III.

TRAUMATISMELE
COLOANEI VERTEBRALE

TCV
 TCV

 POLIMORFE:
Componenta :
-osteoarticulara
-nevraxiala
 COMPLEXE:
-fracturi
-entorse
-luxatii
 STRUCTURA COLOANEI
VERTEBRALE

 OSOASA (33 vertebre) :

24 vertebre individualizate
( 7 C + 12 T + 5 L)
+
sacrul (5 vertebre fuzionate)
coccigele (4 vertebre fuzionate)

 PARTI MOI:
Segmentul mobil rahidian
(SMR) – ligamente+discuri
intervertebrale + musculatura
 VERTEBRELE
ARCUL ANTERIOR (corp vertebral)
:
 2 suprafete articulare (sup +
inf)
1 5  zid ant. + zid post. (Rieunau)
 structura de os spongios, retea
trabeculara (2 fascicule oblice,
orientate posterior)
2  zona fragila anterioara

6
3
7
4

1-corp vertebral; 2- pedicul; 3- apofiza transversă;

4- apofiza spinoasă; 5- canal rahidian; 6- apofiza articulară;
7- lama vertebrală
VERTEBRELE

ARCUL POSTERIOR
(neural) :
 Semicircular
 Structura de os cortical
 Concavitate anterioara
 Zone rezistente:
-pediculi
-apofize articulare
-lame vertebrale
 SMR  COMPLEXUL
LIGAMENTAR
4 POSTERIOR
(HOLDSWORTH):
Ligamentele:
-supraspinos (1)
1 -interspinos (2)
-galben (3)
2 -capsulare (4)
 LIG. VERT. COMUN POST.
(5)
6  LIG. VERT. COMUN ANT.
3 (6)
 DISCUL
INTERVERTEBRAL (7)

5
7
 FUNCTIILE COLOANEI
VERTEBRALE

 SUSTINERE
(STATICA)

 MOBILIZAR
E
(DINAMICA
)

 PROTECTIE
(CONTENTI
E NEVRAX)
ETIOPATOGENIE
 FRECVENTA : 1% (adulti activi ,
batrâni)
 CAUZE : Accidente : - circulatie
- munca
- sport
 LOCALIZARI : “centre traumatice” :
C1-C2
C5-C6
T11-L2 (75%)
MECANISME INDIRECTE
1. Hiperflexia
- cădere în cap;
- tamponare frontală

tasare anterioară
luxaţie inter-
vertebrală
fractură-luxaţie
 MECANISME INDIRECTE
2. hiperextensia
- tamponare spate;
- sport: upercut,
plonjon

entorse
fracturi-luxaţii
MECANISME INDIRECTE
3. compresiunea
axială
(telescoparea)

fracturi cominutive
tasări severe
(“burst fracture”)
 MECANISME INDIRECTE

4. forfecarea
orizontală
(acceleraţie-
deceleraţie)

entorse
luxaţii
fracturi-luxaţii
 MECANISME INDIRECTE

5. torsiunea

entorse
luxaţii grave
Clasificare anatomo-patologică
(Böhler)

►fracturi:
♦arc anterior,
♦arc posterior;
♦combinate;

►dislocaţii:
● antero-posterioare (cervicale);
● laterale (lombare);

►fracturi-dislocaţii, cel mai frecvent întâlnite

la nivel cervical
După prognostic (Nicoll)
Stabile - când complexul osteoligamentar Instabile - COLP este degradat în
posterior (COLP) este integru; acestea sunt
tasarea cuneiformă, fracturile parcelare şi dislocaţii şi fracturi-dislocaţii
cele cominutive
După prognostic (Denis)

 Denis împarte structurile osoase și capsulo-

ligamentare vertebrale în 3 coloane: anterioară,
mijlocie și posterioară; o fractură este considerată
instabilă atunci când sunt afectate două sau toate
cele 3 coloane vertebrale
După leziunile nervoase

♦ fracturi amielice – 65%;

♦ fracturi mielice – 35%
 Diagnosticul TCV

Examenul clinic
 este precedat de anamneză, care
stabileşte mecanismul de producere,
consemnând motivele internării
(dureri, impotenţă funcţională);
 Inspecţia evidenţiază echimoze,
hematoame, deformări (gibusuri);
 Palparea decelează sediul durerii şi
spaţiul interapofizar mărit;
 foarte important este examenul
neurologic, care notează:

♦ sensibilitatea cutanată
 (dermatoame);
 ♦ mobilitatea membrelor
 (miotoame);
 ♦ reflexele osteotendinoase
 (anal, penian, plantar);
 ♦ funcţia sfincteriană.
Bilanț neurologic (protocoale)
ASIA - American Spine Injury Association
Examene imagistice

 radiologia : se realizează radiografii

de faţă şi profil, precum şi radiografii
oblice (3/4), pentru studiul regiunii
interapofizare şi a găurilor de
conjugare;
 mielografia (pneumatică sau cu
substanţă de contrast) – pentru
evidențierea compresiunilor cordonului
medular;
 angiografia selectivă a arterelor
vertebrale;
 tomografia computerizată
(CT), asociată sau nu cu
reconstrucția tridimensională CT, este
utilă pentru evaluarea exactă a
configurației fracturilor vertebrale
complexe și a compresiunii medulo-
radiculare;
 rezonanţa magnetică nucleară
(RMN) – evidențiază cu precizie
configurația fracturii, gradul și natura
leziunilor medulare, edemul și
hemoragia post-traumatică, leziunile
discale și ligamentare asociate, etc
 Complicaţii imediate

Complicaţii nervoase
(40%) - patologia
poate fi:
 vasculară: elongaţie +
contuzie medulară,
compresiunea vaselor
medulare, determinând
ischemie, edem, reacție
inflamatorie locală,
urmată de mielomalacie;
 mecanică: fragmentele
osoase fracturate produc
contuzie sau secţiune
nervoasă
Tipuri anatomo – patologice de leziuni nervoase

 contuzia medulară – se manifestă prin paralizie flască,

lipsa sensibilității și paralizia viscerelor sub nivelul leziunii
medulare; prognosticul (sub îngrijirile specifice) este bun,
iar recuperarea neurologică este deseori completă;
 secțiunea medulară (incompletă sau completă) – se
manifestă în primă fază identic cu contuzia medulară, dar
leziunile nervoase sunt ireversibile; după un timp, măduva
își reia activitatea reflexă și reapar reflexele penian
(bulbocavernos), anal și plantar; după câteva săptămâni de
evoluție, paralizia devine (din flască) spastică; regenerarea
este incompletă (pentru secțiunile medulare incomplete)
sau absentă (pentru secțiunile complete severe);
 secțiunea rădăcinilor nervoase – se manifestă prin
paralizie motorie (care rămâne flască în evoluție), lipsă de
sensibilitate și paralizie viscerală în teritoriul de distribuție al
rădăcinii lezate; regenerarea este teoretic posibilă
 Forme clinice de leziuni neurologice

 tetraplegia – în fracturile
cervicale;
 paraplegia – în cele
dorsolombare;
 sindromul de cordon
medular central;
 sindromul de cordon
medular anterior;
 sindromul de cordon
medular posterior;
 sindromul de hemisecţie
medulară– sindromul
Brown – Sequard;
 sindromul de "coadă de
cal" – fractură sub nivelul
L2
Evoluția unui TCV mielic

 Evoluţia unei leziuni nervoase (incomplete sau

complete) este în trei faze:
 şoc spinal (7-21 zile) – caracterizat prin paralizie flască,
areflexie (reflexul bulbo-cavernos absent), hipotensiune,
bradicardie, hipertermie ;
 automatism medular – se îmbunătățește starea generală,
reapare reflexul bulbo-cavernos și anal (cu micțiune și
defecație automată, dar insuficientă), apar contracții
musculare involuntare, tetraplegie sau paraplegie spastică;
neapariția reflexelor sfincteriene după perioada de șoc spinal
traduce prezența unei secțiuni medulare complete
ireversibile;
 areflexie terminală – pentru secțiunile medulare complete
severe; starea generală se înrăutățește, dispar progresiv
reflexele și funcția sfincteriană, apare suprainfecția urinară,
escarele de decubit și decesul pacientului.
Complicaţiile tardive

 pseudartoza (în special pentru

fracturile de odontoidă și apofize
transverse);
 cifoscolioza;
 discartroza;
□ sechelele neurologice
 Traumatismele coloanei cervicale

 "centre traumatice": ♦ rahisul cervical superior (C1 – C2);

♦ rahisul cervical inferior (C3 – C7).
 aspecte clinice:
♦ dureri la nivelul gâtului, uneori iradiate în umeri și brațe, însoțite
uneori de disfagie;
♦ leziuni asociate la nivelul frunții și feței – escoriații, echimoze (ce
sugerează mecanismul de hiper-extensie);
♦ atitudini antalgice ("capul sprijinit pe mâini") și torticolis;
♦ palparea evidențiază sediul durerii (se palpează corpii vertebrali și
apofizele spinoase) și contractura musculară paravertebrală;
palparea corpilor vertebrali cu sediu înalt (C1 – C3) este posibilă
prin tușeu trans-bucal; palparea unui spațiu inter-apofizar mărit
sugerează prezența unei rupturi ligamentare (entorsă), iar
prezența unei cifoze sugerează existența unei fracturi-luxații
Examen radiografic

 examenul radiografic se face

cu mare precauție și
blândețe;
♦ obligatoriu incidențe
radiografice de față și profil,
suplimentate uneori cu
incidențe speciale oblice
(pentru găurile de
conjugare);
♦ pentru vizualizarea C1 – C2,
radiografia de față se va
face trans-bucal (pentru
evitarea suprapunerii
mandibulei);
 Examene imagistice

 examene imagistice
suplimentare (CT, RMN)
sunt deseori
recomandate, în
vederea stabilirii
gravității leziunilor
( configurația precisă a
focarului de fractură,
rupturile ligamentare,
edemul și hematomul
perilezional, afecțiunile
discale asociate,
interesarea cordonului
medular și a rădăcinilor
nervoase)

Fractură C 4 cu secțiune medulară

Fracturile C1 – C2
 sunt foarte grave,
se pot solda cu
tetraplegie şi cu
tulburări
cardiorespiratorii
(datorită posibilei
afectări a centrilor
cardiorespiratori
din bulbul rahidian)
 Atlas (C1)

 întâlnim cinci tipuri de

leziuni (după Levine) – fig.
3.19:
 fractura izolată a procesului Fr. Jefferson – rx trans-bucal
transvers –A; și aspect CT
 fractura arcului posterior –
B;
 fractura arcului anterior - C;
 fractura - separare mase
laterale (Jefferson) - D;
 fractura cominutivă "burst
fracture" - E
Luxaţia anterioară a atlasului (în raport cu axisul)

- izolată – prin ruptura lig. transvers, când e

însoţită de tulburări neurologice grave;
- asociată cu fractura de odontoidă, care are un
caracter salvator
 Axis (C2)
♦ arcul posterior
♦ odontoida - la nivelul vârfului,
colului sau a bazei sale;
fractura poate fi produsă prin
mecanism de hiperextensie sau
hiperflexie și se poate asocia
cu deplasarea anterioară sau
posterioară a C1 față de C2
(fractura ,,spânzuraţil
or”) – hangman
fracture Wood Jones;
o astfel de fractură permite
deplasarea anterioară a
odontoidei, împreună cu
atlasul și procesele articulare
superioare (spondilolistezis
anterior), în timp ce procesele
articulare inferioare, lamele
vertebrale și procesul spinos
al C2 rămân pe loc; în funcție
de gradul spondilolistezisului,
se pot produce leziuni
neurologice grave
C3 – C7
Leziunile sunt întâlnite mai ales la nivelul joncţiunii C5 – C6 unde putem întâlni entorse
interapofizare care se pot însoţi de subluxaţii anterioare şi de leziuni neurologice
C3 – C7

Aspecte rx

Cifoza cervicala fiziologica < 11º Translatia vertebrala

C3 – C7
aspecte Rx - CT

Fractura C4 cu compresiune medulara

 Tratamentul fracturilor cervicale
 Fracturi fara deplasare

Gulere cervicale rigide Orteze cervico-toracice (minerve)

(Schanz, Philadelphia)
 Tratamentul fracturilor cervicale
Fracturi cu deplasare (1)

reducere prin tractiune craniana 30 zile, apoi orteza cervico-toracica 3-6 luni
 Tratamentul fracturilor cervicale
Fracturi cu deplasare (2)

Reducere cu Halo traction 30-60 zile Orteza cervico-toracica 3 luni

 Tratamentul fracturilor cervicale
Fracturi cu deplasare (3) – tratament chirurgical

Sagital MRI preop – fractura C5 cu compresiune medulara Rx postop

Artrodeza (spondilodeza) cu grefon osos, cage si placa insurubata

(abord anterior)
TRAUMATISMELE DORSO-LOMBARE
- sunt frecvente la nivelul T12 – L2
- produse prin compresiune
- factori favorizanti: osteoporoza (virstnici)
1. Examenul radiologic (F + P)

Fr. stabile (zid post.

integru, vertebre Fr. instabile – zid post. neregulat,
bine aliniate) vertebre nealiniate, PVB intrerupta)
Examen CT ± RMN – stabileste:
♦ configuratia fracturii
♦ gradul de lezare a partilor moi paravertebrale (LCVP, discuri, COLP,
sac dural, radacini nervoase),
♦prezenta hematomului si edemului perilezional

Rx – fr. stabila Sagital CT - fr. cominutiva

RMN – ruptura
(burst fracture) LCVP, cu
amprentarea
sacului dural
Tratamentul fracturilor dorso-lombare

 Primul ajutor la locul accidentului – foarte important pt. evolutia

neurologica ulterioara
 Unitati de descarcerare SMURD
 Guler cervical + imobilizare pe targa pt. coloana
 Bilant neurologic orientativ
Tratamentul fracturilor dorso-lombare

 Unitate primire urgente

- Bilant neurologic
- Explorari imagistice (Rx, CT, RMN)
- Echilibrare volemica,HE si AB, medicatie vasculotropa
- Administrare de corticosteroizi in primele 8 ore (metilprednisolone in
bolus – 30mg/kg, apoi 5,4 mg/kg/h, in primele 8 ore de la accident)
– protocoale NASCIS I, II, III (National acute spinal cord injury
study)

Reactia
inflamatorie la o
leziune spinala
Tratamentul fracturilor dorso-lombare

 Fracturi stabile (COLP integru, fara afectarea cordonului

medular sau a radacinilor nervoase) – iimoblizare in corset toraco-
lombar pt. 2-3 luni
(Hessing, Boston, Milwakee)
 Tratamentul fracturilor dorso-lombare
 Fracturi instabile – rahisinteza/ artrodeza (abord anterior, posterior sau combinat)

Suruburi trans- Suruburi +grefe

pediculare Tije Harrington +
+cage titan
suruburi
Tratamentul fracturilor dorso-lombare

 Fracturile osteoporotice – kyphoplastie/vertebroplastie

TRAUMATISMELE
BAZINULUI
CARACTERISTICI
 Frecventa :1%
 Etiologie: Accidente : - circulatie
- munca
 Sex: Barbati activi
 Gravitate mare (Politraumatisme –
soc)
 Mortalitate : 10% !
ARHITECTONICA BAZINULUI (1)

BAZINUL
- Rezistent (os cortical)
- Suplu (structuri
ligamentare complexe)
- Protectie viscere
(vezica urinara, colon,
rect)
ARHITECTONICA BAZINULUI (2)

♦Zone de rezistenta
crescuta:
-portiunea medie coxal
-portiunea medie sacru
♦Zone de rezistenta
scazuta:
-gaurile obturatorii si sacrate
-fundul cotilului
-aripa iliaca
 ARHITECTONICA BAZINULUI (3)

Fascicule trabeculare
(transmisie linii de forta)

1. Sist. Sacroiliocotiloidian:
-fascicul superior (-evantaiul
de sustinere)
-fascicul inferior (-sist.
arciform)
2. Sist.sacroischiatic
3. Sist.sacropubian
PATOGENIE
(clasificare YOUNG)
1.COMPRESIUNE ANTERO-POST.
- produce diastazis la nivelul simfizei
pubiene sau fracturi longitudinale
ale ramurilor pubiene (ilio sau/si
ischiopubian)
♦grad I – largire usoara a simfizei
pubiene sau a spatiului articular
anterior sacroiliac; lig. Sacroiliace
ant., sacrospinal si sacrotuberal
tensionate, dar integre; lig.
Sacroiliace post. integre
♦ gradII – spatiul articular
sacroiliac anterior largit; lig.
Sacroiliace ant., sacrospinal si
sacrotuberal rupte; lig.
Sacroiliace post. integre
♦ grad III – spatiul articular
sacroiliac mult largit, lig.
Sacroiliace ant., sacrospinal si
sacrotuberal rupte; lig.
Sacroiliace post. rupte
PATOGENIE
(clasificare YOUNG)
2.COMPRESIUNE LATERALA
Fracturi transversale ale ramurilor
pubiene, asociate cu fracturi
posterioare ipsilaterale sau
contralaterale

♦ gradul I – fractura sacrata

ipsilaterala prin compresiune

♦ gradul II – fractura aripa iliaca

ipsilaterala prin compresiune

♦ gradul III – fracturi gradul I sau II,

asociate cu fracturi
contralaterale tip "open-book“
PATOGENIE
(clasificare YOUNG)

3.COMPRESIUNE
VERTICALA(cadere pe
ischion) :fract. cu
ascensiunea bazinului.
 PATOGENIE
(clasificare YOUNG)

4.COMPRESIUNE
OBLICA :
fracturi atipice
 PATOGENIE
(clasificare YOUNG)

5.CONTRACTURI
MUSCULARE
VIOLENTE (sportivi):
-smulgeri
-decolari epifizare
Traumatismele bazinului
 Traumatisme de mare energie (high
velocity trauma): caderi de la inaltime,
accidente de circulatie, catastrofe naturale
 Pacient politraumatizat, aflat in stare de
SOC (hipotensiune, disfunctie respiratorie)
 Transport de urgenta la un serviciu
spitalicesc (atentie la
descarcerare,transport cu targa de
coloana)
 Abordare multidisciplinara (echipa: medic
ATI, ortoped, chirurg, neurochirurg,
urolog) – centre de politraumatologie
 Examen clinic general atent (puls, TA,
culoarea tegumentelor, functii vitale)
 Examen obiectiv sistem osteo-
articular(durere, inegalitati de membre,
asimetria crestelor iliace, hematoame
scrotale sau labiale, echimoze)
 Examenul abdomenului (chirurg
generalist)
 Examen neurologic (neurochirurg,
neurolog) sensibilitate perineala, reflex
bulbo-cavernos si cremasterian
 Examen urologic (urolog)-sondaj vezical
(hematurie), tuseu rectal sau vaginal
 Imagistica

- Incidente:
-fata (AP)
-inlet-view
-outlet-view
-oblice alare
-oblice obturatorii
Imagistica

Diastazis sacro-iliac

Fractura aripa iliaca

CT – ofera informatii suplimentare

asupra fracturii, precum si a
volumului hematomului pelvin
- reconstructii 3D (planning
preoperator)

Reconstructie 3D
Imagistica
RMN – evidentiaza chiar si fracturile fara deplasare
(inclusiv fracturile de stress), precum si hematomul
local si starea structurilor ligamentare (lig. sacro-
iliace posterioare)
- importanta pentru fracturile sacrate!
CLASIFICARE ANATOMO-PATOLOGICA
A.FRACTURI IZOLATE

 ILION
 ISCHION
 PUBE
 SACRU
 COCCIS

-produse de obicei prin traumatisme de mica

energie (cadere de la acelasi nivel)
- Pacienti virstnici (osteoporoza)
B.FRACTURILE CENTURII PELVINE (1)
-produse prin traumatisme de energie
mare

1.FRACTURA UNICA

-ARC PELVIN
ANTERIOR

-ENTORSA SACRO-
ILIACA
B.FRACTURILE CENTURII PELVINE (2)

2.FRACTURA DUBLA
(frecventa)

-ARC PELVIN
ANTERIOR

-ARC PELVIN
POSTERIOR
B.FRACTURILE CENTURII PELVINE (3)

3.FRACTURA
BILATERALA

-ARC ANTERIOR

-ENTORSA SACRO-
ILIACA
B.FRACTURILE CENTURII
PELVINE (4)
4.FRACTURA
CVADRUPLA

-DUBLA

-BILATERALA
B.FRACTURILE CENTURII
PELVINE (5)
5.FRACTURI ATIPICE

-INCRUCISATE

-COMINUTIVE

-ASOCIATE
C.FRACTURI ARTICULARE
(COTILOIDIENE)
ETIOLOGIE:

-CADERI PE
TROHANTER

-ACC.
CIRCULATIE
(“leziuni de
bord”)
Clasificarea Letournel si Judet
Fracturile cotilului (1)

1.FRACTURI
ANTERIOARE
(COLOANA ILIO-
PUBIANA)
Fracturile cotilului (2)

2.FRACTURI
TRANSVERSALE
(FUNDUL
COTILULUI)
Fracturile cotilului (3-A)
3.FRACTURI
POSTERIOARE

A.FRACTURA
POSTERO-
SUPERIOARA
(sprinceana
cotiloida)
Fracturile cotilului (3-B)
3.FRACTURI
POSTERIOARE :

B.FRACTURA PERETE
COTIL +

LUXATIA CAPULUI
FEMURAL
Fracturile cotilului (3-C)
3.FRACTURI
POSTERIOARE

C. FRACTURA
COMPLEXA A
COLOANEI ILIO-
ISCHIATICE)
D.DISJUNCTII
 SIMFIZA
PUBIANA

 ARTIC.SACRO
-ILIACA

 ARTIC.SACRO
-COCCIGIANA
 E.DECOLARI
(dezlipiri ale nucleului osos)

 Creasta iliaca (patratul

lombelor)
 SIAS (sartorius)
 SIAI (drept femural)
 Tuberozitattea
ischiadica (ischio-
gambieri)
COMPLICATII
FRACTURA DESCHISA

 POLITRAUMATISME
GRAVE
 MECNISM DE
STRIVIRE
 MORTALITATE
RIDICATA (25%-
50%)
 COMPLICATII
I.Viscerale (1)

1.URETRO-VEZICALE:

-RUPTURI URETRA
POSTERIOARA

-RUPTURI VEZICALE :
-intraperitoneale
-extraperitoneale
COMPLICATII
I.Viscerale (2)
2.VASCULARE :

-RUPTURI
VASCULARE (a. iliaca
externa, a. gluteala
superioara, plexuri
parasacrate)

-HEMATOM
RETROPERITONEAL

-SOC HIPOVOLEMIC
COMPLICATII
I.Viscerale (3)
3.NERVOASE :

- SCIATIC

-OBTURATOR

-COADA DE CAL
 COMPLICATII
I.Viscerale (4-5)

4.INTESTINALE :
-rupturi
(amputatie de rect)
-peritonite
5.VAGINALE si UTERINE
COMPLICATII
II.Osteoarticulare
1.CALUS VICIOS :
-scurtare membru inf.
-deformare bazin
2.COXARTROZA
3.ARTROZA SACRO-ILIACA
4.NECROZA ASEPTICA CAP FEMURAL
5.ENTORSE CRONICE :
-simfiza pubiana
-sacro-iliace
TRATAMENT INITIAL
 PRIMUL AJUTOR :
Extragere “in bloc” a
bolnavului .
 TRANSPORTUL :
Targa de coloana
Decubit dorsal
"pelvic sling"
 TRATAMENTUL SOCULUI
TRATAMENT IN SPITAL

Pacient stabil hemodinamic

FRACTURA
PELVINA

Pacient instabil hemodinamic

TRATAMENT IN SPITAL
pacient stabil hemodinamic (algoritm AAOS)
TRATAMENT IN SPITAL
pacient instabil hemodinamic (algoritm AAOS)
TRATAMENT IN SPITAL
stabilizarea provizorie – C clamp
TRATAMENT IN SPITAL stabilizarea
provizorie – fixator extern
TRATAMENT IN SPITAL
osteosinteza fracturilor de arc pelvin anterior si posterior
+ tratamentul complicatiilor (urologice, intestinale, etc)
TRATAMENT IN SPITAL
osteosinteza fracturilor de arc pelvin anterior si posterior
+ tratamentul complicatiilor (urologice, intestinale, etc)
TRATAMENT IN SPITAL
osteosinteza fracturilor de arc pelvin anterior si posterior
+ tratamentul complicatiilor (urologice, intestinale, etc)
TRATAMENT IN SPITAL
TRATAMENTUL COMPLICATIILOR
1.UROLOGICE : -rupt. uretra
-rupt. vezica
2.VASCULARE : -hemostaza
-reanimare
3.NEUROLOGICE : Paralizie sciatic :
-neuroliza
-artrodeza picior strimb
TRATAMENT IN SPITAL
4.OSTEOARTICULARE :
-NACF : -Proteza bipolara
-Coxartroza : -Proteza totala
-Coccigodinii :
-BFT
-Infiltratii
-Rezectie coccis
Sechele frecvente dupa fracturile complexe
de bazin

□Tulburari sfincteriene
 Impotenta/disfunctii
sexuale
 Asimetrie de bazin, cu
inegalitatea membrelor
pelvine
 85% din pacienti
prezinta dureri reziduale
la 1 an de la fractura,
iar 45% sunt obligati sa
isi schimbe locul de
munca (Gruen 2008)