare traverseaza lantul simpatic si
formeaza nervii splahnici sau se termina in MSR. Acesti nervi ajung in
ganglionii prevertebrali.
• Fibrele fac sinapsa cu neuroni postganglionari
• Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior
si inferior si hipogastric
• Inerveaza organele interne din abdomen si pelvis
• T5-T9 si T10- marele nerv splahnic (stomac, splina, ficat, rinichi,
si intestinul subtire)
• T10-T11- marele nerv splahnic (vasele de sange ale intestinului subtire
si colon portiune proximala)
• L1-L4- nervi splahnici lombari. Ajung in ganglionul mezenteric inferior
si hipogastric – colon portiunea transversa pana la rect, organe
genitale si vezica
Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.
 SNV - Simpatic

ochi Glanda lacrimala

Mucoasa nazala
Ganglionul Ganglioni lantului simpatic
cervical
superior Vase de sange si piele(mm erectori
Ganglionul ai firului de par, glandele sudoripare)
cervical Glandele salivare
mijlociu Inima
Ganglionul
cervical
inferior Plexurile pulmonare si cardiace Plaman- bronhii si bronhiole
T1

Marele nerv splahnic

Micul nerv splahnic Ficat si vezica biliara

Ganglionul celiac
Stomac
L2
Ganglion
Ramurile mesenteric
comunicante superior Splina
albe
Aortic MSR
plexus Rinic
on aorta hi
Nervi Intestinul subtire
Inferior
splahnici mesenteric
lombari ganglion Intestinul gros

Rect
Plexul
hipogastric
Organele genitale si
vezica
Human Anatomy and Physiology, 7e Copyright © 2007 Pearson Education, Inc.,
by Elaine Marieb & Katja Hoehn publishing as Benjamin Cummings.
 • Fibrele
– Numeroase
preganglionare
SNV Simpatic terminatii (fibrele
preggl. conectate cu
peste 20 de neuroni
postggl.)
– Elibereaza in
fanta sinaptica
Ach
– Sunt fibre scurte
• Fibre
postganglionare
– Sunt
nemielinizate
– Sunt lungi
– Se termina in organul
tinta unde fac
 • O singura terminatie
SNV Simpatic
simpatica preganglionara
n HO face sinapsa cu 20 sau
mai multi neuroni
HO
CH CH2 NH2 postganglionari
OH DIVERGENTA
Noradrenalin
a SEMNALULUI
Norepinefrina
HO
HO
CH • O fibra post ganglionara
CH2 NH
OH inerveaza mai multi
CH3

Adrenalina
efectori ai aceluiasi
Epinefrina organ astfel ca efectul
stimularii simpatice este
GENERALIZAT
 Sinapsa fibrelor periferice cu
efectori

Na+ Gαq –PLC-IP3-Ca

Gαi-↓AC/AMPc
Gαs-AC-AMPc-PKA

NE
Potential de actiune
Receptor adrenergic

Neuron
postganglionar
 Receptori adrenergici
-receptorii adrenergici α1:
• Mechanism de actiune : PLC-IP3-Ca si PLC-DAG-
PKC
• Efecte
– Contractia musculaturii netede
• Vasoconstrictia
– Piele (vase)
– Rinichi (vase)
– Tract gastrointestinal
– Creier (vase)
– Coronare
– Bronhii (vase)
• Contractia musculaturii viscerale
– Sfincterele tractului
gastrointestinal
– Dilatator pupilar
– Ureter
– Duct deferent
– Sfincterul uretrei
– Contractia capsulei splinei

• Mm erectori ai firului de par

– Metabolismul glucozei (la nivel

hepatic)
• Gluconeogeneza↑
• Glicoliza ↑
• - Actiunea NA>A (NE>E)
 Receptori adrenergici
receptorii adrenergici α2
Mecanism de acţiune: α2 receptorii sunt cuplaţi cu
proteina Gi -↓AC-↓AMPc intracelular efecte opuse
β receptorilor (↑AMPc intracelular)
- Efecte:
• Postsinaptic:
– contracţia musculaturii netede: vase, intestin
– ↑sudoratia (glandele sudoripare)
– ↑ agregarea plachetara
• Presinaptic (SNC)
– Inh eliberarea de NE astfel ca rec alfa 2 este un
receptor important in controlul feedback al eliberarii
de NE
– Metabolismul glucozei
• ↑ eliberarea de glucagon si ↓elib de insulina
↑ Gluconeogeneza si ↑ Glicoliza
AFINITATE NA > A (NE>E)
 • receptorii beta 1:
– CORD: ↑frecv (C+), ↑cond (D+), ↑FC (I+)
Receptorii – ↑eliberarea de renina din ap juxta-glom
adrenergici
– creste reabsortia apei in ductele secretorii
Sunt cei mai mari receptori postsinaptici adrenergici ale glandelor salivare cu formarea unei salive
Mecanism de actiune: GPCR  ↑AC  ↑AMPc vascoase
– Creste secretia sudoripare si sebacee
PKA (efectul direct beta 1 este negativ pe glandele
sudoripare)
– Agregare plachetara
afinitatea E>NE
Receptorii
adrenergici

receptori beta
2 - relaxarea musculaturi netede
• a bronhilor si bronsiolelor
•a arterelor si arteriolelor coronare
•a detresorului vezical
•a vaselor din musculatura striata
•a musculaturii gastrointestinala (exc.
sfincter)
•a uterului
-Metabolismul glucozei
•stimuleaza gluconeogeneza si
•Stimuleaza glicoliza
afintate E>NE
 Receptorii adrenergici
- receptori beta 3
stimuleaza lipoliza Receptor Mesager Tesut tinta
secund
efect termogenic
Alfa 1 Gαq-PLC- Muschiul neted vascular, muschiul neted
efect anti- IP3-Ca visceral (sfinctere), dilatatorul irisului,
muschii erectori ai firului de par, ficat
obezitate efect
antidiabetic Alfa2 Gαi-↓AC- SNC, plachete, celulele beta-insulare
↓AMPc pancreatice
afinitate E>NE
Beta 1 Gαs-AC- Miocard, celulele juxtaglomerulare, adipocite,
AMPc-PKA plachete
Beta 2 Gαs-AC- Muschiul neted visceral, muschiul neted
AMPc-PKA vascular, muschiul scheletic, ficat
Beta 3 Gαs-AC- Adipocite
AMPc-PKA
DA 1 Gαs-AC- Muschiul neted vascular (patul vascular
AMPc-PKA mezenteric si renal), SNC
DA 2 Gαi-↓AC- SNC, unele terminatii presinaptice
↓AMPc
 Exceptii SNV S
Glandele sudoripare
•Neuronii postganglionari implicati in reactii de stres elibereaza NE-
stimuleaza glandele sudoripare –transpiratia palmei si a plantei
piciorului
•Neuronii postganglionari simpatici implicati in termoreglare
stimuleaza glandele sudoripare si mai putin sebacee prin eliberea
ACH. Prin stimulare se produce o transpiratie abundenta. Controlul
neuronilor preganglionar simpatici implicati in transpiratia cu rol in
termoreglare este realizat de hipotalamus. Secretia glandelor
sudoripare este controlata de centrii parasimpatici si realizata de fibre
pre si postganglionare simpatice.
•Glandele sebacee axilare au o secretie groasa, mirositoare, cu rol de
lubrifiere care permite alunecarea usoara a bratului pe langa corp.
Acesta transpiratie odorifera este controlata de centrii simpatici.
Rinichii
•simpaticul controleaza musculatura neteda a vaselor renale prin
stimularea receptorilor alfa si beta adrenergici si de asemenea, prin
stimularea receptorilor dopaminergici:
•Actiunea este dependenta de concentratie:
•Cantitate mica de dopamina –vasodilatie (rec DA-1)
•Cantitate medie de dopamina –vasodilatatie (rec beta 2)
•Cantitate foarte mare –vasoconstrictie (rec alfa 1)
Glanda suprarenala
-Neuronii preganglionari nu fac sinapsa cu neuronii din lantul
paravertebral simpatic
-neuronii preganglionari fac sinapsa direct cu celulele din glanda
suprarenala unde elibereaza Ach si activeaza receptori nicotinici din
membrana postsinaptica a celulelor cromatofile:
-Elibereaza 80% adrenalina si 20% noradrenalina
 Sistemul nervos parasimpatic
• Actiunea este orientata, specifica
pentru fiecare organ
• Raspunsul este focalizat si controlul
este individualizat
• Este implicat in functiile anabolice
• Controlul se face intr-o maniera reflexa
• Reflexe vegetative
 SNV parasimpatic
• Reflexe vegetative (cale aferenta-neuroni intercalari – cale parasimpatica
– organ tinta)
– Reflex pupilar
– Reflex salivar
– Reflex baroreceptor
– Reflex chemoreceptor
– Reflex brohoconstrictor
– Reflexe vago-vagale in tractul gastrointestinal
• Reflex secretor digestiv
• Motilitatea gastrica
• Contractia colonului la distensia gastrica
• etc
– Reflex de defecatie
– Erectia
– Reflex de mictiune
– etc
 Nucleii parasimpatici preganglionari
• Nucleul dorsal al vagului
• Nucleul tractul solitar
– Organizare viscerotopica
• Respirator
• Cardio-vascular
• Gustator
• Gastrointestinal
– Primeste aferente de la viscere prin nv X, XI, VII,V dar si de alte
structuri centrale: cortex, hipotalamus, aria postrema,
formatiuni reticulate, rafeul medular, alti nuclei
– Integreaza informatia viscerala si o transmite spre diferiti nuclei:
• nc dorsal al vagului, nc salivator sup si inf, nc ambiguu (X),
• nc motor frenic si alti nuclei respiratori,
• neuronii simpatici preganglionari
• Hipotalamus, aria postrema, formatiuni reticulate, rafeul medular, alti
nuclei
 Sinapsa in ganglioni
terminali

Acetilcolinesteraza

Na+

ACH

aba
Potentialul de actiune
Receptor
Nicotinic
Na+

Neuron Neuron
preganglionar postganglionar
 Sinapsa terminatie parasimpatica – organ
tinta

Acetilcolinesteraza

Organ efector
Na+
K+
G

Potential de actiune
ACH
Receptor
muscarinic

Postganglionic neuron
 SNV Parasimpatic
• Fibrele preganglionare
– lungi, fac sinapsa cu ganglionii PS in
vecinatatea organului tinta
– Descarca Ach
– Stimuleaza receptorii nicotinici din
neuronii postganglionari
• Fibrele postganglionare
– Scurte
– Descarca Ach
– Stimuleaza receptorii muscarinici din
organele tinta
 Receptorii muscarinici

• M1, M3, M5
– GPCR (Gαq) –PLC-IP3 + DAG
• M2, M4
– -GPCR (Gαi) - ↓AC- ↓AMPc
• N2
– Canal ionic – PPSE
(potential postsinaptic
excitator)
 Efectele stimularii vagale
• Cord – cronotrop -, dromotrop -, vasodilatatie
coronariana
• Respirator- brohoconstrictie, dilatatie vase
bronsice
• Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare
sfinctere,
• Creste secretia digestiva
• Ficat: Creste siteza de glicogen
• Contractia vezicii biliare
Curentul M
• Este larg raspandit in
diferite organe, CNS,
ganglioni nervosi
• Curent de K (eflux) care
determina
hiperpolarizarea celulei.
• Este in mod obisnuit
inhibat prin stimularea
receptorilor muscarinici.

• Stimularea receptorilor
muscarinici modifica
potentialul
membranar (creste
sau scade
excitabilitatea)
• Stimularea
receptorilor nicotinici
determina potentialul
de actiune.
Arc reflex generalizat
Proprioceptori; (a) Organ tendinos Golgi; (b) Fus neuromuscular. Receptorii articulari
Exteroceptori
 Locul de iniţiere
Arii de asociaţie Motor
cortex

NIVEL
Cerebel SUBCORTICAL

NIVEL
MEDULAR

Schema nivelelor de control implicate in miscarile corpului

Succesiunea dermatoamelor si corespondenta acestora cu nervii spinali; (a)
vedere anterioara; (b) vedere posterioara
Diagrama ariilor cutanate de proiecţie a durerii viscerale; a) vedere anterioara;
b) vedere posterioara.
Plexuri nervoase spinale
Funcţiile psihologice metaforice a muşchilor
după L. Marcher
Grupe musculare Funcţiile psihologice
Capul, gâtul
Muşchii faciali, în general Exprimarea emoţiilor, contacte sociale
Muşchii în jurul ochilor Direcţionarea atenției și planificare pe
termen scurt
Muşchii în zona gurii şi limba Acceptare emoţională
Muşchii anteriori ai gâtului Exprimarea verbală
Muşchii posteriori ai gâtului Voinţa, mândrie, orientare în
circumstanțele vieţii
Grupe musculare Funcţiile psihologice
Umeri şi braţe
Flexorii, extensorii, abductorii şi Spaţiul personal în relaţii
adductorii brahiali
Muşchiul elevator brahial Capacitatea de a duce o "povară"
psihologică
Rotatorii brahiali Auto-apărare și capacitatea de a accepta
sprijin de la alţii
Extensorii antebraţelor Respingere, ţinere la distanţă
Rotatorii antebraţelor A primi şi a da
Flexorii și extensorii încheieturei mânei Poziționare sau control social al
comportamentului
Muschii opoziţionante a degetului mare și Acutizarea percepţiei. Scrisul
degetului mic
Extensorii degetelor Adaptarea fină (schimbarea frontierelor);
capacitatea de a "elibera"
Flexorii degetelor Atingerea, studierea și menţinerea;
capacitatea de a da și a lua
Grupe musculare Funcţiile psihologice
Trunchiul
Muşchii anteriori a pieptului (pectoral Sentimentul propriei valori și puterea
major și minor, și serratus anterioar) personală (atât în contactele superaficiale
cât și cele profunde)

Mușchii intercostali (mușchiul respirator Sentimentul de plenitudine de viață, "

primar) spațiu respirator "
Diafragma (muşchiul respirator secundar) Autocontrolul emoţional
Muşchii abdominali superficiali Conservarea şi procesarea emoţiilor
M.psoas Ataşament intim
Extensori vertebrali Capacitatea de a rezista stresului
emoţional şi fizic
Muşchii lombari Echilibrul dintre centrare pe propriile
sentimente sau pe emoţiile altora
Muşchii bazinului Emoţii sexuale
Grupe musculare Funcţiile psihologice
Picioare
Flexorii şoldului Iniţierea mişcării înainte şi a contactului
psihologic
Extensorii şoldului Asertivitatea, capacitatea de a „menţine
poziţia”
Rotatorii şoldului Conştientizarea sexual-senzuală
Muşchii aductori Contacte intime şi senzuale
Extensor tibie Limitele personale în relații
Peroneus longus Echilibru personal în interacţiune de grup
Extensorii ale piciorului şi degetelor de la Contactul cu realitatea
picioare
Flexorii ale piciorului Asertivitatea, capacitatea de a "sta pe
picioare"
Flexor digitorum Sentimentul de contact cu pământul
Regiunea «vizată» a coloanei vertebrale Sindrom Problemele psihologice generative

Cervicală Cervicalgia Autoafirmare deficitară emoţional, încăpăţânarea în a „păstra

aparenţele”

Regiunea cervicală – centura scapulară Brahialgia Agresivitate blocată: furie, violenţă (simbol – pumnul strâns)

Toracică Dorsalgia Tristeţe, disperare, laşitate sau postură dreaptă compensatorie

Lombară Lumbalgia Supraîncărcarea psihică, frustrare, dereglări sexuale

Emisfera stângă coordonată la nivel subtil de PINGALA NADI Emisfera stângă coordonată la nivel subtil de IDA NADI

   
analiză înţelegere
parţial holistic
explicit implicit
argument experienţă
intelect intuiţie
logică emoţie
gândire simţire
activ pasiv
lumină întuneric
solar lunar
pozitiv negativ
matematică poezie
raţional mistic
obiectiv subiectiv
conştient subconştient