MATERIALELE DIDACTICE- INSTRUMENTE PENTRU

FORMAREA REPREZENTĂRILOR LA PREȘCOLARI

Grădinița cu Program Prelungit Nr.57, Constanța

Autori: Prof. Înv. Preș. Irimia Ana-Maria
Prof. Înv. Preș. Popa Elena-Rodica
REPERE LEGISLATIVE:
 

 Curriculum pentru educație timpurie -2019-

 Scrisoarea metodică pentru anul școlar 2022-2023
 Standardele privind materialele de predare – învățare în educația timpurie
 Normativul de dotare minimală pentru serviciile de educație timpurie a
copiilor de la naștere la 6 ani (OM Nr. 4143/2022)
CUVINTE CHEIE:
 materiale didactice, instrumente, reprezentări.
Mijloacele didactice desemnează totalitatea resurselor materiale concepute și realizate în mod
explicit pentru a servi educatorului în activitatea de predare și preșcolarilor în activitatea de
învățare.
Ca o comparație a mijloacelor didactice cu materialele didactice, redăm definiția autorului
Constantin Petrovici potrivit căreia ”Materialul didactic desemnează atât obiectele naturale,
originale, cât și pe cele concepute și realizate special pentru a substiui obiecte și fenomene reale.
Materialul didactic are un rol prioritar în cadrul strategiei didactice”.
Din definițiile de mai sus înțelegem deci că mijlocul didactic este desemnat ca parte materială,
natural sau intenționată care susține realizarea obiectivelor activității de instruire.
Potrivit autoarei Purcaru Monica mijloacele didactice amplifică valoarea metodelor și
împreună cu acestea contribuie la realizarea obiectivelor educației. Mijloacele didactice sunt însă
instrumente care facilitează transmiterea informației ca act al predării, sprijinind și stimulând
activitatea de învățare, dar nu se substituie activității de predare ci doar amplifică și diversifică
funcțiile acesteia.
Instrumentele, reprezintă, conform Dictionarului Explicative al Limbii Române,
lucruri sau fapte de care se servește cineva pentru atingerea unui scop.
Reprezentările joacă, la preșcolar, un rol considerabil în construirea semnificației
cuvintelor, în dezvoltarea gândirii intuitive și în imaginație. Reprezentările au o dublă
natura: una configurativ-intuitivă și una operațional-intelectiva (de inteligență). Piaget
a demonstrat că în preșcolaritate, la nivel preoperațional, nu pot fi generate decât
imagini reproductiv-statice, deci care evocă spectacole deja cunoscute și percepute
anterior. Imaginile statice sunt influențate de activitatea desfașurată cu obiectele.
Rolul experienței perceptive în formarea reprezentarilor este tocmai de a fixa
caracteristicile importante ale obiectelor, folosindu-se în special acele aspecte care
sunt atragatoare pentru copii. Tot pe acest sistem se bazeaza conversația cu
prescolarii, în care este bine să se recurgă atât la imagini colorate, cât și la povestire
(verbalizare).
 Sensul intuitiv al gândirii se exprimă prin aceea ca ea opereaza cu reprezentări, este cantonată în
concret și actual. Daca imaginea perceptivă este strict individuală și legată de obiectul care-i dă nastere,
reprezentarea ca imagine mintală implică doua elemente noi, desprinderea de obiect și reținerea unor
însușiri condensate, respectiv a unor ,,semnificanți’’ (trasături, caracteristici), diferite de
lucrurile ,,semnificante’’. Realul nu mai este doar o simplă imagine perceptivă (asemanatoare celei din
oglindă), el îmbogățindu-se în reprezentare cu însuțiri noi, rezultate din prelucrarea imaginilor perceptive.
Saltul de la percepție la reprezentare este posibil datorită funcției simbolice pe care o îndeplinește limbajul.
Aceste reprezentări cu care operează gândirea mai sunt numite și ,,preconcepte’’ deoarece imaginile
pe care le implică nu sunt o simplă copie a obiectului singular, ci un complex de însușiri ce pot fi atribuite
mai multor obiecte de același fel. În termenii teoriei informației, imaginile perceptive sunt biți de
informație strict individuali care nu se combină între ei, fiecărei imagini corespunzându-i un obiect real,
într-un context dat, în timp ce reprezentările sunt biți de informație care se pot combina rezultând o
imagine-sinteză care se poate desprinde de obiectul individual ca entitate concretă.
Fixarea sau ,,centrarea’’ perceptivă leagă imaginea de obiect în timp ce reprezentarea realizează
o ,,decentrare’’ a imaginii de obiectul singular fără însă a se desprinde bineînțeles de lumea reala și a trece
într-un plan mintal propriu-zis. ,,Simbolurile imagistice’’, cum le denumeste J.Piaget, sunt elemente ale
gîndirii preconceptuale sau intuitive care facilitează trecerea de la imaginile perceptive la operațiile mintale
specifice gândirii conceptuale. Simbolurile lingvistice sau preconceptuale, exprimate cu ajutorul limbajului
condensează însușiri ale obiectului împreună cu însușiri ale clasei din care el face parte.
 IMPORTANȚA MATERIALULUI DIDACTIC ÎN PROCESUL DE
FORMARE A REPREZENTĂRILOR LA PREȘCOLARI

Materialele didactice includ tot felul de elemente și dispozitive special concepute pentru predare/consolidare/evaluare.
Adică sunt resurse pe care un educator le poate folosi pentru a realiza procesul instructive-educativ din grădiniță.
Acestea sunt mijloace materiale care simplifică sau facilitează activitățile didactice. Ele pot fi livrate fizic sau virtual și
vizează stimularea și dezvoltarea reprezentărilor dar și interesului copiilor.
Materialul didactic facilitează procesul de învățare, stabilește conexiuni între educator și copii și permite să aibă o
structură cu conținut organizat, astfel încât să poată fi experimentat progresul. Acesta este motivul pentru care devine o
resursă semnificativă pentru orice proces educațional. Și nu în ultimul rând, creează o conexiune dintre informație și cum
anume a fost ea aflată/învățată care nu mai este uitată. Ele redimensionează raportul dintre latura verbală și cea acțională,
practică a activității didactice și pun copii în contact cu obiecte, fenomene, evenimente, procese greu accesibile percepției
directe. Familiarizează copiii cu mânuirea unor obiecte, solicită și sprijină operațiile gândirii, stimulează cercetarea și
afectează pozitiv reprezentările,imaginația și creativitatea copiilor.
În grădiniță, mai mult decât în orice altă forma de învățământ, principiul intuiției (Comenius), ca regulă a didacticii ce
presupune contactul nemijlocit cu obiectele, ca bază a învățării, se regăsesc în cadrul activităților matematice. Percepțiile,
imaginile intuitive nu sunt simple impresii senzoriale, ci rezultatul unui proces complex, unitar, de percepere nemijlocită a
realității, prin intermediul materialului didactic, care, sub dirijarea educatoarei, conduc la formarea unuor reprezentări
corecte (Mihaela Neagu, Georgeta Beraru, Activități matematice în grădiniță, 1997, p.61)
 MATERIALELE DIDACTICE UTILIZATE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV ÎȘI
DOVEDESC ADEVĂRATA VALOARE ATUNCI CÂND:

• Contribuie la perfecționarea procesului de predare- învățate;

• Sprijină procesul de formare a reprezentărilor, noțiunilor, capacităților de analiză, sinteză,

generalizare;
• Oferă un suport pentru efectuarea de exerciții și de rezolvarea de probleme;
• Prezintă situații problemă ale căror soluții urmează să fie analizate în activitate;
• Provoacă și dezvoltă motivația învățării și în același timp, declanșează o atitudine emoțională;
Conform autorului Lupu Costică valorificarea eficientă a materialelor didactice contribuie la
optimizarea și perfecționarea activității didactice, la depășirea verbalismului și formalismului,
asigură un învățământ activ, practic și concret.
 Pornind de la faptul că mijloacele de învățământ sunt instrumente în procesul de învățare autorul
Constantin Petrovici împarte materialele didactice în două mari categorii:
a) Materiale care includ mesaj sau informație didactică. Din această categorie fac parte cele care redau sau
reproduc informațiile pentru activitatea de învățare, atât pentru formarea unor reprezentări sau imagini, cât și
prin exersarea unor acțiuni necesare în vederea formării operațiilor intelectuale;
b) Materiale didactice care facilitează transmiterea mesajelor sau informațiilor.
Materialele didactice integrează în ele un valoros potenţial informaţional, acţional şi psihopedagogic. În
acest context, se pot evidenţia unele direcţii şi unele funcţii ale acestora.
Direcţii importante la care îşi aduc contribuţia:
 Perfecţionarea procesului de predare-învăţare prin intermediul ilustrării şi explicării intuitive şi logico-
matematice;
 Perfecţionarea metodologiei didactice, prin intermediul implicării bazei materiale;
 Perfecţionarea ergonomică a predării- învăţării prin raţionalizarea, optimizarea şi eficientizarea eforturilor
educatoarelor dar și ale copiilor;
 CLASIFICAREA MATERIALELOR DIDACTICE:

Aceasta are un caracter relativ convenţional. Desigur că poate fi determinată de anumite criterii, cum ar fi: caracterul lor
natural (sau de substituţie) şi caracterul lor obiectual (fizic), imagistic, practic sau ideal. În lumina acestor criterii, se pot
distinge următoarele categorii de materiale didactice. Încercând o clasificare a materialelor didactice dupa criterii
pedagogice (dupa rolul dominant pe care îl au în activitate) putem semnala:
Materiale didactice pentru comunicarea/transmiterea de informații:

a) mijloace audio-vizuale: tablă inteligentă, laptop, videoproiector, filme didactice etc);

b) materiale grafice: tablouri, planșe, atlase, albume, portrete etc.;
Materiale didactice pentru investigație, exersare și formare a deprinderilor de lucru - ajută la învățarea prin descoperire,
la exersarea deprinderilor practice (ex.: microscop, jocuri didactice, aparate pentru educatie fizica, instrumente muzicale etc.);
Materiale didactice pentru rationalizarea timpului activitatii (ex: sabloane, stampile didactice, harti de contur, xerox,
calculator etc.);
Materiale didactice pentru evaluarea rezultatelor (teste, fise etc.)
Modele: mulaje, globuri;
Naturalizari - animale împăiate, mase plastice, colecții de roci, semințe, plante, insecte etc.;
 Utilizarea materialelor didactice în cadrul activităților matematice este absolut necesară
datorită nivelului gândirii logice la care se află copilul. Se folosește material didactic distributiv în
învățarea număratului, în stabilirea corespondenței a două mulțimi, în rezolvarea problemelor, în
descompunerea numerelor, în compunerea lor, în efectuarea măsurătorilor. Numai mânuind
materialul didactic copilul va înțelege mai ușor noțiunile matematice atât de abstracte, va reuși să le
însușească și să opereze cu ele și în același timp reusita unui joc didactic depinde si de calitatea și
densitatea materialelor didactice utilizate în joc. Acestea trebuie să fie adecvate continutului, variate
si atractive, usor de manevrat și să provin din mediul apropiat, familiar copiilor (planșe, jetoane,
jucării, figuri geometrice, etc).
 FUNCȚIILE MATERIALELORDIDACTICE
 

Materialele didactice se dovedesc a fi utile doar în cazul în care, integrate corespunzător în activitatea de instruire, li se imprimă o
finalitate pedagogică. Contextul pedagogic și metoda folosită determină eficiența materialelor didactice prin valorificarea
funcțiilor lor pedagogice:
1.Funcția de comunicare (informare). Copilul dobândește cunoștințe prin efort personal sub directa îndrumare a cadrului
didactic, pe baza unui material didactic cu rol de familiarizare a copilului în noul conținut;
2.Funcția ilustrativ-demonstrativă. Demonstrarea cu ajutorului materialului natural contribuie la formarea unor reprezentări și
noțiuni clare, cu un conținut bogat și precis, favorizând trecerea la operarea cu material iconic;
3.Funcția formativ-educativă. Exersează capacitatea operațională a proceselor gândirii contribuind astfel la realizarea unui
învățământ formativ;
4.Funcția stimulativă. Trezește interesul și curiozitatea pentru ceea ce urmează să fie cunoscut de către copil;
5.Funcția ergonomică. Decurge din calitățile unor materiale didactice de a contribui la raționalizarea efortului copiilor în timpul
desfășurării procesului de învățământ la limita valorilor fiziologice corespunzătoare dezvoltării somatice și psihice și le asigură
ritmuri de învățare în concordanță cu particularitățile de vârstă ale copiilor;
6.Funcția de evaluare a randamentului învățării constă în posibilitatea oferită de materialul didactic de a pune în evidență
rezultatele obținute de copii și de a ușura diagnosticarea și aprecierea progreselor înregistrate de aceștia.
Din funcțiile mijloacelor didactice deducem că acestea au o contribuție efectivă la transmiterea informației noi cât și aportul
la formarea reprezentărilor, aptitudinilor și deprinderilor intelectuale.
 CERINTE PSIHO-PEDAGOGICE ALE MATERIALELOR DIDACTICE:
 

-să fie realizate sau selectate în concordanță cu prevederile programei și cu particularitățile de

vârsta ale copiilor;
-să transmită într-o anumitâ unitate de timp,o cantitate suficientă de informatii;
-să
stimuleze cât mai mulți analizatori pentru perceperea cât mai completă a obiectelor și
fenomenelor, ce conduc la formarea unor noțiuni și concepte noi;
-să ofere posibilitatea reproducerii diferitelor fenomene din natură;
-să stimuleze capacitatea de reprezentare, de investigare, inventivitatea si creativitatea copiilor;
 -să ajute la formarea unor deprinderi de activitate independentă;
-să contribuie la rationalizarea eforturilor de predare ale educatorului și de învățare ale copiilor.
 CERINTE TEHNICO-ECONOMICE
 

-să permită integrarea lor facilă în activitate și într-un timp relativ scurt;
-să nu pună în pericol sănătatea copiilor;
-să fie prezentate într-o forma estetică atractivă (design modern, culori ergonomice);
-să fie rezultatul unui concept logic sub aspect funcțional, exprimare armonioasă în formă
justă, dimensionare a elementelor componente;
 MODALITĂȚI DE EVALUARE A EFICIENȚEI FOLOSIRII MATERIALELOR DIDACTICE ÎN ACTIVITATE:

-Gradul de participare al copiilor la activitate;

-În ce masură au stimulat interesul pentru învățare ;
-Contribuția adusă la formarea reprezentărilor și abilităților practice;
-Masura în care au creat motivații pentru investigare ;
-Gradul de receptare al mesajului de către copii, cu cele două laturi ale sale: semantică (idei,
concepte, noțiuni) și ectosemantică (stări afective, reacții emoționale, mimică, gesturi).
 CONCLUZII

Materialele didactice sunt instrumente de lucru indispensabile în transmiterea informației ca

activitate de predare, asimilare de cunoștințe, formare de deprinderi , evaluare. Acestea ajută la
diversificarea activitatilor, a strategiilor didactice, la creșterea eficienței învățământului, stimulează
participarea constientă, activă, creatoare a copiilor, oferă modalități eficiente de întelegere și
asimilare a cunoștintelor, constituie un suport material al gândirii, capabil să le declanșeze forțele
intelectuale și afective; sporesc posibilitățiIe de investigare ale educatoarei și ale copiilor.
Materialul didactic nu poate avea valoare universală, nu reprezintă un miracol și nici nu poate
înlocui dascălul. Nu atât prezența sau valoarea intrinsecă a acestora contribuie la creșterea
eficienței activității, cât mai ales abilitatea cu care sunt integrate în contextul tehnologiei didactice,
masura în care educatorul reușește să valorifice valențele lor pedagogice. Cu cât metodologia de
folosire a materialului didactic va fi animată de spiritul didacticii moderne, care pune accent pe
copil ca subiect al propriei dezvoltări, cu atât acestea vor fi mai eficiente în procesul educativ.
 Perceperea prin mai multe simțuri, care asigură formarea reprezentărilor și cunoasterea completă a obiectelor și
fenomenelor, a fost denumită de J.A.Comenius: 'regula de aur' a cunoașterii. Numeroși pedagogi au demonstrat
necesitatea asigurării contactului copiilor cu realitatea concretă și îmbinarea cunoașterii senzoriale cu cea ratională.
Apariția mijloacelor de învățământ audio-vizuale a constituit treapta superioară în dezvoltarea resurselor materiale ale
activitatilor. Ele mijlocesc perceperea realității inaccesibile copiilor precum și a obiectelor prea mici sau prea mari.
Familiarizarea cu obiectele naturale sau elaborate și aptitudinea de a le folosi, influențează formarea reprezentărilor.
Resursele materiale folosite în actul didactic circulă sub diferite denumiri: material intuitiv, material didactic, mijloc de
învățământ.Nu vorbim de înlocuirea unui termen cu altul ci de diferențieri ale conținutului. Astfel:
-materialul intuitiv reprezintă materialul care redă în forma sa naturală realitatea înconjuratoare (plante, animale,
aparate etc.); poate fi adus în sala de grupă sau poate fi 'cunoscut' în cadrul unor vizite, excursii;
-materialul didactic include atât materialul intuitiv cât și pe cel realizat intenționat pentru a mijloci observarea
realității greu accesibile sau inaccesibile (instalații, mijloace audio-vizuale). Acesta poate reproduce sau reconstitui
obiectele și fenomenele reale având funcție demonstrativă;
-mijloacele de învățământ reprezintă resursele materiale ale procesului de învatamant care facilitează comunicarea,
înțelegerea, formarea reprezentărilor, notiunilor, deprinderilor sau abilităților, fixarea, evaluarea și aplicarea cunostințelor
în practică. Ele influențează și facilitează formarea reprezentărilor oferind informații bogate, bine selectate și prelucrate,
reușesc să stimuleze interesul pentru cunoasterea profundă a realitatii.
Mijloacele de învățământ, indisolubil legate de metodele didactice, sunt cu atât mai eficiente cu cât înglobează o
valoare cognitivă și formativă mai mare, care să contribuie la realizarea obiectivelor pedagogice propuse. Fiecare
mijloc de învățământ în parte, posedă anumite virtuți, dar poate fi eficient numai atunci când este folosit corect în
ansamblul strategiei didactice.
Materialul didactic are funcție ilustrativ-demonstrativă deci poate prezenta experimente, operații de lucru, modele de
comportare. Demonstrarea cu ajutorul materialului natural contribuie la formarea unor reprezentări si noțiuni clare,
precise. Filmele didactice, diapozitivele, emisiunile de televiziune, creațiile literar­artistice, trezesc interesul și
curiozitatea copiilor, îmbogățesc viața afectiv-emotională a acestora. Copiii sunt impresionați și manifestă simpatie față
de personajele pozitive, manifestând dispreț sau dezaprobare față de cele negative. Prin declanșarea unor impresii, stări
afective, mijloacele de învățământ îndeplinesc funcția stimulativă.
Materialele didactice contribuie la raționalizarea eforturilor copiilor potrivit dezvoltării somatice și psihice, le asigură
ritmuri de învățare în raport cu particularitățile psihoindividuale, datorită funcției ergonomice pe care o au.
Funcția de evaluare a materialelor didactice constă în capacitatea lor de a măsura, a diagnostica și a aprecia rezultatele
copiilor.
Coordonata esențială în învățământul modern constituie adoptarea unei atitudini creatoare a educatorului și mutarea
accentului de pe transmiterea informațiilor pe activitatea experimentală a copiilor.
Necesitatea cunoasterii complexe a realității înconjurătoare, cresterea volumului de informații, complexitatea crescută a
mediilor de învațare de astăzi, determină necesitatea utilizării metodelor și materialelor moderne în procesul
instructive-educativ din grădiniță.
 BIBLIOGRAFIE
1.CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE– 2019 -;
 
2.Constantin Petrovici, Mihaela Neagu, Elemente de didactica matematicii în grădiniță și învățământul
primar, PIM, Iași, 2002;
 
3.Ion -Ovidiu Pânișoară, Marin Manolescu (coordonatori), Pedagogia învățământului primar și
preșcolar, Polirom, București, 2019;
 
4. Ion Albulescu, Horațiu Catalano (coordonatori), Sinteze de pedagogia învățământului preșcolar,
Didactica Publishing House, București, 2019;
 
5. SUPORT PENTRU EXPLICITAREA ȘI ÎNȚELEGEREA UNOR CONCEPTE ȘI INSTRUMENTE
CU CARE OPEREAZĂ CURRICULUMUL PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE, 2019
VĂ MULȚUMIM!