ANATOMIA SI FIZIOLOGIA NOCICEPTIEI SI

PERCEPTIEI DUREROASE

Dr. Conf. Adrian BELÎI, MD, PhD, AFSA, ISIA

Catedra ATI «Valeriu Ghereg»
USMF « Nicolae Testemitanu »
Chisinau , Republica Moldova
E-mail: adrian_belai@hotmail.com
Fiziologia nocicepţiei şi perceperea durerii:
Etapa de recepţie
Mecanonociceptori
Chemonociceptori
Termonociceptori
Receptori polimodali
Receptori silentiosi

TERMINAŢII NERVOASE LIBERE

Fibre nervoase А-delta şi С

Dacă mărim terminaţia nervoasă  100,000,000 . . .

 In culisele terminatiunii nervoase libere...

Un mozaic de receptori biochimici elementari:

- Metabotropi: produc fluxul intraneuronal centripet de SBA

- Ionofori: genereaza potentialul de actiune (frecventa si intensitate)

Stimul noxic → trafic nociceptiv → durere acuta

Sensitizare primară =
scăderea pragului de excitabilitate
Hiperalgezie primară =
răspuns exagerat la stimuli noxici
 Definitii actualizate
pentru hiperalgezie si alodinie (IASP, 2008)
 Mediatori din « 4 colturi ale lumii »

• Reflexul de axon
• Inflamaţia neurogenă
• Fenomenul wind-up (de amplificare)
 Fluxul axonal centripet de SBA
Dickenson, 1996: • Sensitizare secundară
Supa periferică • Hiperalgezie secundară

Flux axonal de NGF spre DRN

şi cornul medular posterior
Etapa de conducere şi modulare segmentară:
cornul medular dorsal

Neuronii cornului dorsal şi Diversitatea biochimică, neuroni

lamelele Rexed de proiecţie şi neuroni descendenţi
 Fiziologia nocicepţiei şi perceperea durerii:
Etapa de conducere şi modulare segmentară

Organizarea schematică a
circuitelor aferente, eferente
şi celor locale ale cornului
dorsal sunt analoge unui
microprocesor.
 Principalii receptori si mediatori nociceptivi ai cornului
medular dorsal si posibilitatile de modulare farmacologica
 Fiziologia nocicepţiei şi perceperea durerii:
Etapa de conducere şi modulare segmentară

Fascicolul Fascicolul posterior

anterolateral Fascicolul lateral

Tractul spino-cerebelar

Tractul spinotalamic
posterior

Tractul spinotalamic anterior

 Fiziologia nocicepţiei şi perceperea durerii:
Etapa de conducere şi modulare segmentară
Controlul inhibitor descendent al nociceptiei (CIDN)

Joint Bone Spine, 2006; (73):1 10-16

Sistemul canabinoid endogen
 Sistemul canabinoid endogen
 Antinociceptie si analgezie
 Inhiba cresterea tumorala (reactiveaza apoptoza)
 Stimuleaza cresterea osoasa
 Inhiba cresterea bacteriana
 Actiune antiinflamatorie
 Suprima spasmul muscular si convulsiile.
 Actiune hipoglicemianta
 Reduce riscul de tromboza arteriala
 Reduce presiunea arteriala
 Actiune anticomitiala
 Actiune neuroprotectiva
 Amelioreaza pofta de mancare
 Actiune antiemetica
 Amelioreaza memoria si comportamentul de socializare
Teoria neuromatrixului
Fenomenele electrice si biochimice, petrecute de la nociceptor si
pana la scoarta cerebrala se numesc “nociceptie”

Durerea – experienta senzoriala si emotionala dezagreabila, secundara

unei leziuni reale sau potentiale ale tesuturilor sau descrisa cu termeni ce se
refera la o asemenea leziune (IASP)
Teoria neuromatrixului: reprezentarea anatomica
Teoria neuromatrixului: “eul”
Teoria neuromatrixului:
neurosemnaturile
Teoria neuromatrixului: durerea este o
entitate virtuala. Ca si lumea din jur
 Teoria neuromatrixului:
“cealalta lume” – de la mit la adevar?!
 Teoria neuromatrixului:
“cealalta lume” – de la mit la adevar?!
Modelul conceptual J. Loeser al durerii (1980)

• Transductia
• Transmiterea
• Modularea
• Perceptia
• Interpretarea
• Comportamentul
 Modelul conceptual actual, multidimensional
al durerii

Componentele durerii
1-4 3-4 1 – nociceptiv
1-2-4
2-3-4

1
1-2-3-4
3 2 – sensorial-discriminativ
1-2 1-2-3 2-3

3 – motivational-afectiv
4
4 – comportamental
5 – raspunsul postagresiv
Cele 5 elemente ale sindromului algic

1. senzaţia de durere şi perceperea ei;

2. răspunsurile afective de suferinţă şi
sentimentul de nefericire;
3. comportamentul algic, cu elemente
de memorizare, învăţare, adaptare;
4. răspunsurile de sisteme (motor,
respirator, cardiovascular,
vegetativ...)
5. răspunsul postagresiv imun,
inflamator, endocrin, metabolic.
 Anticiparea durerii

M1S1 – cortex
somestezic primar;
OP – operculul rolandic

Sustragand din imagine contributia cognitiva si perceptia dureroasa

propriu-zisa, nu ramane decat imaginea durerii anticipate
 Perceperea “neta” a durerii
MOG – circumvolutia
occipitala medie;
AVF – aria vizuala
frontala
S2 – cortexul
somestezic secundar
SIPS – santul
intraparietal superior
M1 – cortexul motor
primar

Sustragand din imagine contributia cognitiva, legata de durere si

perceptiile nedureroase, ramane imaginea “neta” a durerii
Componentele afective si emotionale,
asociate durerii
PCN – precuneus
PAG – substanta
cenusie periapeductala
cACC – cortexul
cingular anterio-caudal
rACC – cortexul
cingular anterior rostral
perigenual
TVA – aria tegmentala
ventrala
RVMM – medula rostro-
ventrala mediala
Când durerea n-a mai putut ramane în ea însasi, au
aparut fiintele ca s-o scape de chinurile virtualitatii
Emil Cioran, filozof si scriitor roman
Retopografierea corticala

Omul este produsul gandurilor lui;

el devine ceea ce gandeste.” 
Mahatma Ghandi
 Totul se înregistreaza. Orice fapta, gand sau vorba va fi
utilizata atat împotriva voastra, cât si a generatiilor viitoare…